Page 39 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 3
MIERCURI, 12 FEBRUARIE 1986

Cîştigul de interes, participare Largă şi intensă activitate
ZIUNE
şi eficientă educaţională de creaţie tehnico-ştiinţifică

il
tea în eco- Gradul de. eficienţă edu­ actualitate şi de aici o a- straţiilor noastre realizări­ (Urmare din pag. 1) succint contribuţia cerce­
caţională al unei instituţii numită rezervă a oameni­ le întreprinderilor respec­ tătorilor şi specialiştilor din
oşi “copi- lor pentru ele. tive, iar pentru depăşirea staţiune la îmbunătăţirea FĂRĂ RESTANŢE...
•lî'ram artis- culturale se clădeşte, în neîmplinirilor încercăm să reducerii consumurilor de soiurilor cultivate şi per­
bună măsură, pe interesul, — Ce acţiuni întreprin­ ■combustibil si energie în Nu cu mult timp in
ontinua în- dobîndit de-a lungul ani­ deţi pe linia realizării sar­ creăm climatul, opinia de procesele de extracţie şi fecţionarea tehnologiilor în urmă, am semnalat la a-
i. alianţei lor, de care aceasta se cinilor economice ? masă pentru depăşirea lor. vederea obţinerii unor ceastă rubrică cazuri de
eşti — ţără- — în colaborare cu fac­ prelucrare a cărbunilor şi producţii sporite şi stabile
bucură în rîndul locuito­ — Apropierea acţiunilor minereurilor, precum şi ai răi-platnlci ai cheltuieli­
rilor, pe preocuparea per­ torii educaţionali din uni- întreprinse de realitatea u- de cereale la hectar.
serial (co- creşterii gradului de secu­ lor comune ale unei a-
i căutarea sonalului său pentru înnoi­ nităţilor economice se răs- ritate şi protecţie a muncii. Despre preocupările şi sociaţii de locatari din
ii M . rea, continua diversificare frînge şi asupra altor for­ rezultatele obţinute în crea­ oraşul Haţeg. Intre aceş­
Activitatea de cercetare,
Ii-a a formelor şi modalităţilor Aşezămîntul me ale muncii educaţio­ a inventatorilor şi inova­ rea de noi modele şi redu­ tia se numărau şi ciţiva
1 muncii cultural-educative. de cultură — nale ? torilor din Combinatul si­ cerea consumului de mate­ locatari ai blocului 1 D 2.
i progra- Privită prin această pris­ centru al educaţiei — Fără îndoială. Orga­ derurgic Hunedoara a fost rii prime şi materiale la Semnalăm acum, cu sa­
mă, Casa de cultură Brad nizăm cu bune rezultate prezentată de ing. Ştefan întreprinderea de tricotaje tisfacţie, că toţi cei 20
evidenţiază, printre altele, patriotice, în unităţi economice Cornea, vicepreşedinte al Hunedoara a vorbit ing. de locatari ai imobilului
eforturi stăruitoare pentru revoluţionare cursuri ale universităţii Comisiei judeţene a ingi­ Costache Naforniţă. iar la amintit au achitat, la zi,
o prezenţă tot mai preg­ cultural-.ştiinţifice care sînt nerilor şi tehnicienilor, di­ modul în care se acţio­ datoriile faţă de asocia­
nantă în viaţa politică, c- în măsură, prin efectul lor rectorul Centrului de cer­ nează pentru utilizarea în ţie, situindu-se, alături de
conomică, socială şi cultu- tăţile economice, noi, mem­ mobilizator, să contribuie cetări siderurgice Hune­ unităţile economice a con­ locatarii blocului P 30, pe
I: 6,00 Ra- ral-educativă a oraşului, o- brii consiliului de condu­ la realizarea sarcinilor de doara, care a relevat preo­ ducerii activităţii şi evi­ unul dintre locurile de
cl im ine ţii ; bieetiv trasat aşezăminte­ cere al casei de cultură, producţie. De asemenea, denţierea rezultatelor cu Irunte ale asociaţiei nr. 3.
