Page 51 - Drumul_socialismului_1986_02

I SIMBATĂ, 15 FEBRUARIE 1986 Iiag. 3

Ilustrate cu.., surprize Pagină memorabilă în istoria
VIZIUNE
din activitatea constructorilor (II) mişcării noastre muncitoreşti
şit ilc săp- 3
(parţial co- (Urmare din pag. 1) care pierdeau timpul inutil, stantin Bodae şefi de echi­ caracter dc masă prin par­
McJodji <ic oamenii din echipa lui Oe- pă parchetari. Aceleaşi a- După marea ridicare la Mizeria in care se- zbateau
uşoi' '& româ- tesc... stînd. Vinovaţi pen­ tavian Tamaş, de la Ate­ precieri şi pentru colecti­ luptă a proletariatului din ticiparea a mii şi mii dc minerii era o realitate crudă
★ Gala desc- octombrie 1920, luptele oameni care au ocupat pen­ pe care nici rapoartele mi­
limat ★ Ochi tru indisciplina de care lierul de tîmplărie Dobra, vul coordonat de maistru) muncitorimii române din tru o perioadă oraşul Plo­ nisterului muncii nu o mai
i. Reportaj dau dovadă sînt atît şeful lucrau la montarea mobi­ Gheorghe Călin, care exe­
Iii populare ★ lor do echipă cit şi mais­ lierului pentru birouri şi cută blocurile 9 şi 13, în ianuarie-februarie 1933 au ieşti şi au impus eliberarea puteau ascunde. într-un a-
Marile mo­ trul coordonator. De cît formaţii compacte aici se constituit cele mai impor­ muncitorilor arestaţi. Pu­ semenea raport, adresat la
ale baletului magazii. Cîteva nume : Ma- tante acţiuni ale clasei terea unităţii muncitoreşti 24 februarie J933 de către
ent poetic ★ timp lucrează la acest ria Giorgiuţ, Marioara Bi- lucra la zidărie exterioară
nterpreţi ai punct de lucru şi cite zile rău, Alexandru Birău, Vio- şi ia pereţi interiori, la muncitoare din România s-a relevat cu deosebită tă­ acest minister Consiliului
iricc ★ Telc- vor mai sta aici s-a în­ turnat şape, zugrăvit, par­ în perioada interbelică. A- rie şi în cursul luptelor ce­ de Miniştri, descriindu-se
* Autograf rel Mariţa, Dorina Mihuţ, ceste bătălii de clasă au feriştilor din marile centre situaţia jalnică a mineri­
★ Invitaţie trebat cineva ? Aşa se în- Letiţia Tomaie, Cornelia chetat, cofrat elevaţii ete.
»ola circului tîmplă eînd fiecare face O remarcă: în jurul blo­ reprezentat, totodată, apo­ ale ţării, dar mai ales de lor, se preciza că în ori­
na politică cc-1 taie prin cap. N-au Anucuţa, Romaniţa Bcnteu. curilor din zonă sînt multe geul luptelor desfăşurate la Atelierele „Griviţa" din ce moment la Petroşani,
al de muncitori, ţărani, inte­ Bucureşti. Puternic spriji­ Lupeni, Aninoasa, ca şi în
clopedia (co­ materiale împrăştiate, chiar
degradate. Faptul dă o lectuali şi de alte categorii niţi dc muncitorimea Ca- celelalte centre, pot izbucni
fă ră nume notă slabă cadrelor tehnice de oameni ai muncii în a- greve, aceasta cu atît mai
Emisiune — nii crizei economice din mult cu cît delegaţiile de
cil tineri so­ ce răspund de activitatea
ni uzi că u- dc aici, dar nu numai lor. 1929—1933, împotriva ex­ 53 de ani mineri însărcinate să pre­
ploatării capitaliste. „Lup­ zinte ministerului memorii
I ist ic. „Mi­ ''"MM---......... . tele dc clasă din perioada de la luptele de revendicări s-au întors
ni J ul i e n “ „Autoservice" muncitorimii
»e gheaţă pe... şantier crizei economice şi mai a- române din ianuarie de fiecare dată cu ele ne-
Ies luptele din ianuarie —
acceptâte.
