Page 49 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 49
Dezvoltarea accentuată şi armonioasă
a forţelor de producţie, ridicarea
nivelului tehnic al produselor româneşti
BILANŢ BOGAT IN CINCINALUL 1981—1985.
PERSPECTIVE LUMINOASE ÎN NOUL CINCINAL
Investiţiile — care au cunoscut în cinci cunoscute lumii întregi prin participarea tot
nalul 1981-1985 o creştere de 6,6 la sută - mai accentuată a ţării noastre la relaţiile
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. reprezintă cu adevărat „motorul" ascensiu economice internaţionale, prin activitatea
U L A R J U D E Ţ E A N nii noastre spre tot ce este nou şi modern, de export. în cel de-al 7-lea cincinal, vo
calea principală pentru dezvoltarea echili
lumul total al comerţului exterior a crescut
brată şi dinamică a tuturor judeţelor, ora cu 25,6 la sută. Este un ritm ridicat, care
şelor şi comunelor ţării. Punînd în eviden exprimă, în primul rînd, o creştere calita
ţă importanţa economică, politică şi so tivă substanţială a produselor româneşti
Anul XXXVIII, nr. 8 787 SI M BATĂ, 15 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani
cială a acestei probleme, tovarăşul Nicolae ce încorporează inteligenţa şi munca paş
Ceauşescu arăta : „îmbunătăţirea reparti nică a milioane de oameni. însăşi capaci
zării forţelor de producţie pe teritoriul ţării tatea creatoare a poporului nostru este
are drept consecinţă folosirea tot mai ju înglobată în aceste produse cu care ne
Lucrările Plenarei lărgite a Consiliului dicioasă a forţei de muncă a populaţiei şi, mîndrim şi care le concurează cu succes
implicit, o mai bună distribuire a venituri
lor, ridicarea generală a nivelului de trai pe cele realizate de firme renumite pe
piaţa internaţională. Pe de altă parte, ex
Naţional al Agriculturii, Industriei al oamenilor muncii. Numai pe baza li portul reprezintă o necesitate reală, o-
chidării râmînerii în urmă a unor regiuni,
biectivă, calea pentru progresul general
a dezvoltării armonioase a bazei tehnico-
al patriei noastre. Acestea sînt şi motivele
materiale a socialismului pe întreg teritoriul
Alimentare, Silviculturii patriei, se pot crea condiţii pentru mersul lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subli
pentru care secretarul general al partidu
înainte al societăţii socialiste, pentru tre
niat că trebuie luate toate măsurile pen
cerea treptată spre comunism". tru ridicarea întregii activităţi productive
şi Gospodăririi Apelor nicului nostru popor se împlinesc şi devin la nivelul celor mai înalte exigenţe ale pie
Eforturile şi realizările deosebite ale har
ţei mondiale.
In prezenţa tovarăşului concepţii ştiinţifice, de necesităţi ale societăţii. INVESTIŢII COMERJ EXTERIOR
Nicolae Ceauşescu, secretar largă perspectivă, privind Totodată, au fost analizate
general al Partidului Co această ramură de bază a deficienţele manifestate în
munist Român, preşedintele economiei naţionale, în organizarea muncii şi a
Republicii Socialiste Româ fundamentarea şi înfăp producţiei agricole, care au
nia, vineri, 14 februarie, au tuirea noii revoluţii agrare, făcut ca rezultatele înre 1 2 5 .6
continuat lucrările Plena în vederea realizării unor gistrate în 1985 să nu se
rei lărgite a Consiliului producţii mari, sigure şi situeze la nivelul posibi
Naţional al Agriculturii, stabile, ridicării nivelului lităţilor de care dispune I
Industriei Alimentare, Sil general de viaţă şi de ci agricultura noastră socia
viculturii şi Gospodăririi vilizaţie al satului româ listă. □
Apelor. nesc. Avînd în vedere atît
S o s i r e a tovarăşului în cuvîntul lor, vorbito realizările dobîndite, cît 100
Nicolae Ceauşescu, în Sala rii au exprimat deosebita mai ales neajunsurile din
Palatului Republicii, a fost stimă şi preţuire faţă de activitatea anului trecut,
întîmpinată cu puternice tovarăşa academician doc cei care au luat cuvîntul
aplauze, cu urale şi ovaţii, tor inginer Elena Ceauşescu, s-au referit pe larg la mă