ştiri; 6,15 lor de cultură de secreta­ instructorii obşteşti acţio­ cupările cadrelor tclînico- ajutorul calculatorului s-a
ui; 6,30 La năm pe linia popularizării după aproximativ zece ani inginereşti pentru introdu­ Este meritul membrilor
Ln agricul- rul general al partidului, to­ de la înfiinţare, revista cerea unor tehnologii mo­ referit ing. Constantin comitetului asociaţiei de
uliojurnal ; varăşul Nicolae Ceauşescu, noului mecanism eeono- vorbită „Agora", care între Cristoi, directorul Centru­ locatari care au dus o
ă; 8,00 Re- la Congresul al XlII-lea mico-financiar, mai bunei derne, modernizarea celor lui teritorial de calcul
8,10 Curie- cunoaşteri a proceselor de • timp şi-a primenit modul 'existente si realizarea unor susţinută muncă de popu­
; 9,00 Bu- al P.C.R. de organizare, am început noi mărci de oţeluri, soli­ Deva. larizare a îndatoririlor
9,05 Răs- — în dorinţa de a sti­ autofinanţare şi autogospo- să o deplasăm în întreprin­ Analizînd activitatea di-n statutare ale colocatari­
Itătorilor ; dărire şi implicit a reali­ citate de ramurile de vîrf
ştiri; 10,05 mula activitatea de creaţie zării sarcinilor de produc­ deri şi instituţii din oraş ale economiei naţionale. anul 1985, consfătuirea a lor.
muzică tehnico-ştiinţifică locală, (I.M. Barza, E.M. Ţebea, adoptat un cuprinzător
Din ţările care nu a avut o prezenţă ţie. în acest sens, am în­ Sanatoriul T.B.C.), unde La rîndul său, dr. ing. program de muncă pentru
5 Formaţii treprins simpozioane, dez­ Alexandru Pop, vicepre­ 1
îuletin de prea bună în Festivalul bateri, mese rotunde prin această modalitate educa­ şedinte al Comisiei jude­ anul 1986. ÎN PRIMĂVARĂ ?
idiocaru.se- naţional „Cîntarea Româ­ ţională a fost primită cu ţene o inginerilor şi tehni­ Pe baza rezultatelor ob­
în lumea niei", ne spunea tovarăşa intermediul cărora sînt a- multă căldură. Vorbind de ţinute în cursul anului Despre starea parcului ^
1,35 Publi- Bianca Leucean, directorul bordate mai buna utiliza­ primenire, menţionăm in­ cienilor, şef de atelier ln din centrul comunei Zam (
î ule tiu de re a fondului de timp, creş­ I.P.H., a relevat preocupări trecut, pe primele locuri
iţa secolu- casei de cultură, găzduim, troducerea în cadrul rubri­ şi rezultate obţinute de în activitatea de cerceta­ s-a mai scris. Ca urmare i
in comoa- de anul trecut, „Tehnic- terea productivităţii mun­ cilor sale a filmului docu­ a acestor intervenţii a '
2,45 Avan- clubul" la care participă cii (E.M. Ţebea), găsirea mentar, a peliculelor rea­ cadrele tehnico-inginereşti re, de invenţii şi inovaţii fost executată bordurarea I
-tv. ; 13,00 de soluţii tehnico-economi- pentru utilizarea materia­ s-au situat, în ordine, cercu­
15,00 BulC- muncitori fruntaşi, ingineri lizate de cineclubul „Mine­ lelor locale în finisaje la şi pavarea cu pietriş a t