februarie 1933 — aprecia to­ — februarie 1933 Desele refuzuri ale ţără­
Mult mai comod şi mai... varăşul Nicolae Ceauşescu
economic este să-ţi repari nimii hunedoreno de a se
maşina pe şantier, cu a- — au constituit un mo­ pitalei şi din alte centre supune autorităţilor erau
ment de o deosebită im­
jutorul subordonaţilor. Da­ şi ele influenţate dc lupte­
I I: MO Ra­ cia 1 300, cu numărul de portanţă în istoria mişcă­ ale ţării, muncitorii „Gri- le ceferiştilor şi petrolişti­
ci im in i‘( ii ; circulaţie 1IID 0966, era rii noastre muncitoreşti, viţei" au reuşit să obţină lor din ianuarie-februarie
tal; 7,:î(> Azi au avut o profundă înrîu- recunoaşterea revendicări­ 1933. Semnificativ în acest
Revista prc- la ora de... chirurgie plas­ rire asupra vieţii politice lor de la 2 februarie 1933,
•ierul melo- tică. Instalatorul sanitar sens este un raport al pre­
Bulctin de Ion Brujan, de la A.S.I.M. şi sociale din România. stînd apoi neînfricaţi în turii Avram Iancu, în ca­
udienţa ra­ Ele au dat o puternică lo­ faţa mitralierelor îndrepta­ re se arăta că : „...în ulti­
liu ile ştiri; Deva, ajutat de încă doi vitură claselor exploata­ te spre piepturile lor în
literară ra- colegi sc străduiau să exe­ mul timp s-au observat a-
•hestra de cute o lucrare de calitate toare, au Infrînt ofensiva zilele de 15 şi 16 februa­ gitaţiuni la sate. Ele ame­
Iară ..Haţc- capitalului împotriva drep­ rie 1933. ninţă să se lăţească tot
Munedoara ; la autoturismul inginerului turilor economice şi poli­
de ştiri; Mihai Şahiu, de la Influenţa acestor puter­ mai mult în rîndul popu­
r crs intr-un T.A.G.C.M. Deh ! maşina tice ale oamenilor muncii". nice bătălii de clasă s-a laţiei". Dc altfel, lupta ţă­
5 Publicita- trebuia plimbată, pe cînd Cu o vigoare impresio­ resimţit în toate straturile rănimii avea să culmineze,
s cultural ; nantă s-au afirmat, în a- maselor muncitoare dc la
oara foîclo- blocul mai poate aştepta, în prima jumătate a anu­
ivanpremie- în loc să monteze obiecte cei ani, uriaşul potenţial oraşe şi sate. Ca rezultat lui 1933, prin punerea, pe
13.00 De la sanitare, instalatorii au fost revoluţionar al clasei noas­ al muncii asidue desfăşu­
’ ; n de tre muncitoare, dîrzenia, rate de comunişti în rîn- meleagurile liunedorene, a
•ici duh; „dirijaţi" spre aripile ciu­ bazelor Frontului Plugari­
ir«i, l(î,15 ruite ale Daciei care tre­ abnegaţia şi spiritul de sa­ dul ceferiştilor de Ia miş­
)eial-cctăţe- buiau schimbate. Din mo­ crificiu. în condiţii econo­ care şi tracţiune, din ca­ lor.
