Page 43 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 43
85 • JOI, 13 FEBRUARIE 1986
pag. 3
* CREAŢIA
0 autentică vatră a tradiţiei populare
VIZIUNE IHliiiHl W CITITORI
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
irnal şi de spiritualitate contemporană - ORIENTATĂ FERM
litatca în cco- SPRE SATISFACEREA
eatrul artelor, AVEŢI CUVÎNTUL NEVOILOR
ă Tv. a „Cîn- Prin situarea sa geogra ral-educativă „Cintecele lizat pe aceste meleaguri
lom “»v*ci w fică, comuna Lunca Cernii Streiului" in cadrul căreia — „Pădurenii, fiii munţi
ui Comunist • Am cumpărat de la magazinul alimentar cu au- ţ PRODUCŢIEI
a — 65 de ani nu este uşor accesibilă iar a fost inclusă dezbaterea lor". S-au realizat, de ase
jire devotată a integrarea în circuitul cul „Sarcini ce revin comunei menea, expoziţii etnografi toservire din strada Eminescu, Deva, o franzelă. Cind i
ului. tural al judeţului este mai ce, de carte. am tăiat-o felii, am descoperit un corp dur, metalic. ' în cadrul vâslei acţiuni
iiiatorii] celor noastre din cuvintarea se Era un şurub. Altă dată, am găsit în piine aţă sau alte ţ de promovare a noului, de
înalte tradiţii mult unilaterală, in sensul cretarului general al parti După cum ne relata to aplicare a progresului teh
ptci rcvoluţio- că mai mult oferă decit dului, tovarăşul Nicolae varăşul Ion Scorobete, se corpuri străine. Mă întreb, cîtă atenţie acordă proce- l
nic, activitatea comisiilor
a poporului primeşte. Este meritorie Ceauşescu, la Congresul cretar adjunct cu proble sului de fabricaţie a pîinii cei puşi să controleze caii- . de creaţie ţehnieo-ştiinţifi-
ie în studiou- participarea locală la acti al lll-lea al consiliilor me de propagandă al Co tatea muncii ? (Eugen Goldrag — Deva, strada Emines- I că şi a celor ale ingineri
adiotelcviziunii vitatea de creaţie şi inter mitetului comunal de ţ cu, bloc B, apartament 46). ţ lor şi tehnicienilor şi-au
pretare artistică in Festi partid, directorul căminu
rnaJ ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI cîştigat un statut bine de
crea progra- valul naţional „Cintarea Iarna la sate— lui cultural de centru, „La \ finit. Acest fapt este do
României", sporind zes nivelul localităţii se fac, de vedit eu prisosinţă şi de
trea de premii pentru Hu perioada unei asemenea, eforturi susţinu • Aşa cum prevede ar- a) Calificarea la locul de l comisiile care îşi desfăşoa
nedoara. In sens invers; intense te pentru o bună prezenţă ticolul 11 din H.C.M. muncă se face prin ! ră activitatea în munici
aici se ajunge mai greu. în noua ediţie a Festiva 2105/1969, tovarăşe Do- cursuri ce se organizea- i piul Deva. Sprijinul tot
Ansamblurile artistice pro activităţi lului naţional „Cintarea rin Oncu, din Tomcşti, în ză în condiţiile art. 78 ţ mai consistent al comisii
fesioniste se abat foarte cultural-educative României". Vrem să dăm cazul în care pentru cei din Legea învăţămîntului t
•TI 1: 6,00 Râ trimişi la cursuri nu se nr. 28/1978; b) Potrivit ) lor din unităţi economice,
ul dimineţii ★ rar (cind spunem rar, ne amploare tradiţiei unor institute de cercetare şi
ştiri; 6,15 Sfa- gindim la intervale de 1-2 meşteşuguri locale, In pri poate asigura cazarea art. 17 din Constituţia ) proiectare la înfăptuirea
ui; 6,30 La ani — n.n.) pe această ru gratuită, cu aprobarea or- R.S.R., cetăţenii sînt egali
ei in agricul- populare", „Tribuna demo mul tind cusut-ţesutului, ganului care a înfiinţat în drepturi în toate do- marilor obiective ale co
•0 De la 1 tă pentru a prezenta spec craţiei", întilnirea cetăţe dar şi activităţii de inter lectivelor de oameni ai
) Buletin de tacole. Date fiind aceste nilor cu brigadă ştiinţifică, pretare artistică. Pe lingă centrul de cursuri sau în meniile vieţii economice, muncii s-a materializat în
Club univers subordinea căruia func- politice, juridice, sociale l
Ie lin de ştiri; condiţii, căminul cultural discuţii privind „Măsuri e- grupul vocal folcloric, lau ţionează organizaţia so- şi culturale, fără deose- i anul 1985 in rezolvarea n
c pioniereşti ; rămine, alături de şcoală, liciente de economisire a reat al festivalului, forma 384 de obiective. Eficienţa
gazeta ccono- energiei electrice in gospo ţia de teatru scurt, mon cialistă la care s-a orga- bire de naţionalitate, sex I economică a acestora se
Buletin de singura instituţie care poa tajul literar-muzical, dorim nizat cursul, se va putea sau religie. De asemenea, ţ regăseşte intr-un spor de
Partidul, pa te să polarizeze cu adevă dăriile populaţiei". Una deconta pentru fiecare potrivit prevederilor art. (
rul, urmîn- dintre activităţile perma să sporim potenţialul ar cursant maximum 10 Iei 23 din Constituţie, fe- .’ producţie de 11,0 milioa
icătorul; 17,35 rat interesul locuitorilor, să nente şi de întindere in tistic, in fiecare soi apar ne lei. Şi nu numai atit.
