Page 53 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 53
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
PRIN
„ÎNNOBILAREA"
PĂMÎNTULUI
Pentru sub inginerul Ser-
giu PalacUan, de la ferma
din Sîntămăria-Orlca a în
treprinderii judeţene de
îmbunătăţire şi exploatare
a pajiştilor, punerea în
valoare deplină a potenţia
lului păşunilor şi fineţelor
naturale constituie o che
mare căreia-i dedică în
treaga pricepere şi pasiu
ne de peste 20 de ani. Zi
Anul XXXVIII, nr. 8 788 DUMINICA, 16 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani lele trecute, l-am întîlnit
preocupîndu-sc de buna
coordonare şi executare a
lucrărilor de îmbunătăţire
pe pajiştile aparţinătoare
comunei Toteşti. Ceea ce
ne-a reţinut atenţia este
ţ Omagiu şi preţuire muncii lucrătorilor din transporturile feroviare ^ faptul că nu admite nici întreprinderea de tricotaje Petroşani. La faza TRIPLOK
un fel de rabat faţă de din secţia confecţii munceşte cu îndeminare Valeria Iorda-
calitatea acţiunilor, inter che, pentru care calitatea lucrului făcut reprezintă un obi
Ceferiştii — în primele rînduri venind efectiv unde situa ectiv prioritar.
ţia o impune, pentru a
convinge oamenii cum tre
buie să muncească mai bi
ale construcţiei socialiste ne, în cît tot ceea ce fac \
să sc regăsească în spo
ruri corespunzătoare ale I „Fără copii )
producţiei de furaje. Stră- •»
S-a statornicit ca in fie ale tuturor categoriilor de centre feroviare din ţară Jîătînd împreună o parte
care an, în cea de-a treia muncitori — ceferişti, petro s-au ridicat, solidari, Ia din terenurile comunei, am I
duminică a lunii februarie, lişti, mineri etc. - împotri luptă pentru a determina ajuns şi la o pajişte se H nu mi-aş imagina j
mănată.
întreaga ţară să-i sărbăto va ofensivelor patronale. clasele dominante să re — Ştiţi ce era cu ani în I
7
rească pe ceferişti — oa Noua „curbă de sacrificiu" nunţe la aplicarea „curbei urmă aici ? Numai pipirig S munca, viaţa, rostul nostru ' j
meni harnici, care veghea din 1933, a treia din peri de sacrificiu". Organizaţii — ne spune interlocuto I
ză necontenit pe marile oada crizei economice, „a le locale ale partidului co ri. In anul trecut pe a- s
ceste 30 de hectare pro
magistrale feroviare ale lovit din greu -*• aşa cum munist, celulele din fabrici ducţia de masă verde a La atelierul creaţie al perdelele, vesela din bucă- |
construcţiei socialiste, oa arăta Plenara C. C. al şi ateliere au constituit o- fost de 34 tone la hectar. s I Jesătoriei de mătase De tărie - strălucesc de cură- '
De aici cooperativa agri
meni minunaţi care s-au P.C.R. din mai 1933 — toate satura pe care s-a spriji colă a rezervat pentru ba va, avem ca interlocutor ţenie. Este meritul celor |
aflat în primele rînduri ale păturile muncitoare din nit desfăşurarea luptelor. za furajeră proprie peste I pe ţesătoarea Elvira Lim doi părinţi de a ii impri- J
mişcării muncitoreşti din România". Masurile anti „Frontul unic realizat în a- 100 tone fin, ceea ce a per băşan. mo) spiritul de ordine la t
România, luptînd pînă la populare şi antinaţionale ceste lupte — scria ziarul mis unităţii ca astfel să I - Lucrez in aceeaşi me toţi ai casei.
jertfa supremă pentru liber au declanşat un val de „Descătuşarea" — a ţinut renunţe după mulţi ani, s serie de 18 ani, Am înce - Muncă este un izvor >.