,05 CLubul şi tehnicieni de la U.U.M.R. cc pentru reducerea consu­ rul" al I.M. Barza, a unor rile de inventatori şi inova­ aleilor. Nu e bine insă
)0 Rad io- Grişcior. Comunicările pre­ mului de combustibil şi momente literar-artistice. construcţiile de locuinţe tori de la I.C.I.T.P.L.C.I.M ce se intimplă cu lintîna, l
Tragerea yfriese de schimb (Autoba­ şi social-culturale, precum
3,25 Ciu­ zentate pe marginea unor Transferul centrului de şi pentru introducerea sur­ Deva, I.R.E. Deva şi I.M care îşi avea locul ei in J
rul con- teme de cercetare privind ză), căutările continue pe greutate al aşezămîntului Hunedoara. Au mai obţi­ decorul parcului. Partea \
0 Coordo- linia recuperării, refolosi- de cultură la locul de mun­ selor neconvenţionale de de iemn de deasu’pra pă- I
*V Bu- modernizarea proceselor de producere a energiei ter­ nut menţiuni cele de la
921— producţie, reducerea consu­ rii, r e c o n d i ţ i o n ă r i i că al oamenilor reprezintă mice şi electrice. C. S. Hunedoara, I.M. Bar­ mintului a lintinii a fost,
ic f j. po­ (U.U.M.R. Crişcior), spori­ realmente un cîştig de in­ demolată şi peste groapa ’
are şi di- murilor specifice de mate­ teres, participare şi efi­ Ing. Vasile Radu, cerce­ za, I. M. Lupeni, E. M. cu apă s-au pus, deo- |
societăţii rii prime, energie şi com­ rea bazei de materii prime tător la Staţiunea de cer­ D e v a , G.I.G.C.L., camdată, nişte prefabri- j
7,30 Erou- şi energetice (I. M. Barza). cienţă educaţională.
unenie — bustibil sînt însoţite de cetare şi producţie pomi­ U.P.S.R.U.M. şi I.P.II. De­ cate din beton. Se zice
•dă limbii proiecţii de filme documen­ Acţiunile sînt organizate MINEL BODEA colă Geoagiu, a prezentat _ va. că apa lintinii -nu mai I
rele serii: în marea lor majoritate di­ poate ii lolosită pentru |
tiri; 18,20 tare, diapozitive. Din păca­ rect în unităţile economi­
ională ra- te. filmele pe care le pri­ băut. Dar pentru stropit
Inforjia- ce în dorinţa de a se folosi florile din parc nu putea '
de VvA*i; mim de la întreprinderea ii lolosită ? Şi, în lond, I
oporul — cinematografică nu sînt de ca argumente ale demon­
ale forţc- ca element de mobilare ,
lizarea o- a parcului îi stătea foar­
ului an te bine acolo. Va ii ea I
ial; 19,20
diojurnal; repusă in drepturi in a- |
*86; 21,00 Municipiul Hunedoara ceastă primăvară? Să
; 22,00 O sperăm.
23,00 Re-
i Prono- mereu mai frumos
Nocturnă
-24,00 Bu­ CIND îl VEŢI DA
(Urmare din pag. 1) Ritmuri- înalte de lucru O ÎNTREBUINŢARE ?
şi la ridicarea blocului rir.
3, cu 61 apartamente. „Nu­ Secţia de geamuri şi
în centrul civic, s-a înăl­
ţat foarte repede un nou mai aşa — sublinia mais­ oglinzi s-a mutat cam de
bioc turn, A 2, la care — trul Constantin Borhină — multişor din complexul
dulgherii lui Ion Chiorea-
ne spunea maistrul Iosif nu au reuşit să dea gata meşteşugăresc llia al coo­
ni (Pa­ Fazakaş — structura de înainte de termen funda­ perativei „Mureşul" Deva.