Ialion eom- tive uşor de înţeles opera­ mice şi politice deosebit de drul Atelierelor C.F.R. Si- Puternica mişcare de so­
Bulctin de
îzică pe a- V. Rnsu, C. laşa Şi... prie tenul venit în vizită. ţia a trebuit să fie repla- grele, Partidul Comunist meria, la 17 februarie 1933 lidaritate a maselor hune-
18.00 Orele nificată şi nu pe şantier' Român şi-a demonstrat în situaţia era aici atît de în­ dorene cu luptele muncito­
Săptămîna vrut să-şi decline identita­ Notă slabă mod strălucit capacitatea
iă şi inter- tea şi profitînd dc prezen­ ci într-o • unitate Autoser- cordată. îneît în orice mo­ reşti din ianuurie-februa-
Muzică, in- pentru maiştri vice cu adevărat. politică şi organizatorică, ment putea izbucni greva. rie 1933, influenţa pe care
0 Sul tin ţa noastră într-una din s-a. dovedit la înălţimea Muncitorii de aici au refu­
Primul an încăperi, au făcut rost dc Da blocul 4 (Mărăşti),- misiunii sale istorice — de acestea au avut-o pretu­
cinai; 19,30 un lacăt şi ne-au blocat zat să primească salariul tindeni s-au datorat înrîu-
1 clv. *20,00 şefi ai punctului de lucru Aspectele criticate au avangardă a clasei munci­ redus, ameninţînd condu­
20,20 '^ară ieşirea de pe culoar. Abia — maistrul Gheorghe Moga toare. cerea atelierelor cu decla­ ririi politice şi forţei orga­
) La sugcs- după un timp, la inter­ şi inginerul Sorin Stroia, fost aduse la cunoştinţa rarea grevei. nizatorice a Partidului Co­
) Radiojur- v e n ţ i a energică a maistru­ conducerilor brigăzilor 1 şi La chemarea partidului
iport: 22,20 cu 00 de apartamente şi 2 şi A.S.I.M. Deva. Ele fac comunist, în ianuarie-fe­ Influenţa luptelor fero­ munist Român, care deşi
ins; 23,55— lui Nica, ne-au deschis termen de predare la finele bruarie 1933 s-a ridicat u- viarilor s-a resimţit şi în se afla în ilegalitate a
le ştiri. uşa, satisfăcuţi că s-au lunii aprilie, am întîlnit notă discordantă cu preo­ ria.ş valul luptelor revolu­ pregătit şi condus eu fer­
răzbunat. Spre .ştiinţa constructori harnici, dor­ cupările de ansamblu ale rîndul minerilor din Valea
SaffiZEBSSi A.S.I.M .şi T.A.G.C.M. De­ constructorilor deveni, mo­ ţionare în întreaga ţară. Jiului, al celor din zona mitate lupta celor cc mun­
a s va, cei doi se numesc Vio- nici să realizeze aparta­ bilizaţi pentru a finaliza O deosebită amploare au Brad şi al muncitorilor de ceau şi pe aceste melea­
mente de calitate. Am no­
rei Rusu şi Cornel laşa (al tat şi câţiva dintre ei : în bune condiţii aparta­ avut luptele petroliştilor, la Uzinele de fier din Hu­ guri.
treilea din fotografie esj.e mentele şi spaţiile comer­ care au îmbrăcat un larg nedoara. Prof. ION FRAJILA
I rabandiştii Alexandru Marcu şef de ciale din planul acestui an.
a (Patria); prietenul... venit in vizită). echipă zidari, Carolina
repetiţie Oameni care nu fac cin­ La fiecare punct de lucru
iEDOARA : ste acestor colective. Anghelache şi Ioan Bădilă se impune a sc lua măsuri
Modern — şefi de echipă zugravi, ferme pentru întărirea dis­
de zăpadă Harnici, preocupaţi SĂPTĂMÎNA EDUCAŢIEI JURIDICE
: Cei şap- Gheorghe Diaconii, şef de ciplinei, respectarea gra­ 7
(Flacăra) ; de muncă e c h i p ă sudori, Andrei ficelor de execuţie, buna
d> - Arta) ; ® CALAN © HAŢEG
., _ ne în aceeaşi clădire, la nici Kiloss, şef de echipă dul­ gospodărire şi evitare a ri­
(I g): zece paşi dc electricienii gheri, Ion Miertoiu şi Con­ sipei de materiale.
