Page 50 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 50
pas
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 78
„Ceea ce creăm în scenă trebuie
să fie la un înalt nivel artistic”
13.00
13,05 La Tel
tăn
La Teatrul de estradă-re- responsabilităţi şi aş vrea dată aţi fost adeptul unor lor)
iirni
vistă din Deva se află în ca toţi colegii mei să înţe experimente. r nea
pregătire spectacolul „Suc leagă această stare de fapt. — împreună cu trupa dc nul
cesele revistei" în care, ca Nu sînt adeptul compromi balet şi in primul rînd ile
* a
de obicei, baletul deţine sului. Mă lupt să fac tot cu soţia mea, Eli Ilanea, Şali
un rol principal. Stăm de ce-i posibil pentru a găsi am încercat mult, chiar şi mei
vorbă cu maestrul de balet şi dezvolta ideea artistică, un teatru de improvizaţie, * i
că ar exista un paznic. şi prim-balerinul Dumitru de a-1 face pe s'pectator să fiecare fiind chemat să Mai
seci
C e t a t e a Dacă e adevărat, înseam Hanea, omul care de 20 de vadă, să înţeleagă ceva. gîndească, să exprime. spo
mu
ani slujeşte scena deveană,
nă că nu-şi face cum tre
Ceea ce a rezultat, am în
sub
buie datoria. Dar, chiar care dăruieşte şi se dăru Am convingerea că mijloa cercat să şlefuirii, să cris 14,45 Săţ
noastre
cele
sincere
de
Cetatea Devei. Despre chiar localnici. Ei işi scri conştiincios Iiind, cum ar ieşte cu patimă meseriei. exprimare, de dăruire sînt talizăm scenic. (In acest 19.00 Tel
ea e vorba. M îndria şi se jelesc num ele obscure in putea un singur om să ve — Cu cc gînduri păşiţi revelatoare. Dacă nu sîn moment al discuţiei, gestu 19,20 Tel
lor)
culara em blem ă a locului. piatra istoriei, sau în scoar gheze un ansam blu istoric în spre această a douăzeci tem conştienţi de acest lu rile, mimica, mişcările lui 19,50 Ste
Sem n (neo)heraldic in ste ţa arborilor, rup crengi, şi natural de atari pro Şi şaptea montare ? Dumitru Hanca devin atît (co !
m a m unicipiului. Stă acum dislocă pietre, trec peste porţii ? Pretutindeni pe aiu — Sînt un profesionist de expresive îneît trăieşti , eon
lişl
tăcută şi singuratică, învă zone interzise şi lasă peste rea, in astfel de situaţii, al scenei. Am obligaţii o adevărată revelaţie pri- şoa
luită in iernatice piele. Dar tot urm ele prim itivism ului locul e îm prejm uit cu îm mari faţă de public, dar vindu-1 — n.n.). In final, 20.10 Fih
curind va veni, totuşi va lor, spureînd pădurea şi pletitură înaltă de sirm ă în primul rîrid faţă de mi spectatorul trebuie să n- 22.10 silii Fee
veni prim ăvara care o va um brind bucuria om ului care nu im pietează cu ni ne însumi, faţă de calita jungă să înţeleagă că la (co
um ple din nou de fream ă civilizat. Ati fost vreodată m ic asupra esteticii peisa tea actului artistic. Sînt, teatru se intimplă ceva.
tul vieţii. Oam eni de pre jului, iar vizitatorii nu pă în acelaşi timp neliniştit, Avem de apărat un pres
tutindeni vor căuta aici o trund decit prin anum ite neliniştea venind după o tigiu al revistei româneşti
clipă de bucurie, de rela puncte, unde li se perce perioadă de inactivitate a ale cărei baze s-au pus ia
xare, un aer curat, desfă pe, ca la orice m uzeu, o colectivului, care nu mă grădina . . C ă r ă b u ş " din
nucu;
tarea unei privelişti rare, taxă de intrare. Soluţia ar lasă indiferent. Teatrul îp- : Bucureşti. Vreau să ridi ilioprogj
realizind acea la fel de fi cit se poate de rezo tîmpină greutăţi în com căm cel puţin cu o treap 7,01] Kail
rară com uniune cu natura nabilă, m ai ales că o ase pletarea trupei de balet, tă spectacolul de revistă de in ţară;
pe Dealul Cetăţii cind in- m enea îm prejm uire nu pre la noi. Mai presus de ori sei; 8,11
şi cu istoria In acelaşi unii dintre ei sînt la înce
Horeşte liliacul ? E un ade supune o , investiţie exorbi ce e mesajul acesteia şi tliilor;
tim p. Prezenţa lor va fi, ca put, tatonează arta mişcării şliri; 9,
vărat jaf, ca in Ţara lui tantă, 'care s-o facă irea în cazul artei coregrafice
şi in alţi ani, civilizată, dis scenice, orele de repetiţii dio; 10,0
Crem ene, num ai cine nu lizabilă. — plasticiza rea sa. Că re 10,05 Re
cretă, anim ată de respect, sînt extrem de intense.
