Page 41 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I
însemnatele resurse ale agriculturii—
puse deplin în valoare!
Bilanţ bogat în cincinalul 1981 — 1985
Perspective luminoase în noul cincinal
GALISMUL vire la îndeplinirea Planu la sută la legume şi cu de dezvoltare şi moderni
In Comunicatul cu pri
47,8 la sută la fructe. In
zare a sectorului zootehnic.
Agricultura
lui naţional unic de dezvol
aceeaşi perioadă, o susţi
hunedoreană
economico-socială
tare
şi sectorul zootehnic, atit
rezerve ce trebuie mai bine
Republicii Socialiste Româ a nută dezvoltare a cunoscut dispune însă de însemnate
nia pe anul 1985 şi pe în sub raportul creşterii efec valorificate în acest an şi
tregul cincinal 1981—1985, tivelor, cit şi al producţiei. cincinal, Acţionînd in lu
jy S 11 IU LU IviP 0. PUL A fi J U D E T E A IM care a fost examinat şi a- Pe această bază au sporit mina sarcinilor şi orientări
probat la recenta şedinţă şi livrările la fondul de lor date de secretarul ge
a Comitetului Politic Exe stat, precum şi contribu neral al partidului, tovară
ţia agriculturii la progre
Anul XXXVIII, nr. 8 785 JOI, 13 FEBRUARIE ig&5 4 pagini — 50 bani cutiv al C. C. al P.C.R., se sul general economico-so şul Nicolae Ceauşescu, este
organele
ca
şi
necesar
relevă că producţia agri
colă globală a ţării reali cial al patriei noastre. organizaţiile de partid de
semnificative
Creşteri
zată în anul trecut se ri s-au înregistrat şi în agri la sate, organele agricole,
consiliile populare şi con
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA dică la 225,6 miliarde lei, cultura judeţului nostru. ducerile unităţilor agricole
mediu
anual
ritmul
de
creştere în cincinalul tre
Spre exemplu, in cincinalul
să tragă maximum de în
cut fiind de 2 la sută. Ca 1981—1985 producţiile au văţăminte din activitatea de
urmare a volumului însem sporit, faţă de realizările pînă acum şi să acţioneze
nat de investiţii alocate din cincinalul anterior, cu cu fermitate şi răspundere
132 000 tone cereale, 16 500
Minerii de la Livezeni acţionează pentru dezvoltarea intensivă tone sfeclă de zahăr, 122 000 pentru folosirea cu ran
şi modernizarea agriculturii
dament maxim a pâmîntu
l şi datorită folosirii cu ran tone cartofi, 52 000 tone lui şi a bazei tehnico-
dament ridicat a bazei teh- legume şi 17 200 tone materiale, pentru mobiliza
cu hotărâre pentru sporirea producţiei nico-materiale, în anul 1985 fructe, ceea ce a asigurat rea tuturor locuitorilor sa
telor la executarea in con
ca şi livrările de produse
mai
au
producţiile
fost
mari comparativ cu cele agroalimentare la fondul diţii ireproşabile a lucră
întreprinderea minieră tehnologiei de lucru, rezol Ton optimist, aiigajant. realizate în 1980 cu 14,1 de stat şi la fondul de rilor agricole, la realizarea
Livezeni a încheiat luna varea tuturor problemelor La mina Livezeni este vi la sută la cereale, cu 15,9 autoaprovizionare să înre integrală a programelor
ianuarie cu o restanţă cam ivite în subteran, care zibilă preocuparea colecti la sută la sfecla de za gistreze creşteri de seamă. de dezvoltare a agricultu
mare la producţia de căr ne-au condus la restanţe. vului pentru realizarea pla hăr, cu 81,8 la sută la De asemenea, a continuat rii, a indicatorilor de plan
bune — aprecia tovarăşul Aceste echipe şi-au extins nului. Tot mai multe bri cartofii de toamnă, cu 72,1 în ritm susţinut procesul şi de eficienţă.
loan Lăban, inginerul şef activitatea şi în afara în găzi află cu satisfacţie, la
al minei. în zilele trecute treprinderii, au făcut vi ieşirea din şut, de la pa PRODUCŢIA AGRICOLĂ GLOBALĂ
din februarie, deşi activi zite acasă la muncitori, în noul de onoare al muncii,
tatea se desfăşoară mai concediile de boală ale a- că în dreptul lor a apărut
bine, rezultatele, în ansam cestora, la cei cu absenţe semnul plus — adică ex
blu, nu sînt însă cele nemotivate, arătîndu-le con trag cărbune peste plan.
scontate. secinţele actelor lor. Sîn- Discutăm cu subingine-
rul Ovidiu Andraş. şeful
sectorului I:
— Ce realizări au obţi
nut cele patru brigăzi pe
care le coordonaţi ?