ji Chun- rezistenţă şi zidăriile ex­ Acum, in spaţiul pe care
5-r E- terioare au fost terminate, ţia, să cîştige timp preţios \ l-a ocupat secţia se gă­
- T
*11. >- la elevaţii, creînd front de sesc „depozitate"... lem­
)i A- echipa do zugravi condusă lucru .echipelor ce vor lu­
B); Cei de Viorel Mogoşan lucrînd ne, cahle de teracotă şi
(Flacă- la montarea pereţilor des­ cra aici in continuare,’ cu altele. „Depozitate" între
căsătorit toţii fiind animaţi de do­ ghilimele, pentru că, de
.NI: Sper părţitori. Şi fac numai lu­ rinţa predării la timp, pî- iapt sint aruncate vraiş­
m (Pa- cru de calitate, demon­
2 (7 No- strând prin aceasta eficien­ nă la.finele-acestui an, a te. Dar nu aceasia este
2 alb al ţa policalificării. Sînt cali­ noului bloc. problema esenţială, ci
) î LU- faptul câ un spaţiu des­
noastre tăţi cu care se mîndresc Strădanii ale oamenilor
1); VUL- .şi zidarii lui Petru Apos­ tinat prestărilor de ser­
ilui (Lli- tol, şi electricienii lui Con­ de pe schele, oameni ca­ Prin înfiinţarea întreprinderii de tricotaje din Petroşani s-a creat un număr im­ l vicii stă nefolosit. Cind i
A: Iluzii re, prin munca lor, fac portant de locuri de muncă pentru lcmci şi iată că după opt ani de Ia înfiinţare, nu­ se va da, totuşi, o în­
1); PE- stantin Tuţă, şi instalatorii mele acestei unităţi a devenit cunoscut si apreciat pînă dincolo de hotarele ţării.
Inspecto- conduşi de Aurel Vijulan Hunedoara din zi în zi mai trebuinţare ?
; ANI- şi Petrache Falcă. frumoasă. Foto N. GHEORGHIU
verde
RICANI: TUTUN LA... CROITORIE \
letezat) ;
■1, lauri. SAU VICEVERSA
roşie) ; (Urmare din pag. 1) 0 tradiţie ridicată la noi cote - care îşi cresc copiii, pri­ ! i I
căldura şi dragostea cu
aseta din Citim o Urmă mare, cu |
; ORAŞ- Am cunoscut mai multe
ă a mo- mul avînd 8, iar cel c/e-a/ litere luminoase, aşezată,
Inimă asemenea familii. La pre­ familiile de siderurgişti cu mulţi copii doilea 5 copii. Şi este mai ca toate firmele arătoa- •
GEOA- lucrări mecanice, turnăto­ mult ca sigur, după cum se, sus, pe fruntea unei |
cătoarelc rii, furnale, cocserie, trans­
cultură); copiii şi invers. Alexandru tru lamiliile cu copii, nu spuneau cei doi, ca fiii lor i t clădiri din cartierul de .
la eroi- porturi, carbofluid... gate, cu cite 5, 6 şi 7 co­ să-i urmeze in meserie, să blocuri din Orâştie: „Tu­
ZI: Eca- — Lucrez in combinat, este in clasa a V-a, Mihai pot, ca beneficiar direct pii, am intilnit şi la căile ducă mai departe peste tun". Ceva mai jos, pe I
i; CA- aici la atelierul de prelu­ în clasa a IV-a, Ana-Maria al acestor importante în­ ferate uzinale, din rîndu- ani irumoasa tradiţie a pro­
doi de- în clasa I, iar Veronica lesniri, decit să mulţumesc rile cărora am notat nu­ geamul aceleiaşi clădiri, i
(Casa crări mecanice, de peste fesiei de siderurgist. citim: „Croitorie coman­
ER1ERIA: 10 ani, împreună cu soţia este la grădiniţă, abia la conducerii partidului şi sta­ mele şefului de manevră ...La ceasurile cind in dă. Executăm pantalonii
l)! >", JA: — ne spune Alexandru Car- toamnă va merge la şcoa­ tului, personal tovarăşului Emil Bozbici, lăcătuşului de
(i.unii- lă. Jinem o legătură strîn- secţiile combinatului se pre­ bărbaţi, pantaloni damă, |
fuste damă". Curiozitatea
Legenda doş, maistru electrician. Nicolae Ceauşescu, pentru revizie Oţelia Matei, aca­ dă ştaleta muncii de la un i!