vrea nu devastează. S-a Am stat de vorbă cu nu vista presupune fast, paete, dio; 10,
de adm iraţie şi dragoste muzică
m ai scris despre astea, m eroşi deveni care-şi iu — Ca maestru de balet culoare, asta e cu totul alt
pentru valorile trecutului şi cru, lunecăm, fără să do gana- t
ne-am indignat, am luat şi besc oraşul. Ei m i-au su lăsaţi impresia că sînteţi ceva. Nu sint adeptul u- 11.00 Iii
ale naturii. Ei vin aici să rim, spre placid', spre su
„o serie de m ăsuri", dar gerat să dau glas in acest un om dur, care nu per riui fast deosebit. Să nu 11,03 Ut:
se îm părtăşească şi să pri ficienţă. gliio/.tlai
de schim bat nu s-a schim -. chenar m ihnirii pe care o miteţi nici cea mai mică facem însă rabat la mesaj.
m ească, nu să sm ulgă şi — Se parc că această te; 12.0. 1
bat nim ic. Şi, cum ziceam , trăiesc văzînd degradarea fisură, apropo de calitatea Pentru aceasta, în meseria 12,35 Dii
să profaneze, cum fac alţii, nedorită... suficienţă înde
vine o nouă prim ăvară şi progresivă, de la un an la actului artistic. noastră trebuie să fii fan rului; 1
care, dim potrivă, ţin să-şi părtează cel mai mult pu ră radii
ne gîndim de pe acum cu altul, a Dealului Cetăţii. — Am auzit şi eu spu- tastic de informat. Cum se
m anifeste cu orice preţ blicul de sala de spectacol. 1 2;
stringere de inim ă la ceea Ceea ce am şi făcut, „fără nîndu-se acest lucru. E exprima cineva atit de
prezenţa. Cine sint aceşti — Vreau ca publicul să Ş 15.
ce va urm a. Situaţia tre m inie şi părtinire", ci doar doar o faţetă în spatele că plastic, bineînţeles in lim li>. ÎL
„alţii", aceşti eterni „unii"; creadă în orice moment în CalcidOf
buie să ne dea de gîndit, cu cu îngrijorare şi firească reia se ascunde un om în baj de teatru, ...........trebuie
care, din păcate, m işună noi. Vreau să-i stîrnim in ii esc; 10,
atit m ai m ult cu cit Ce aspiraţie înspre m ai bine. să te îmbraci şi să te dez
în sezon (şi nu num ai a- ţelegător. Dar vreau să se teresul, să nu-1 luăm de ponislic
tatea e m onum ent istoric, Şi cu speranţa că, poate, braci de mii de ori pe zi" Ştiri; 17
tunci) prin partea locului ? şi înţeleagă că numai în mînecă pentru a-1 aduce dresa d
Sint inşi lipsiţi de orice iar pădurea care o încon de data asta, cei in drept această atmosferă se poate în teatru. căutînd, aplicînd noul. serii;
rudim ent de cultură, de cel joară e rezervaţie naturală, vor afla resursele de a de crea. Trebuie să creăm. — Apropo de idei, de Fără această permanentă politică
m ai elem entar bun sim ţ, am bele ocrotite prin lege, păşi punctul de inerţie. Trăiesc starea de conştiin modalităţi de transpunere pregătire, repet. mesajul naţional
formaţii
este modest, aproape zero.
m ulţi dintre ei iiind, val, cum e şi firesc. Se zice RADU CIOBANU ţă că sînt artist, cu mari scenică a unor idei, nu o de ştiri
— Depăşind multe greu al nou!
Pentru
tăţi, omul scenei trebuie ţ^l'dioju
CRONICA LITERARĂ să fie, în acelaşi timp, a- cultural
nimat de o mare doză de lia dv.