— Diferite. Pe sector am
— La măsurile luate în tem pe drumul bun. Pro încheiat prima lună cu pla
vederea redresării produc ducţia de cărbune creşte nul îndeplinit şi mergem
ţiei de cărbune aş vrea să din zi în zi. în februarie bine şi acum. Noi am avut
mă refer în cîteva cuvinte ne vom îndeplini planul. probleme cu fluxul de
— sublinia tovarăşul Pe Vizavi de aceste afirma transport (banda nr. 5), la
tru Puşcaş, secretarul co ţii, inginerul şef al minei care au intervenit frecven
mitetului de partid al mi a ţinut să facă o comple te defecţiuni. însă în fe
nei. Consiliul oamenilor tare : bruarie şi martie vom ex
muncii, comitetele de — Randamentele obţinu trage suplimentar, acesta
partid, sindicat şi ale te în prezent sînt peste este angajamentul nostru. ANALIZA
1
U.T.C. au organizat ample cele planificate, iar disci 3 000 tone cărbune. TEMEINICA, In cinstea „Zilei ceferiştilor ' j
acţiuni, la care au antre plina s-a îmbunătăţit. De Maistrul Mihail Apetrei,
nat un număr înseninat asemenea, la lucrările de secretarul organizaţiei de ANGAJARE
de cadre de conducere — pregătire planul pe luna bază pe sectorul I, a sub FERMA
ingineri, maiştri, tehni ianuarie a fost îndeplinit, liniat : PENTRU Muncă ,,fără oprire", j
cieni, jurişti, şefi de bri iar procentul de cenuşă a — Brigada lui Cristea SPORIREA
gadă. lăcătuşi, electri fost, în aceeaşi perioadă, Valache, care exploatează în staţia C.F.R. Peştiş \
cieni —, au constituit e- cu 2,5 puncte sub cel ad două abataje frontale, e- PRODUCŢIEI
chipe pe sectoare, cu no mis. De acum dispunem AGRICOLE Cunoscută cu ani in urmă Mafiei, Rovina l'opescu, R- \
minalizare precisă pe aba de condiţii optime pentru LIVIU BRAICA (Pagina a 2-a) sub numele de staţia „Hune- lena Boara. Aceştia împreu- 1
doara-uzină“, staţia C.F.R. nă cu ceilalţi oameni ai ’
taje, urmărindu-se întări a extrage zilnic cantitatea Pestis-marfă a devenit as- muncii de la staţie şi-au a- t
rea disciplinei, respectarea de cărbune planificată. [Continuare in pag. a 3-a) tăzi o poartă importantă, pe dus o importantă contribu- '
care intră şi ies din marele ţie la realizarea şi depăşi- k
combinat siderurgic hune- rea principalilor indicatori .
doreau o gamă largă dc de pian, de Ia începutul a- ţ
prime şi
materii prime şi materiale, irului şi pînă in prezent, du- ,
ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ de produse finite. >. pă„.cum urmează: tonajul \
„Traficul este intens, vo- brut pe tren dc marfă spo- l
lumul de manevră ră mare, rit cu 15 la sută, reducîn- 1
Fertilizarea terenului dar fără accidente - şi cveni- du-se staţionarea la încăr- k '
ată, ne
care-descăreare a vagoane-
mente de cale fer
spune secretarul comitolu- i or cu 1,4 la şută, în condi- \
lui dc partid al staţiei, to- ţin,, respectării sulă Ia sută i
în prim-planul preocupărilor varăşul Sabin Bradu. Dc a reRu iaritătii si siguranţei 1
aceea, ceferiştii noştri num- circulaţiei.
k
cose fără ostenire, zi şi '
Relevînd cauzele ce au cesare pentru fertilizarea că a C.A.P., mobilizîndu-se noapte, contribuind, indirect, ~ Pcntlu rclU,c01c . a ‘ lur “-
La realizarea producţiei la Ici do transport şi îmbuna-
determinat obţinerea unor a 20 de ha şi a îngrăşămin şi atelajele din localitate. furnale, oţelării, laminoare lăţirea rulajului vagoanelor V
recolte nesatisfăcătoare în telor chimice pentru alte Exemplul o f e r i t dc Cel mai bun exemplu in a- d e marfa, completează şeful ^
anul trecut, în adunarea 20 de ha. Concomitent, aici C.A.P. Romos în privinţa cest sens îl dă chiar şeful staţiei schimb, Ioan Drăgan,
generală a cooperatorilor se continuă tăierile şi tra preocupării pentru fertili staţiei coordonator, Ioan ne-am propus mai multe \
din Romoşel s-a subliniat tamentele fitosanitare, re- zarea terenului este cît se Meşter. Pentru ci staţia este _ /
şi locuinţă
loc dc mun- masuri. Cea mai importanta ^
şi
că fertilizarea terenului a mareîndu-se aportul coo poate de convingător. Aici că. Dintre ajutoarele sale. se referă Ia specializarea
constituit unul din facto peratorilor Constantin Că- în anul trecut s-au depăşit cu devotament şi pasiune in trenurilor de marfă, prin ţ
rii ce nu s-au bucurat de tănici. Avram Paraschiv, producţiile planificate la munca lor, se evidenţiază care se evită prelucrarea i