te cint, pa- satisfacă dorinţa lor de cu pe zi pentru cazarea în meia are drepturi egale ) Eforturile celor peste 3 500
program mu- noaştere şi frumos artistic. timp este munca cu Ulmul ţinător comunei să acţio localităţile urbane şi cu bărbatul; c) Schimba- (
Orele serii : şl cartea. Festivalul Ulmu neze colective artistice. cinci lei pe zi în locali- rea locului de muncă în de muncitori, maiştri, teh
le ştiri; 18,20 Pornind de aici, condu lui la sate a însemnat pro nicieni, ingineri şi specia
rnaţionalâ ra- Dorim ca Lunca Cernii să tăţile rurale. Dacă uni- cadrul aceleiaşi unităţi 1 lişti ce şi-au dedicat o bu
ilcUn de ştiri; cerea căminului cultural a iecţii sâptămînale, prezen rămînă o autentică vatră a tatea la care sînteţi încă- este posibilă cu menţine- i
catrul tincrc- iniţiat o serie de manifes tări de filme documentare, drat refuză decontarea, rea retribuţiei şi în Ca- ■ nă parte din timpul lor
ine muzicală; tări care să lie in măsu tradiţiei populare, dar şi promovării noului, s-au
jurnal; 20,15 simpozionul cinematografic de spiritualitate contem vă puteţi adresa comisiei drul calificării pe care 1 concretizat şi într-o redu
ascultători- ră să contureze o agendă „JinutuJ pădurenilor — au porană". de judecată. persoana o are, deoarece ţ
sugestia dv.; culturală locală. A iost or După cum ne comu- contractul de muncă se i cere a cheltuielilor de pro
intr-o oră ; tentică vatră etnografică a ducţie cu 1 milion lei, re
nrLtm a„ nov,,,.*,.: încheie cu unitatea şi nu
•nă muzi cală; ganizată sâptâmina cultu- ţării", urmat de Ulmul rea MINEL BODEA nică Oficiul de asigurări ducerea importurilor cu a-
Buletin de sociale şi pensii de stat cu secţia sau atelierul ţ proape 4 milioane lei va
IIunedoara-Deva, Comisia etc.; d) Acordul global l lută şi realizarea unor be
de pensii şi asigurări so este principala formă de neficii suplimentare de 2,5
retribuire ce se aplică în 1
MA ciale din unitatea la care majoritatea ramurilor e- ţ milioane lei. k
sînteţi încadrat în mun conomiei naţionale. Po- / în vederea creşterii pro
că, tovarăşe Victor Ciur, ductivităţii muncii au fost
ol... .ibandişti) «ni TVvmrnhnsn nr Q rn- trivit metodologici de a- 1
uclri (Patria): „ vif, io li 9 ’ ° cord global în industrie, ( rezolvate 139 de obiective,
ţ
su repetiţie mima Vaţa de Jos - a- Jn cad ul aceleiaşl forma „ pentru reducerea consumu
UNEDOARA: vînd datele concrete din ţii de lucru, retribuţia ) rilor de materii prime şi
(Modern — carnetul dv. de muncă — materiale — 116, alte 64
do zăpadă este în măsură să vă dea unui membru sau mai \
R): Cei şap- \ multor membri din for- ( teme au vizat îmbunătăţi
(l'lacara) ; documentat lămuririle pe maţia respectivă poate fi rea calităţii produselor, iar
Egipt (Aria) ; care le solicitaţi. 43 reducerea importurilor.
: Spt : să ne redusă cu pînă la 20 la
n (I’aring); \ . Aceiaşi răspuns este va- ^InTapoVrcu‘contri-( Se poate deci lesne obser
7 Noiembrie); va că activitatea de crea
de dragoste î bău, bulevardul ^RepubU- **»«*'? ţie tehnico-ştiinţifică a fost
UPENI: TOu- clar orientată spre rezol
a
de a mea — S c .\, ţVÎ* ? Ă°,T ^Promovarea ^ntr-o^ca- ţ
ne
b
(Cultural) : \ V as,lc Patru dln Călan ' tegorie superioară pe ba- varea obiectivelor majore
Promisiuni care stau în faţa oameni
; LONEA : i o V-aţi interesat, tova- ză de examen dă dreptul lor muncii din municipiul
tc (Minerul); ) răşe Nicolae Zimmerman personalului în cauză de )
ucces inspec- ţ din Deva, despre cîteva a primi retribuţia cuveni- ţ Deva. De asemenea, men
toresc); URI- ( probleme de muncă. Ofi- tă noii categorii, începînd / ţionăm că în anul trecut
in cireş (Re- au fost realizate 18 inven
D: Recorduri, i ciul de retribuire şi le- cu luna următoare celei 1 ţii şi 39 de inovaţii.
iri (Steaua 1 gislaţia muncii răspunde: în care a fost promovat, ţ
VBAR/.A: Ca Prin contribuţia adusă
rtate (Mine j j în introducerea progresu
ri E: Toate SESIZĂRI - SOLUŢII
tplă numai lui tehnic în producţie se
i; Acordaţi ţ » „A^fost sesizată Co- dului de invaliditate", remarcă comisiile de crea
alcnuante ţie tehnico-ştiinţifică de la
GEOAGro i misia judeţeană de ex- Este răspunsul dat de
toarele iubiri ) pertiză medicală şi recu- către Oficiul de asigurări . I.P.I.C.C.F., I.P.E.G., I.M.G.
ltură); HA- \ perare a capacităţii de sociale şi pensii de stat ţ Bîrcea, I.M. Deva, I.T.A.,
rala eroică ( muncă, pentru revizuirea IIunedoara-Deva, la se-1 G.I.G.C.L., T.A.G.C.M. Un
Ecate- După ce au trecut pe sub privirea exigentă a Victoriei Pop şi a tovarăşelor sale
)iv \LAN: de muncă de la compartimentul C.T.C. final, al întreprinderii de tricotaje Petroşani, pro ? dosarului celui în cauză, sizarea unui grup de mi- J loc important în ansamblul
do. delinc- dusele ajung direct ia cumpărătorii din ţară ori din S.U.A., U.R.S.S., Anglia, Finlanda Şl 1 în vederea stabilirii gra- neri din Ghelari. ) muncii de creaţie din mu
i (Casa de alte atitea ţări, uncie „Fabricat în Romănia* 1 devine certificat de calitate.
\1EKIA: Lici- nicipiul Deva îl ocupă
;ul); ILIA: T.C.I.T.P.L.C I.M. si I.P.II»
Lumina).
— institute care au fost
distinse în cadrul întrece
•EXPRES NOI PAŞI SPRE... LUMINĂ ! rii socialiste cu locul 2 şi,
respectiv, 4 pe ţară pentru
Pentru grăbirea lucrări Ei acţionează umăr la u- cent şi au montat în cen rezultatele deosebite dobin-
tragerii spe- lor la hidrocentrala de pc măr cu constructorii. Du dite în cercetare şi proiec
februaric : Rîu Mare-Retezat, au in pă cum ne informează trală transformatorul nr.
Minerii de lalivezeni acţionează cu trat acum in alertă şi oa ing. Ioan Cîmpeanu, direc 2, ultimul echipament im tare, în promovarea nou
16, 2, fl, 18, * lui in domeniile specifice
menii care vor exploata torul I.E. Haţeg, „benefi- portant al centralei din
•a : 43, 3, 34, hotărîre pentru sporirea producţiei marele obiectiv energetic. ciarii“ au transportat re Retezat » ale activităţii lor.
I-A VALENTIN NEAGU
-a : 8, 22, 26, (Urmare din pag. 1) şim, cu condiţia să fim a-
provizicnaţi la timp cu
-a : 36, 28.
materiale.
[I-A chipate cu complexe me — împreună cu cei 16 I Acte necugetate, la patru ani şi patru luni şi, respec Prin violenţă r;
a : 26, 30, 18, canizate S.M.A. 2 PH, a ortaci din brigada mea — tiv, doi ani şi şase luni, iar minorul
. 12 ; Dumitru Trif a fost internat intr-o
t-a : li, 44, extras peste plan, de la spunea Mircea Secrieru, de regrete tardive Sub influenţa alcoolului, Felician i
32, 41. începutul anului 2 100 tone la sectorul VI 'investiţii — I şcoală specială de muncă şi reedu Istrate nu numai că a prins mai mult
de cărbune. Fronturile sînt lucrăm la săparea şi be- Profitînd de întunericul unei nopţi, care. curaj, dar a devenit violent. A sus
corespunzătoare; din ele tonarea galeriei care va 1 Dumitru Codrean din Petroşani, îm A fost admis recursul Procuraturii n
se pot extrage mari can face legătura cu puţul nr. preună cu Cornel Călău şi cu mino locale Petroşani şi, casîndu-se în tras prin forţă de la un cetăţean
tităţi de cărbune în con 3. în ianuarie ne-am de rii Dumitru Trif şi Ioan Buda au for parte sentinţa atacată, s-a majorat paşnic din Simeria un aparat de fo t
tinuare. Brigăzile lui Ion păşit planul cu 20 la sută I ţat uşa locuinţei lui M. V. din Petri- tografiat, Şi tot prin violenţă şi-a
: vremea se Micu şi Eugen Bănceanu şi ne-am angajat — şefii însuşit de la minorul S. N. bicicleta,
.ti va fi tem- I la, de unde au sustras bunuri în va pe care a folosit-o ca mijloc de r
, Local va pregătesc viitoarele capa de schimb Constantin Ghi- loare de 17 900 lei între care un «
îl va sufla cităţi de exploatare şi îşi ga, Iuliu Cioloca şi Mano- » radiocasetofon, 15 casete, 21 I ţuică, transport spre domiciliul său, Aflînd
intensificări depăşesc ritmic sarcinile. le llie pot confirma — să ti
artea de sud I bijuterii şi obiecte de îmbrăcăminte, că este urmărit, a restituit proprieta
cu viteze de Deci, ne rămîne — şi noi mărim ritmul pentru a fi pe care le-au împărţit între ei, rului vehiculul. Dar fapta a rămas
•ă din est, asta facem — să ne mobi naliza cît mai repede a- I La numai 15 zile de la cele pe faptă. I
zolat zăpada, lizăm mai bine forţele ceastă importantă lucrare.
e minime vor 0 trecute, acelaşi Dumitru Codrean, - pedeapsa aplicată lui C. D. la cinci Inculpatul a fost condamnat de
intre minus 7 pentru a extrage cărbu De fapt, aceasta este do 1 de data aceasta împreună cu mino ani şi patru luni închisoare. Re către Judecătoria din Deva la trei l
grade, iar nele la care ne-am an rinţa întregului colectiv de rul Dumitru Trif, au pătruns în locuin cursul inculpatului Dumitru Trif a fost •
: între minus gajat. muncă de la mina Live- • ani închisoare. Sperînd să i se re
grade. Dimi- Şeful de brigadă Valen zeni de a învinge toate 1 ţa lui B. R. din aceeaşi localitate, de respins. ducă pedeapsa, a făcut recurs. l-a I
ceaţă, cu de- unde şi-au însuşit 20 000 lei pe care Faptele primilor doi inculpaţi sînt 0
;hiclură. tin Pădurar, de la secto greutăţile privind aprovi 0 i-au împărţit... „frăţeşte". Au plecat cu atît mai grave cu cît, în plină fost însă respins, pentru că legile
: vremea va rul II, a arătat i zionarea fronturilor eu 1 putere de muncă cei doi şi-au în 1
1 închisă, cu — Am o formaţie nouă, cele necesare, a efectua o apoi, în voiaj, la Timişoara... statului nostru sînt aspre, da: drepte, 0
Local va 0 Dumitru Codreanu, în vîrstă de 27 suşit pe căi necinstite bani şi bunuri faţă do asemenea acte de tilhărie,
I va prezenta alcătuită din 45 de oameni, plasare cît mai bună a care aparţineau altor persoane, an- 1
locale de în ianuarie ne-am des posturilor, a se mobiliza 1 ani, şi Cornel Călău, în vîrstă de trenînd la' acest act periculos încă deosebit de periculoase. »
ă, viscolind curcat mai greu. Acum exemplar pentru a-şi rea 9 29 ani, au fost condamnaţi de către doi minori. Acum, cind nu mai sînt
seotorul estic. I Rubrică realizată cu sprijinul I
; va semnala ne-am obişnuit unii cu liza ritmic planul, a spori Judecătoria din Petroşani, pentru furt în libertate, regretă faptele comise.
leorolog de alţii, cunoaştem bine fron neîncetat producţia de căr a calificat în dauna avutului personal, Dar este p:ea tîrziu. Tribunalului judeţean
Proncenco). talul. Ne facem planul în bune energetic de care ţa l
.mod ritmic, chiar îl depă ra are mare nevoie. 0 — 0 — 0 e - * - a O — O — O • - o - «, - » - ® - e - o - S