întreaga asistenţă aclamînd pentru contribuţia de mare surile întreprinse pentru ca
îndelung, cu însufleţire, însemnătate pe care o adu întreaga muncă din agri 1976-1980 1981r1985
pentru partid şi secretarul ce la elaborarea şi înfăp cultură să fie îmbunătăţită, 1976-1980 1981-1985
său general. tuirea planurilor şi progra pentru ca în acest prim
în cursul dimineţii, lu melor de dezvoltare eco- an al noului cincinal să se
crările au fost reluate în nomico-socială a ţării, la înregistreze creşterea sub
plen. înflorirea ştiinţei, învăţă- stanţială a producţiei ve
Participanţii la dezbateri mîntului şi culturii româ getale şi animale. în a-
1
au reafirmat, de la tribuna neşti. cest sens, s-a subliniat că în întîmpinarea „Zilei ceferiştilor *
plenarei, sentimentele de în spiritul indicaţiilor, în fiecare judeţ, în fiecare
fierbinte dragoste şi pro orientărilor şi exigenţelor unitajte agricolă, se acţio
fundă recunoştinţă faţă de formulate de secretarul ge nează cu toate forţele pen
conducătorul iubit al parti neral al partidului, plenara tru buna pregătire şi des RITMURI INTENSE CU TOTI INDICATORII
dului şi statului nostru, a prilejuit în continuare, făşurare a campaniei de LA REPARAŢII DE VAGOANE DEPĂŞIŢI
t o v a r ă ş u l Nicolae analiza în mod critic şi primăvară, punîndu-se ast
Ceauşescu, care acţionează autocritic a activităţii din fel o bază trainică recol Staţia C.F.R. Haţeg, fruntaşă în a-
cu abnegaţie, cu dăruire agricultură, industria ali tei din 1986. S-a subliniat, Lucrătorii din cadrul Reviz'ci de nul 1985 în cadrul R.C.M. Petroşani,
şi eroism pentru edificarea mentară, silvicultură şi în timpul dezbaterilor, vagoane Simeria—triaj întîinpină „Ziua întîmpină „Ziua ceferiştilor" cu în
socialismului şi comunis gospodărirea apelor în 1985, că o atenţie deosebită se a- ceferiştilor" cu un spor la productivi
mului pe pămîntul Româ dezbaterea aprofundată a cordă executării la timp tatea muncii, obţinut în perioada tre semnate realizări. Şeful staţiei, Tibe-
niei, pentru bunăstarea şi căilor şi direcţiilor de ac şi de bună calitate a însă- cută din acest an, de 23 la sută, şi o riu Pop, ne-a comunicat: activitatea
fericirea poporului, pentru ţiune menite să ducă la mînţărilor, a tuturor lu depăşire la reparaţii de vagoane, cu decurge bine şi în acest an. „La zi",
cauza păcii, înţelegerii şi înfăptuirea, în cele mai crărilor agricole, respec detaşare, de 39 Ia sută. Sînt rezultate bilanţul pe ’8G indică 1 500 tone trans
colaborării internaţionale. bune condiţii, a sarcinilor tării cu stricteţe a tehno frumoase Ia care şi-a adus contribuţia portate peste plan, îmbunătăţirea sar
în cadrul plenarei s-a prevăzute pe anul 1986 şi logiilor stabilite, utilizării cinii statice cu 2 la sută şi reduce
dat o înaltă apreciere rolu pe întregul cincinal. cu randament sporit a. întregul colectiv al unităţii, din rîndu- rea staţionării vagoanelor Ia încăr
lui esenţial al tovarăşului Vorbitorii. au înfăţişat întregului parc de tractoa rile căruia s-au evidenţiat în mod care—descărcare cu 10 la sută. între
Nicolae Ceauşescu în dez eforturile depuse şi pro re şi utilaje, a mijloa deosebit Vasile Ilangiue, Partenic Un cei harnici se numără Alexandru Mar-
voltarea intensivă şi mo ducţiile obţinute, care au celor de transport, strîn- gur, Alexandru Iambor, lăcătuşi şi flare, Ionuţ Huneadi, Petru Mălăistean,
dernizarea continuă a a- asigurat aprovizionarea gerii şi depozitării, în bune impiegaţi de mişcare, Ionuţ Boceat,
griculturii noastre socia populaţiei cu produse agro- Emil Enescu, sudor. magaziner. (I. JURA.* corespondent).
liste, în elaboi’area unei alimentare, precum şi alte (Continuare în pag. a 4-a)
• — « — *
Să se acţioneze cu toate tortele T Ilustrate cu... surprize din activitatea constructorilor
»
la transportul gunoiului In cîmp Continuăm investigaţiile ciad are nevoie de cîte
la alte blocuri în lucru ceva.