,’oiem. .ie); In oraşul Culan, perioada La Ilaţeg „Săptămîna @ Simpozion. In cadrul
dragoste 10—16 februarie a.c. este educaţiei juridice" a debu­
ENI: Toa- marcată de o serie de ac­ tat cu o sesiune de comu­ „Lunii cărţii la sate", la
a mea — Căminul cultural din Şoi»
(Cultural) ; tivităţi axând drept obiec­ nicări ştiinţifice cu o lar­ muş a avut loc simpozionul
?romisiuni tiv sporirea gradului de gă deschidere spre pro­ pc tema „Partidul Comu­
LONEA : cunoaştere dc către oa­ bleme majore ale legisla­
(Minerul) ; menii muncii a legilor ţă­ nist Român — purtătorul
Sfirşitul ţiei. Iată şi cîteva dintre
oresc); U- rii, popularizării şi aplică­ acestea : „Contribuţia se­ celor mai înalte aspiraţii
n doi (Re- rii neabătute a legislaţiei cretarului general al parti­ ale naţiunii noastre socia­
: Piedone în vigoare. dului, preşedintele Repu­ liste". Au prezentat co­
ua roşie);
de mi se înmănuneliiate sub gene­ blicii Socialiste România, to­ municări dr. Mircea Valea
mie (Pa- varăşul Nicolae Ceauşescu, — „P.C.R., organizatorul
,i circum- ricul „Săptămîna educaţiei şi conducătorul operei de
te (Flacă- juridice", acţiunile organi­ la dczx’oltarca legislaţiei
-BAl: Un zate de Consiliul de edu­ socialiste. Apărarea avutu­ făurire a socialismului în
itru (Casa caţie politică şi cultură so­ lui obştesc — îndatorire România", prof. Adela
HAŢEG : importantă a fiecărui cetă­ Ilerbnn — „P.C.R., în frun­
BRAZI : cialistă, in colaborare cu tea luptei revoluţionare a
lelincvent; Asociaţia judeţeană a ju­ ţean" — prezentată de Ti-
infernală riştilor vizează, dc aseme­ beriu Hîrşan, procurorul celor ce muncesc pentru
iră); SI- şef al Procuraturii locale apărarea intereselor supre­
doi (Mu- nea, creşterea responsabili­ me ale patriei împotriva
Ciuleandra tăţii oamenilor în respecta­ Hunedoara. Au fost abor­
:LARI: A- rea legilor. date apoi domenii de marc primejdiei fasciste". Mani­
ea Nordu- interes, cum ar fi : „Dcz­ festarea a fost însoţită de
Remarcăm intre momen­ expoziţii şi prezentări de
tele mai importante, sim­ x’oltarca economico-socială cărţi, recital de poezie
pozionul privind educaţia a oraşului Haţeg în cin­ patriotică, spectacol pre­
juridică a tineretului, la cinalul 1986—1990", „Nor­ zentat de formaţiile artis­
dezbaterile căruia, alături mele dc convieţuire socia­ tice ale căminelor cultu­
lă" etc.
agerii din de cadrele didactice din Acţiunile iniţiate de Con­ rale de pe raza comunei.