Antiţa Augustopoulos-Jucan, Capcana romantism. nai:
Muzică
— Intr-adevăr. Trebuie 24.00 ru
să fie capabil să treacă
Paradoxal, cu fiecare vo Zece negri mititei ! Dar să
lum care apare în colecţii nu pretindem fiecărei cărţi peste greutăţi şi eşecuri
le destinate genului, ro să fie o excepţie a genu pentru ca, în final, ceea Cil
manul poliţist este în pier lui. Deci, cei cinci se în ce creăm în scenă să fie
dere, o pierdere care ţine tâlnesc la camping. Din deosebit, la un înalt nivel DEVA
de evidenţierea facilităţii acest punct avem impresia artistic. * clin Sui
sale, scrierea sa urmînd că autoarea nu a mai ştiut Dumitru Ilanea este o- Căsălor
(Arta);
(mai mult sau mai puţin ce să facă mai departe. mul care nu a dezminţit Promisi
cuminte) o reţetă ori, în Aşa că îi trimite frumos gylill; A) :
(Modon
lipsa acesteia, liniile mari pe fiecare acasă, merge la niciodată înaltul său pro te lanţ
ale unui proces gastrono fiecare un anchetator, deşi fesionalism. O dovedesc c- Picdom
mic, începînd cu aprinde se ştie, şi de el şi de ci voluţiile lui şi ale celor
rea focului şi terminînd titor, că nici unul nu-i vi pe care-i îndrumă pe sce l. ^etorit
cu adunarea tuturor Ia novat. Bun. Mai departe. na deveană, în ţară şi Declara
masă, ceea ce în romapul Autoarea se ocupă de un străinătate (Polonia, Uniu (Unirea
respectiv ar echivala cu văr de-al celui asasinat, nea Sovietică). Anul trecut tâ luni
prezentarea concluziilor văr care se află într-o sta alături de cunoscutul re se ri ile
VtJLCA
detectivului. ţiune la 150 km de oraş gizor ITero Lupescu, a con (Luceaf
In Capcana, după ce şi care are un alibi per tribuit la realizarea spec Pus in
ANINO
sîntem ademeniţi cu for fect. Doar că „întîmplător" nopţii
mula devenită clasică du anchetatorul (şi tocmai el) tacolului de la Casablanca RICANJ
pă care orice asemănare mai află nemulţumirea U- (Maroc) de deschidere a tezat);
cu persoane reale... etc., nui bătrînel care pretinde FOTOGRAFIE-N ZORI Urmind trasee vagi, nebănuite, Jocurilor panarabe. O ma în Egij:
ORAŞT
sîntem informaţi că cinci că în noaptea crimei i s-a Inscrise-n cer de păsări călătoare. re reuşită care a atras e- întîmpl;
persoane, cu profesii dife furat maşina, s-au parcurs S-a spart hotarul nopţii, cad zăgazuri, tria);
rite, cu anumite orizonturi, 300 de km cu ea, apoi a Zăbala cade şi ea sfărîmată Eu mă retrag în globul spart al nopţii logiilc specialiştilor de pre stanţe
ra); Gl
sînt chemate, printr-o fost pusă la loc. Aţi prin Cu stelele-n copite fug buieştrii Developînd în ocliii-nchişi fotografia tutindeni. Un elogiu adus şerif e
ele cui
scrisoare dactilografiată, s-o ? 300 de km. Adică în care să mă mint din nou că hoţii înaltei competenţe profe Acasă
la un camping pentru a drumul dus şi întors din Se pierd în zări cu coama înspumată. sionale artistice româneşti. Poliţist
li se comunica probleme staţiune pînă în oraşul Mărinimo.şi înapoia-vor herghelia. CĂLAN
(Casa -
legate de o moştenire. Per nostru. Dar nu se dă prea Aleargă Iierghelia-nebunită Convorbire realizată de MERI A
soanele, care nu se cu mare importanţă acestui Spre porţile diurne, orbitoare NICOLAE GHEORGHIU MINEL BODEA reşul);
noşteau, sosesc la locul cu fapt. Criza de tehnică în (Lumin
pricina unde, vai, găsesc cepe să-şi spună şi mai venturi
de fapt un... exact, un ca puternic cuvîntuli „miste CRONICA FILMULUI lui (INI i
davru ascuns sub un pat. rul" se dezleagă rapid, CRONICA PLASTICĂ
Invitaţia era aşadar o cap fiindcă personajele impli
cană, cei chemaţi la locul cate în asasinat discută La răspîntie
crimei trebuiau să-i dea între ele cu glas tare şi ci Flori în plină iarnă
bătaie de cap detectivului titorul nu trebuie să tra In „La răspîntie" — crea Rezul
în dezlegarea misterului, gă cu urechea pentru a ţie a cinematografiei din dezacordul părinţilor şi 14 febr
E-tr.