la cheltuirea de fonduri
tate şi dreptate socială, lupte ale maselor popu pină la moarte". Dar masa pentru a mai cumpăra nu put ucenicia la Întreprinde al educaţiei, iar noi, pă l
pentru o viaţă mai bună. lare, exprimate sub cele crul sîngeros care a avut treţuri din altă parte. Fiind I ■» rea „România muncitoare" rinţii, trebuie să fim pri- '
insămînţa.tă cu graminee
Azi, 16 februarie 1986, se mai diverse forme: memo loc la 16 februarie împo şi leguminoase in amestec, din Cluj-Napoca, Acolo mii educatori ai copiilor - |
ne explică soţul Elvirei. s
împlinesc 53 de ani de la rii, proteste, întruniri şi triva muncitorilor ceferişti din care nu lipseşte trifoiul > I l-am cunoscut şi pe omul Zbirnîitul soneriei între |
acei neuitat 16 februarie consfătuiri, demonstraţii de n-a însemnat îngenunche alb, nutreţul rezultat este îndrăgit, care a devenit so rupe convorbirea. *
1933, cînd zăpada imacu stradă, greve ale muncito rea proletariatului, nici bogat în prt Leinc, de bu I ţul meu. Aveam aceleaşi
nă calitate. Şi in acest an,
lată din faţa Atelierelor rilor cu ocuparea străzii şi stăvilirea mişcării revolu după ce vom lua o coasă s preocupări, aceleaşi idea - Mamă, am luat azi un |
„Griviţa" Bucureşti a fost a întreprinderilor şi altele. ţionare din România, ci a pentru fin sau si.lo'z, su I luri: sd iim cinstiţi, să ne zece la desen - radiază J
înroşită de sîngele munci Ceferiştii din laşi, Galaţi, prafaţa respectivă va fi re s ciştigăm prestigiul prin Marius, in timp ce tr'ecc »
dată păŞunatului.
torilor ceferişti. De atunci, Cluj, Bucureşti şi din alte (Continuare in pag. a 2-a) — După acest pas spre I muncă, s-avem copii. Feti pragul casei. Apoi îşi l
„Griviţa" a devenit „Grivi randamente superioare pe s ţa noastră, Virginia, a şi schimbă uniforma şi-o aş- J
ţa Roşie" — simbol al sîn- pajişti, ce urmează ? venit pe lume in primul an teaplă pe sora mai marc f
gelui curat şi fierbinte al — Mai avem desţelenite I s de căsnicie. şi pe Alexandru, fratele mai '
din anul trecut încă 41 de
clasei noastre muncitoare, hectare teren cu potenţial ...Intre timp, s-a înfiinţat mic, care trebuie să apară |
vărsat pentru imensa ei care I s Jesătoria de mătase din din moment in moment, să *
aspiraţie ia dreptate şi fe în a- Deva. Era nevoie de oa mănince împreună.
cu gra-
ricire. Muncitorimea româ Ieguminoase în I meni calificaţi. Şi Gheor- - Fără ei, nu mi-aş ima- J
nă, condusă de partidul care vor avea, de s ghe Limbăşan, soţul Elvi- gina munca, viaţa, rostul j
comunist, a ridicat în faţa asemenea, o mare „greu- I rei, care urcase pe rind nostru — continuă maistrul *
lumii întregi, tot mai sus, tâte« în asigurarea şi îm s treptele meseriei - de la Gheorghe Limbăşan. Pro- >
bunătăţirea balanţei fura
cu deplină conştiinţă şi jere a cooperativei agri şcoala profesională textilă, venim şi noi din lamilii ro \
demnitate politică, steagul cole, creînd şi disponibili I N liceul seral şi şcoala de mâneşti care au iubit co- '
roşu al luptei proletare. tăţi pentru sporirea canti maiştri din Bucureşti - a piiK Noi sîntem opt fraţi, ţ
tăţii de nutreţuri asigurate I
Condiţiile istorico-sociale in vederea realizării sarci s venit aici ca maistru, îm iar părinţii soţiei mai au jt
ale momentului „Griviţa" nilor de dezvoltare a sec I preună cu familia. patru copii. Şi acolo unde '
torului zootehnie în cadrul
au constat în accentuarea gospodăriilor populaţiei. % ...La ora schimbului am copiii sini doriţi, este şi »
exploatării capitaliste şi Ceea ee s-a făcut aici la însoţit-o pe Elvira Limbă- multă voioşie, veselie şi I
restrîngerea drepturilor şi Toteşti este o demonstraţie i şan acasă. Locuieşte in bună dispoziţie. De aceea, J
concretă asupra posibilită
libertăţilor democratice ale ţilor ce există pentru „în tr-un apartament conforta cred eu, că îndemnul se- |
maselor, în ascuţirea puter nobilarea" pămintului, pen I bil, de la etajul III al blo cretorului general al parti- »
nică a contradicţiilor regi tru creşterea producţiei de *» cului 56 din strada Bejan. dului adresat lamiliilor ti- |
furaje pe terenurile slab
mului burghezo-moşieresc. productive şi a eficienţei l Ne-a condus prin cele pa
Chiar începutul anului 1933 în exploatarea pajiştilor *» tru camere modern mobi ESTERA ŞINA J
a fost dominat, în Româ naturale. I late, aranjate cu mult bun
nia, de memorabile lupte * gust. Totul - covoarele, (Continuare in pag. a 3-a) »
NICOLAE TiRCOB
IDEILE Şl ORIENTĂRILE IZVORiTE DIN CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII Şl GOSPODĂRIRII APELOR
- PROGRAM CONCRET DE ACŢiUNE Şl MUNCĂ PENTRU TOŢI LUCRĂTORII OGOARELOR HUNEDORENE
pietrele şi fertilizau mânu por Uit in cîmp peste 800 au distrus muşuroaiele şi
Cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, ceilalţi iţi, cu îngrăşăminte azotoa- tone gunoi de grajd. De au tăiat tufărişul de pe o
locuitori ai satelor hunedorene, oamenii muncii din se, păşunea, întrucât tere asemenea, Gavriiă Saivan mare suprafaţă de teren.