; (Mine- Soţia este macaragistă in să cu şcoala, merg -eu sau grija părintească pe care rului Gheorghe Cetinescu, schimb de lucru la altul, ne îndeamnă să tragem
formaţia de lucru de 35 soţia la şedinţele cu pă­ o poartă copiilor noştri, co­ despre care am aliat că in forfota ce se creează se cu ochiul prin geam. ină- |
de muncitori pe care o rinţii. Avem numai laude piilor ţării, viitorului ei. muncesc cu multă dăruire, poate distinge o mare di­ untru o maşină de cusut, ,
conduc. Dînsa lucrează pe după ei. Sint cuminţi. în­ In acelaşi atelier, prelu­ ocupîndu-se în aceeaşi versitate de chipuri. Mun­ stofe peste tot, în neorin-
trei schimburi, eu numai vaţă bine. Mihai este mai crări mecanice, au exprimat măsură, ca părinţi, de citori virstnici şi mult mai duialâ. Tutun nu. Dar I
în schimbul de dimineaţă, zburdalnic, dar nu face gînduri asemănătoare fre­ buna creştere şi educare tineri, femei şi bărbaţi. mai descoperim o curio- j
pentru a ne putea ocupa rele. Deocamdată locuim zorul loan Frenţoni II şi a copiilor lor. Printre ei sint sute şi sute I 1 zitate: Orar 8-16. Dar
emea sa în permanenţă cîte unul intr-un apartament cu două muncitorul Iosif Crişan, fie­ Asemenea exemple am de familii. Taţi, mame, fii, la 14,40 uşa era incu- I
a li va- de cei 4 copii, dintre care camere. Mi s-a spus că care tată a cite 4 copiii, găsit muite. Sute şi sute. iată. De fapt, nu asta-i i
t noros. voi primi altul cu trei ca­ muncitori harnici, destoi­ fiice, nepoţi, soţi şi soţii.
;uri nin- 3 sînt elevi. De multă apreciere se Dovada de netăgăduit a dilema. încuiată, încu­
sufla — Deci, aveţi 4 copii. mere. Atunci ne vom or­ nici, comunişti de nădejde. bucură — ca să mai dăm tradiţiei puternicei lamilii iată. Dar a cui e uşa :
cu in- Dumneavoastră, părinţii lu­ ganiza şi mai bine. Vom Ca şi operatoarea cazane citeva exemple - în colec­ i ! a... tutunului sau a croi­
pînă la craţi pe schimburi. Vă pu­ face o cameră pentru bă­ Ana hi mie, de la C.T.E. I, de siderurgişti cu mulţi co­
ln est, ieţi, alta pentru fetiţe. So­ tivul de muncă de la sec­ pii, tradiţie ce continuă toriei ?
Tempe- teţi ocupa cum trebuie şi ale cărei 4 fetiţe „cresc în ţia a ll-a furnale, munci­
vor fi de creşterea si educarea cotind aici că în bugetul condiţii pe care noi, părin­ astăzi la noile cote, tot
ninus 9 lor ? familiei mele vor intra lu­ ţii noştri nici nu le pu­ torii Gheorghe Cosma şi mai inalte, ale exigenţei şi
le, iar nar 1 680 lei, ca urmare a team visa odinioară" — cum Miron Gâşpârescu, atît
•e minus — Tocmai de aceea am civilizaţiei socialiste, cu
e. Local solicitat ca soţia să vină aplicării prevederilor De­ a ţinut să precizeze. pentru modul corect şi dis­ gîndul curat la viitorul şi
ceaţă, pe schimburi. Cind eu sini cretului privind alocaţiile Muncitori buni, conştiin­ ciplinat in care îşi iac zi vigoarea naţiunii româneşti
serviciu
la lucru, ea e acasă cu şi ajutoarele de stat pen­ cioşi, cu familii bine înche­ de zi datoria, cit şi pentru de mii ne.
r C SBSSX Z iMKW i r * iKMMv z t