unităţile de învăţămînt ale
30. 'V-p. 83. siliul orăşenesc de educaţie ® Dezbatere. „Integrarea
Se şi lucrează... Chiar cu hărnicie. oraşului au participat Ioan politică şi cultură socialis­ elementelor de istorie în
32. 10. 51, Retegan, procurorul şef al
39, 10 ; tă Haţeg, în colaborare cu educarea patriotică a ele­
Procuraturii judeţene şi Asociaţia judeţeană a ju­ vilor", a fost genericul
Cu toate forţele la transportul gunoiului in cimp Tribunalul judeţean. riştilor, cuprind şi intîlniri dezbaterii organizate la
Ioan Ardelean, judecător la
Lupeni de Casa pionierilor
ale oamenilor muncii dc la
ama Pe probleme de legisla­ întreprinderea de bere, şi şoimilor patriei. Acţiu­
(Urmare din pag, 1) Paraschiv, Ion Susan, Va- Emeric Sebeslcyn, Grigore ţie juridică, au fost apoi S.M.A., panificaţie, auto­ nea, care s-a bucurat de
Temea va un deosebit interes, a reu­
■ece şi se sile Trosan, Ion Visăroi Udrea şi brigadierul Ion iniţiate o întîlnire a oa­ bază, secţia drumuri cu nit un mare număr de pur­
:rul va fi raidului nostru acestea ac­ şi Ion Trosan). Murg au executat un lu­
rar noros ţionau la Turda.ş (mecani­ cru de calitate şi în timp menilor muncii de la Com­ jurişti şi cadre de speciali­ tători ai cravatelor roşii cu
tervalului, Bine s-a acţionat şi la binatul siderurgic „Victo­ tate. tricolor.
va ninge zatorii Ion Lăcătuş cu Ifro- fertilizarea ogoarelor cu record pc toate cele 160 ha
/a sufla nul, Petru Popa, Ioan Mu- îngrăşăminte chimice. Pî- prevăzute a fi fertiliza­ ria" cu reprezentanţi ai tri­ „Tînărul major — pre­ © Spectacol. Formaţiile
iderat din reşan, Nicolae Nasta, Ion te —, precum şi la cele din bunalului şi procuraturii zenţă activă în amplul pro­ artistice ale Căminului
unele in- nă în prezent a fost ' ferti­ judeţene, lucrători dc mi­ cultural din Bucureşci au
udul Ba- Hriţcu şi Dumitru Curelar, lizată întreaga suprafaţă Căstău, Beriu, Jeledinţi şi ces dc edificare a societă­
i 50 km/ cu remorcile), Jeledinţi semănată cu cereale păioa- Sibişel, unde, de asemenea, liţie, precum şi simpozio­ ţii socialiste" este, de ase­ prezentat în comuna Blă-
■ile mini- (Constantin Bărbuş, Ion nul privind educaţia juri­ jeni un reuşit spectacol
inse între NiculeseU, Teofil Rădules- se la cooperativele din O- lucrarea respectivă a fost menea, o tematică de ma­ folcloric. în scenă au ex'O-
us 6 gră­ răştie — unde Constantin finalizată. în schimb este dică a femeilor. Mai men­ ximă importantă cuprinsă
im e între cu, Ilie Solomon, Nicolae Petec, inginerul şef al u- necesar ca ea să fie inten­ ţionăm, de asemenea, sim­ luat taraful, soliştii instru­
2 grade, Surd, Aurel Duca şi Vio- între acţiunile organizate mentişti Dorel Miheţ, Ghiţă
hoaţa lo- rel Mureşăn) şi la Beriu nitaţii, preciza că mecani­ sificată la C.A.P. Orăştioa- pozionul privind întărirea în cadrul „Săptămînii edu­ Bota, Liviu Botici. soliştii
xla ceaţă, zatorii Vasile Dumitru şi ra de Jos, Dine şi Mărti- răspunderii lucrătorilor din vocali Harta Stamâu, Li-
chiciuţă. (Mihai Cristinescu, Ale­ caţiei juridico".
serviciu xandru Baba, Andrei Ca- Andrei Vercş, ajutaţi de neşti, unde mai sînt supra- comerţ faţă de proprieta­ liana Bocşa, Lcnuţa Botici,
rl ou T3rx+«»n /'~!î i> i Pr\t>iv rvl nftnrvni’ot/M'îi Tnn n Pr>tov11 -£»:»+<*» na fnoKuio î 1 i vnt A V. NEAGU Doina Oprenn
tea sneinlistă