atenţia cuvenită. Din defi Ioan Lazăr şi Paraschivei hectar ca urmare a fap impiegatul de mişcare dis- . __________ _ „ * '
poziior Simion Tirnovednu, trenul ilor ui staţia Simeria- <
cienţele manifestate-au fost Cătăniei. De menţionat şi tului că nu a rămas nici şeful de manevră ioan Pop, Tria J. obţinindu-se o impor- )
trase învăţămintele de ri preocuparea existentă pen Un hectar nefertilizat. Şi manevranţii Petru Meşter, tantă economie de combus- ‘
goare şi s-a trecut cu liotă- tru corectarea acidităţii în acest an s-au dus în Pavcl Farcaş, revizorii dc tibil şi energie. (STEL.I AN
rîre Ia acţiune. Edificator solurilor cu reacţie acidă, cîmp, pînă acum, aproape ace si magazinerii Maria DENA, corespondent). \
este faptul că la culturile în acest scop fiind trans 2 000 tone îngrăşăminte
de cereale păioase s-au portată cantitatea de amen organice, din care cîteva \
aplicat, în zilele trecute, damente calcaroase nece sute de tone au fost pre Cărbune transportat peste plan \
cîte 400 kg îngrăşăminte sare aplicării pe o supra luate din surplusul exis Oamenii muncii din cadrul nelui spre termocentralele ^
complexe pe întreaga su faţă de 60 de hectare, care tent la gospodăriile popu Regulatorului de circulaţie Mintia şi Paroşeni şi spre 1
prafaţă de 210 ha. Lucra sînt destinate culturii po laţiei, gunoiul fiind trans şi mişcare Petroşani au ob< C.S. Hunedoara. Acestor be- l
rea a realizat-o în bune rumbului. portat în cîmp de coope ţinut, zi de zi, in perioa- neficiari le-am transportat k
da trecuta din acest an, suplimentar planului în a- ’
condiţii tractoristul Avram Refcrindu-se la preocu ratori cu atelajele pe su realizări suplimentare. „S-a cest an mai mult de 5 000 k
Piesa. parea pentru fertilizarea u- prafeţele unde urmează- să pus accentul — spunea Vie- tone cărbune. Ne vom am- ’
Aici am întîlnit la lucru nor suprafeţe cît mai li se - repartizeze culturile tor Iloiu, şeful coordonator plifica eforturile pentru a (
şi o formaţie de mecaniza mari, Alexandru Vădan, ce le vor lucra în acord al regulatorului —, pc asi- cinsti apropiata sărbătoare .
gurarea zilnică a necesarii- cu t i e pilşiri cit mai substan- 1
tori care acţiona pentru şeful secţiei de mecanizare global. De asemenea, au lui de vagoane pentru C.M. ..... IIT „. I
transportul în cîmp şi a- de la C.A.P. Ilia, ne-a fost fertilizate suplimen Valea Jiului, pe transporta- t iaIc • JURA, corespon ţ
plicarea a peste 1 000 tone spus că, pînă acum, s-au tar toate suprafeţele ocu rea cu prioritate a cărbu- dent). ^
gunoi de grajd pe terenul aplicat suplimentar îngră pate cu cereale păioase de
destinat culturii cartofilor şăminte chimice pe 255 ha toamnă. Exportul — în prim-plan |
şi porumbului. Ioan Oprea, cultivate cu cereale pă în aceste zile, în decada
Colectivul staţiei C.F.R. portului, să îmbunătăţească l
loan Tigu şi Gheorghe declarată record pentru Păuliş-Lunca raportează în- tonajul brut pc_ tren marfă 1
Ioani sînt tractorişti care ioase. în acelaşi timp, se executarea lucrărilor de semnate sporuri înregistrate cit 2 la sută, să depăşească l
întreprinderea „Plafar" s-au preocupat de realiza acţionează la fertilizarea îmbunătăţiri funciare şi de la principalii indicatori de simţitor planul Ia transport 1
Orăştic, secţia distilerie rea acţiunii în conformita terenului cu îngrăşăminte ridicare a capacităţii pro plan. Astfel, de la începutul călători. Prin spirit de or- k
fracţionată. în aceste semiliehide preluate de la ductive a pămîntului, este anului si pînă in prezent, ganizare, competenţă şi hăr- ’
instalaţii uleiurile vola te cu prevederile planului ceferiştii acestei staţii, prin- nicie, s-au detaşat impiega- ^
tile prin distilare sînt de fertilizare stabilit. In complexul zootehnic din necesar ca o atenţie deo tr-o muncă susţinută, au tlll (lc m iş C are Leontc Do- I
superior valorificate. în paralel, pentru ridicarea localitate. Important este sebită să fie acordată fer
cazul de faţă, se prelu însă să se treacă şi la fer tilizării terenului în toate prevederi S‘Sde« manevranţii Andrei Ma-
crează o componentă a potenţialului productiv al unităţile agricole. tone produse destinate cx- role şi Ioan Istoe. j
aromei de portocale. livezii s-a asigurat duce tilizarea terenului cu îngră- 1
Foto N. GHEORGHIU rea în plantaţie a îngră şămintele organice aflate N. TÎRCOB
şămintelor organice ne în stoc la ferma zootehni