unităţile industriei alimentare, silviculturii şi gospo nul era în pantă. Partici şi alţi mecanizatori au în La Cigmău, participă zil
dăririi apelor au luat cunoştinţă cu viu interes şi pau la muncă Vilmoş Ger- cheiat, de curînd, fertili nic peste 25 de cooperatori
profundă satisfacţie de lucrările Plenarei lărgite a gely, ajutorul şefului fer zarea chimică pe toate cele la curăţarea şi fertilizarea
Consiliului Naţional al Agriculturii, industriei Ali mei zootehnice a unităţii, 340 ha însămînţate cu pă- păşunilor cooperativei agri
mentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, din care coordona lucrarea, ioase şi 89 ha de trifoliene cole. în „Luncă Mureşu
13—11 februarie a.c. Puternic mobilizaţi de îndem cooperatorii Victor Alba, si masă verde. lui" i-am întîlnit la lucru
nurile adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se Cornel - Gros, Nicolae Bo- Asemenea acţiuni au fost * pe Ioan Ilieş, Ioan şi Elena
cretarul geiteral al partidului, de ideile şi orientările drean, Mihai Nojogan, Ni organizate şi în comuna Moga, Nicolae Popa, Au
izvorîtC din cuvîntarea rostită la plenară, oamenii colae Suciu şi alţii. Ni se Beriu. Astfel, peste 20 de relia Ivan, Vasile Ilieş, Ma-
muncii din agricultura Ininedoreană sînt hotărîţi ca,
sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid,
să depună muncă susţinută, acţionînd cu responsa in decada record la lucrările de îmbunătăţiri funciare, de ameliorare
bilitate, în spirit revoluţionar pentru a traduce în
viaţă, în fiecare localitate, unitate şi loc de muncă, a pajiştilor şi de curăţare a terenurilor agricole
prevederile programelor speciale adoptate de plenară,
sarcinile ce le revin din planul pe 1986 şi pe întregul
cincinal. Pentru a întîmpina Congresul al IlI-Iea al spune că lucrările sînt în oameni ai muncii de la ria şi Nicolae Stanciu, Ma
consiliilor de conducere ale unităţilor agricole-socia prag de finalizare pe toate complexul zootehnic au ie rin Murg şi alţi cetăţeni,
liste, al întregii ţărănimii, al consiliilor oamenilor mun cele 36 de ha, cât ocupă şit, în frunte cu Titus Bar- în frunte cu Aurelia Ilieş,
cii din industria alimentară şi din domeniul achizi pajiştea respectivă, unde bu, directorul unităţii şi preşedintele C.A.P. Cigmău.
ţionării produselor agricole, din silvicultură şi gos în vară v-ff fi organizată inginerul Sever Mischie, Aceştia au reuşit să îm
Centrul de reparaţii al
podărirea apelor, cu rezultate cît mai bune, lucrătorii tabăra de păşunat a ani şeful fermei vegetale, la prăştie muşuroaiele, să cu* S.M.A. Ilia. Ca in fieca
ogoarelor, locuitorii satelor judeţului nostru participă malelor cooperativei. curăţarea şanţurilor şi ca reţe de pietre şi vegetaţie re an, Milian Capelini re
în aceste zile, în număr mare, la acţiunile cuprinse Pe păşunea „Ceroane de nalelor de irigaţii. în tar lemnoasă o suprafaţă de 20 pară şi verifică variato-
în decada record la lucrările de îmbunătăţiri fun Sus" (60 de ha) fertilizarea laua „Burugă" au acţionat de ha de păşune, să ferti rul şi postbătătorui de la
ciare, ameliorarea pajiştilor şi curăţarea terenurilor o efectuau mecanizat trac lizeze cu îngrăşăminte chi combinele c 12. şi lot ea
agricole. toriştii Ioan Borodi şi V;.»- membrii cooperativei agri mice 38 de ha şi să decol- în fiecare an, lucrările e-
xcculatc de el sini de
sile Bob. în paralel, mec:» cole din Beriu. Ion Biân- cea mai bună calitate.
duşa, Ioan Trufaş. Sorin mateze peste 1 000 m ca
Iată cîteva aspecte seni- găsit la lucru un grup ma- nizatorii Vasile Andreueă, nale.
nificative. Pe păşunea ,.Şin- re de cooperatori. