Page 46 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 46
l»ag. DRUMUL SOCIALISMULUI
Ilustrate cu... surprize
din activitatea constructorilor di L E ,
Prin măsuri tehnice şi spirit (Urmare din pag. 1} face ? Greu de crezut, ui- tiva „Mureşul" Deva —
n-ar trebui să îngăduie a- 20,00 '1
tîndu-ne în jur! Dar cu
puţini. Toţi sînt însă har aşa organizare... semenea fapte. Cei doi să 20.20 A
gospodăresc — însemnate economii nici şi pricepuţi, realizea UN DEPOZIT..; VRAIŞTE nu fi fost dintre oamenii u
ză lucrări de calitate. „în
care au încă de executat
această săptămînă termi lucrări aici ? Exclus... (Fo 20,35 C
z
• I,imitatoarele» de mers una dintre măsurile prin străduim zi de zi în acest năm spaţiile de aici, apre Sub privirile mirate şi. to 4).
în gol stopează risipa cipale pe care le-am luat sens, a ţinut să adauge cia şeful de echipă. Avem întrebătoare ale cîtorva zu F
• Fiecare maşină cu... în cadrul atelierului, în frezorul Virgil Nan, care tot ce ne trebuie, inclusiv gravi din echipa lui Dorin PREA TÎRZIU, 20,45 l
lumina ei vederea reducerii consumu deserveşte simultan trei chef de muncă. Tragem Dan, intrăm în depozitul LA TREABA! 21,00 C
• Reorganizarea activi rilor de energie electrică, maşini. Eu am grijă ca a- tare, „ aşa cum ne-am obiş de materiale al brigăzii 2, li
tăţii pe schimburile ne spunea sing. Romulus gregatele să nu meargă nuit. Nu trebuie să stea amenajat într-o încăpere a La Casa de mode, la o ai, 2 0 s
I şi III. Laslău, şeful atelierului nici un minut în gol, iar nimeni după noi. Ştim ce blocului 8. Aici, fel şi fel parte din spaţiile comer V
Prin specificul activităţii prelucrări mecanice. Alte pentru iluminat, clnd am avem de făcut şi facem. de materiale, de mare tre ciale ale blocului 5, mai ('
sale, fiind dotată cu ma- măsuri în acest sens: mon nevoie, aprind becurile de Vrem să şi eîştigăm, fiind buinţă pe şantier, însă sînt multe lucrări de re 21,50 T
şini-unelte şi utilaje de tarea, pe unele strunguri, 24 volţi, instalate pe fie că de aceea venim la multe degradate, „depozita mediat. Dirigintele de şan
mare complexitate tehnică, de limitatoare pentru mers care maşină". muncă". te" claie-grămodă. Cine are tier, Alexandru Cudrevati,
secţia electromecanică, din în gol — care stopează Cu aceeaşi răspundere nevoie vine şi ia: cit do de la Cooperativa „Mure
cadrul I.P.I.C.C.F. Deva, con orice risipă, reorganizarea pentru economisirea ener MAI LUCRAU, reşte, cit pofteşte. Fotogra şul" Deva, îi acuză pe bu
sumă zilnic o cantitate în activităţii, numai pe schim giei electrice se acţionea MAI PRIVEAU... fiile sînt edificatoare. (Fo nă dreptate pe constructori
semnată de energie electrică. burile I şi III — îneît să ză şi in atelierul construc to 2 şi 3). şi instalatori pentru lucră
„Dar pentru a consuma ra nu consumăm la virful de ţii metalice. „Dimineaţa fo In spatele blocului 8 i-am rile de slabă calitate pres
ţional kilowaţii, pentru a sarcină, dar şi în zilele de losim energia electrică nu întîlnit pe betoniştii din „NE CINSTIM, tate. In aceeaşi măsură BUC
nU-i risipi inutil, ne pre duminică, în alternanţă cu mai pînă la ora 8, în rest echipa lui Alexandru llo- NU SE VEDE?!" este vinovat însă şi bene diopro
ocupăm, în munca noas colegii de la construcţii „consumăm" lumina zilei, rică. Sarcina lor: sistema ficiarul care, prin dirigin 7,00 11
în ţar
tră, la nivelul fiecărui ate metalice, luînd liberele în ne spunea sing. Gheorghe tizarea zonei dimprejurul Se.apropia de ora 11. La tele de şantier amintit, a sei; 8
lier, să adoptăm cele mai cursul suptămînii. De ase Stanciu, şeful atelierului. blocului, efectuarea tro blocul 5, unde se va des urmărit permanent calita- diilor:
menea, pentru compresor Am sectorizat iluminatul chide curînd Casa de mo .tca lucrărilor executate, ştiri;
potrivite măsuri, încercăm tuarelor, aleilor... „Sînt su cultătr
să ne gospodărim cit mai — care este un mare con în hală, pe locuri de mun părat, asta-i, spunea con de, i-am surprins pe doi modul în care sînt respec de şti
bine, mai economic, releva sumator de energie electri că, Iar la execuţia unor ducătorul formaţiei. Azi, muncitori, retraşi într-o tate proiectele. Ba chiar a viaţa;
inginerul Gheorghc Cor- că — am stabilit un pro lucrări importante folosim iarăşi am doi nemotivaţi". încăpere, cinstindu-se cu şi semnat recepţionarea o- ric; 1<
doş, şeful secţiei amintite. gram redus de funcţiona lămpi portative de 24 volţi. „Cine?". „Anuţa Pricop şi ţuică. „Ce faceţi aici ? Cum biectivului. în imaginea de ţării;
ştiri;
Şi, spre mulţumirea noas re, în care concentrăm mai Şi reuşim lunar, chiar zil Floarea Ciucă. Şi ieri au vă numiţi ?". „Nu se ve jos (foto 5), o faţetă a ca 11,35 F
tră, şi în 1985 şi în prima multe lucrări, iar la tra nic, să economisim ener absentat. Ne organizăm de ? ! Ce vă interesează?". lităţii instalaţiilor: la par lctin
lună din acest an am ob tamente termice lucrăm gie electrică". greu...". Maşina cu betonul N-am mai insistat. Chiar terul blocului apa a inun mllla
rul; 1
ţinut economii la energia numai patru zile pe săp- Aşadar, prin măsuri teh dacă constructorii s-au re- dat o magazie, deteriorînd folclor
materialele depozitate aici
tras de aici, cei rămaşi să
electrică. Vom da, în con tămînă, în foc continuu, nice şi spirit gospodăresc, a spart şueta betoniştilor, execute o mulţime de alte şi pereţii încăperii, a băl premii
întinsă pe o jumătate de
De la
tinuare, toată atenţia a- reducînd în acest mod con la secţia electromecanică oră (numai cit am fost noi lucrări, cit şi beneficiarul tit în altă cameră, tinzînd lctin
eestui aspect economic im sumul de energie electrică. a I.P.I.C.C.F. Deva, energia acolo). Să nu fi avut ce acestor spaţii — Coopera să ajungă în stradă. dent
portant din munca secţiei". Tot la tratamente termice electrică este folosită raţio jurnal
econoj
Ne-am aflat la orele di am conceput un cuptor de nal, economicos, dar nu în de şti
trie; 1
mineţii în atelierele prelu cimentare în mediu de gaz detrimentul realizării sar de mu
crări mecanice şi construc metan a diferitelor piese, cinilor de plan. Dimpotri rxr i
e e
ţii metalice. în primul ate prin care vom reduce la vă, colectivul secţiei şi-a Iii
.zic
lier activitatea se desfăşu jumătate operaţia de trata îndeplinit prevederile pe Buleti
ra în plin. Fiecare maşină ment termic, implicit con anul trecut, ca şi pe prima Sport:
era supravegheată atent de sumul de energie electri lună din noul an şi cin ţional
muncitori, fiecare - folosea că". „Am înţeles cu toţii cinal. feri,
lumina proprie, de la că trebuie să economisim 20,00
Pentn
becuri de 24 volţi. „Este energia electrică şi ne DUMITRU GHEONEA reţea
21,00
22,00 c
Noctui
Amplă mobilizare "4,00 I
rezultate
a:
(Urmare din pag. 1) a culturii de trifoi, iar Ion Vlăiconi 11 şi Cornel
Aurel Crăciunescu, Miron Bărboni. In aceste zile vor
festă o răspundere deo Vlăiconi, Todor Nicodim şi fi aplicate şi cele 500 tone
sebită pentru buna orga Vaier Vlaicu, ajutaţi de dolomită pentru corecta DEV
nizare şi desfăşurare a lu cooperatorii Pavcl Turcu. rea acidităţii solului. din S
Căsât<
crărilor pe păşuni şi fineţe, Anton Valoni, Ştefan To- Am . notat, de asemenea, (Arta)