şi fertilizarea ogoarelor! va constatări. Am îost... sechestraţi
din municipiul Deva. Cîte-
Pentru mecanizatorii şi executarea lucrării aminti „Dacă ne ajută RAID PE ŞANTIERELE împreună cu maistrul
cooperatorii din unităţile te C.A.P. Orăştie (aici s-a Ioan Nica, dă la brigada 1.
agricole din C.U.A.S.C. O- transportat întreaga canti timpul..." T.A.G.C.M. DIN DEVA intrăm în clădirea viitoa
răstie, decada record la tate prevăzută de îngrăşă rei Sucursale C.E.C., am
lucrările de îmbunătăţiri minte organice pe terenu Iată un refren la modă L-am întrebat pe maistrul „Nuuu!". „ A t u n c i ? " . plasată vizavi de blocul
funciare constituie o pe rile destinate a fi cultivate printre constructori, fredo Horst Szegedi, coordonatorul „Mai avem necazuri cu A 1. într-una din încăperi,
rioadă de amplificare a e- cu legume, cartofi şi sfeclă nat cu deosebită uşurinţă punctului de lucru, din ca B.C.A.-ul de zidărie, cu trei tineri discută cu pa
forturilor în vederea trans de zahăr), Căstău (1 550 atunci cînd este vorba des drul brigăzii nr. 1. „Dacă unii oameni..." siune, nu se sinchisesc de
portului şi administrării tone transportate), Jele pre termenele de predare. ne ajută timpul, eu zic nimeni (unul îşi face mani
pe ogoare a îngrăşăminte dinţi (1 600 tone), • Pricaz La blocul A 1, scara A are Justificări, motivări, scu chiura — vezi fotografia
lor organice şi chimice, în (1000 tone), Beriu (900 to termen de predare, inclu da 1 Mai avem de ridicat ze de tot felul. Aşa se altul este într-o relaxantă
vederea încheierii cît mai ne), Ocoliş (900 tone) şi siv faţada, pe date de 30 structura de rezistenţă la ajunge la restanţe. Prin poziţie specifică sezonului
grabnice a acestei acţiuni. A.E.I. Beriu (2 000 tone). ultimul etaj". „Vă plîngeţi întărirea disciplinei, mai estival) sînt cu ochii doar
„Astfel, celor trei puter Lucrarea este întîrziată la martie. Se va termina ? din cauza timpului ?". buna mobilizare a dulghe la... trecătorii de pe stradă,
nice formaţii pentru trans C.A.P. Mărtineşti, unde rilor din. formaţia lui Sten îndrăznim să-i deranjăm :
portul gunoiului în cîmp, s-au transportat doar 100 Ciubotaru, zidarilor lui „Cum, ce facem ? Stăm, nu
constituite la nivelul con tone şi, mai ales, la coo Ion Adascălu şi Nistor Puha. se vede !? Sau ce, n-avem
11
siliului nostru — preciza perativele din Dine şi O- fierar-betoniştilor lui Ioan voie? . ,,Ne-a venit un
Laurean Lucoi, preşedinte răştioara de Jos, unde nu Preg, dacă la acest punct prieten — completează
le C.U.A.S.C. Orăştie — li s-a transportat nici o tonă de lucru vînzoleala oame celălalt. Ştim noi i - tre
se alătură în toate comu de gunoi în cîmp". nilor dintr-o parte în alta. buie să facem".
nele atelajele unităţilor şi O contribuţie deosebită cu rost şi fără rost, ar într-adevăr, după tăria
ale membrilor cooperatori. la această importantă lu înceta, ritmurile de execu cu care au afirmat că ştiu
Aşa, de pildă, se proce crare de sezon îşi aduc ţie ar creşte. De asemenea, ce au de făcut, noi ne-arn
dează la Jeledinţi, Beriu, mecanizatorii din cele trei cu puţină preocupare şi dat seama că H e spe-
s
Căstău şi în alte sate. Ca formaţii de transport a gu răspundere pentru gospo
tirmarc, la nivelul consi noiului în cîmp. în ziua dărirea 'materialelor, risipa Raid-anchetă realizat de
liului nostru s-au trans s-ar putea evite. Dar aşa LIVIU BRAICA şi
portat în cîmp peste 6 300 MIRCEA LEPĂDATU (vezi fotografia) stă munci NICOLAE GHEORGHIU
tone de gunoi de grajd. Cel torul cu mîinile-n şolduri
mni hi no an nrtinnnt In (Continuare in ncm. a 3-a) şi-i vine să se ia de cap (Continuare in pag. o 3-a)