să facă Imposibilă aflarea afla adevărul. Suita do expoziţii organiza nuanţelor de culoare, prin va R. D. Germană — eterna peste momentul cînd infa 55, OG,
asasinului. Dar şi pentru Şi mai urmează masa, te în ultima perioadă do Fi rietatea formelor şi volume poveste a găsirii căii ade tuatul său prieten Markus Extr.
lor ce răsar din pînza tablou
a-1 pune în încurcătură pe concluziile adică, de care liala Deva-Pclroşani a U.A.P. rilor. O colecţie care produce vărate pe care să porneşti este gata să renunţe la 20. 79.
la Galeriile do artă alo Fon
cititor care, între noi fie cititorul nu mai avea stric dului plastic din Deva evi o reală plăcere celui care tre în viaţă, Ia vârsta cînd prietenia lor. Va interveni
zis, ştie de la început că tă nevoie, dar dacă asta-i denţiază fără îndoială inten ce pragul galeriilor. Poate a- decizi asupra profesiei po Karin, colega lor, acum
nici unul dintre cei cinci regula I Şi atît 1 Capcană sificarea activităţii desfăşura cest lucru face ca şl numărul trivite, se împleteşte cu muncitoare, pe care amîn
te de membrii săi şl deopo
nu este criminalul. Şi cind nu-i o carte de vacanţă 1 trivă o mai largă deschidere vizitatorilor să fie pe măsu deloc simpla istorioară a doi băieţii o iubesc încă
ne gîndim ce superbă in spre munca altor plastielenl ră. Reţin atenţia „Flori de destrămării şi renaşterii din liceu. înstrăinată de P cn ir
vitaţie ni se oferea In MIRCEA MOT din judeţ, care bat Ia porţile cîmp“, „Mărgăritarele", „Floa Markus cel arogant, ea-1 fi în i
cunoaşterii şi, do ce an, ale rea soarelui", „Crizanteme unor prietenii. va prefera pe Gottfried, va amc
afirmării. E o receptivitate
albe", „Flori de corn", „Mic- Trei prieteni din copilă dar va face tot posibilul variabi
de bun augur, menită să sti şunele". la înce
NOUTĂŢI ÎN LIBRĂRII muleze actul de creaţie, să-l Expoziţia vădeşte o anumită rie, care visaseră să devi ca opţiunile profesionale cînd p
încurajeze şi îndrume cu a- nă oameni de ştiinţă, îşi ale fiecăruia să fie înţe slab. 1
® Corneliu Leu, „Roma » Arthur Conan Doyle, tenţie. preocupare a artistei, o tema aleg profesia. De aici un lese şi acceptate de cei slab pi
nul unui mare caracter" „O lume dispărută", Edi Actuala expoziţie personală tică ilustrînd un domeniu res- întreg lanţ care-şi desfa lalţi, iar prietenia lor să est şi
tensific
trîns de exprimare, subordo
(„Plângerea lui Dracula"), tura Ion Creangă, colecţia de pictură deschisă la galerii ce şi reface verigile. Gott- se refacă. natului
Editura Militară ţ Biblioteca pentru toţi co aparţine profesoarei Maria nat poate unei anumite selec fried, care a optat, contrar Este un film în care te oră. Ti
ţii. Probabil, in atelierul său
piii ţ Voinea-Mreja din Hunedoara înţelegerii, pentru profesia ma dragostei pluteşte ca me voi
« Liviu Rebreanu, „Jar", şl cuprinde 21 do lucrări In de creaţie pot fi îmtilnilc pei un abur asupra acţiunii minus
„Amîndoi" ; «t Dan P. Banciu, Sorin ulei, în majoritate flori, dar saje, portrete, lucrări figura- de pedagog, trăieşte mo prinzînd contur în final şi de, iar
minus
M. Rădulescu, Marin Voi- şi alte cîteva naturi statice - tive. Dar să aşteptăm cea dc mente în care responsabi Noapte
Pierre Vidai Maquet, (cu pere, gutui, dovleci, şa a doua Sntîlnire cu Iubitorii dovedind reala sa putere
cu, „Introducere în socio de artă din Deva care, spe litatea socială încredinţată de-a schimba lumea. oal se
„Vînătorul negru", Editu logia deviaţiei", Editura lău, scoici, pentru toate gus răm, nu va intirzia prea mult. pare a-1 copleşi, dar el va care v;
(Meteo
ra Emineseu j Ştiinţifică şi Enciclopedică. turile — n.u.). Florile Incintă B. CĂTĂLIN persevera trecînd peste VERONICA PALADE Iuliu \
realmente ochiul prin bogăţia