ne-am deplasat la cîteva nescu, Licuţ C'ozac, Aure) că printre cooperatorii ce Pronii
din punctele de lucru. In Prejban şi Ion Muşa se se evidenţiază In lucrările A) ;
(Mode
terlocutorul ne spunea că preocupau de transportul organizate . în această de te fai
în acţiunile organizate sînt şi aplicarea îngrăşăminte cadă pentru sporirea rod Piedo
cuprinse 260 ha păşune şi lor organice de la tabăra niciei pămîntului se numă PETR
mai
150 ha fineţe naturale, pe de,vară pe terenul desti ră Pavel Vasiu. Ion Coţo- m m m rn K K M Docto
care s-au aplicat îngră nat culturii cartofilor. Bri lan şi Ion Damian de In Decla
şăminte chimice şi se fac gadiera Ileana Neiconi ne brigada Cîrneşti, Gheorghe S4 'UllT
lucrări de distrugere a spunea că la acţiunea de Podean, Axente Băran, Ion jriilt 1
muşuroaielor, defrişarea fertilizare au fost mobili Bălu, Vasile Muntean, Du SlSIii MMI VULC
vegetaţiei lemnoase nefo zate şi atelajele unităţii mitru Pascotescu şi Mihai (Liice
Pas i
lositoare, adunatul pietrelor şi ale membrilor coopera Tripon din brigada Reia. ANIN
şi altele. tori. Modul cum au fost or nopţii
în tarlaua „Sub luncă" Făcînd un bilanţ la zi ganizate şi cum se desfă RICA
a brigăzii din Reia se aflau al acţiunilor realizate, to şoară acţiunile în comuna tezat)
la lucru, la distrugerea mu varăşul Moise Micloşoni Toteşti constituie o dovadă în Ef.
ORAŞ
şuroaielor şi tăierea vege ne spunea că, pînă acum concretă a răspunderii cu întîm
taţiei de pe fineţe, 45 de s-au transportat în cîmp care, sub conducerea or tria);
cooperatori. Brigadierul peste 2 200 tone gunoi de ganizaţiilor de partid, lo slanţf
ra);
Ştefoni Gaşpar a ţinut să-i grajd pentru fertilizarea cuitorii satelor transpun % L , §8 şeri f
evidenţieze pe Ionel Gro- terenurilor destinate cul în viaţă sarcinile şi orien ■ <1: de c
zoni, ■ Vilucă Dănescu, Pe turii cartofilor. în livadă, tările date de secretarul Acas'
Poliţi
tru Vasiu, Cornel Păveloni, pe lingă aplicarea trata genera] al partidului, tova CALA
Petru Oprişoni, Zeno Dăn- mentelor fitosanitare, se răşul Nicolae Ceauşescu, m&MI (Casa
eescu şi alţii. lucrează la tăieri, acţiune privind valorificarea re MERI
La brigada din Toteşti, realizată pe mai mult de zervelor de sporire a pro II Imm rcşul)
(Lum
tractoristul Miron Fluieraş, 15 hectare, remareîndu-se ducţiei agricole şi a con
împreună cu cooperatorul aportul cooperatorilor Fa- tribuţiei la fondul de Stat
Anton Bărbulescu, lucrau bian Scorobete, Lucreţiu şi a fondului de autonpro-
la fertilizarea cu fosforită Stănămireseu, Axcntc Zepa, vi/ionare teritorială.
V
fi în
temn.
CSI.
vor j
isiilL nus
«silSsi
iar c
crsssra nsjrra rassia pshttci kj-tstis
minu
noseîndu-se că bitumul şi
cartonul asfaltat au fost La
materialele deficitare. cu c<
Ca urmare a executării Va n
lucrărilor programate, în sufla
e La semnalele critice ta în staţiile de cale fera luna noiembrie 1985 şefii unele
din articolul „Gările şi tă Ilia, Hunedoara, Sime- staţiilor respective au sem vitez
autogările în anotimpul ria—Triaj şi Bretea Strei nat şi au primit garanţia oră <
friguros", apărut în nr. au fost executate de către că sînt pregătite unităţile neaţi
8 726 ne răspunde Regio Secţiile L 5 Deva şi L 9 pentru iarna 1985/1986, ast ţă Ic
nala C.F. Timişoara. Reţi Simeria în termenele pre fel incit activitatea de de c
Cooperatorii din brigada condusă nem : „Lucrările pregăti văzute în grafice şi în transport să se desfăşoa de se
iclor de pe fmeţele naturale. toare de iarnă recenzate funcţie de aprovizionarea re în bune condiţii pe
şi programate a se execu materialelor respective, cu- timpul iernii".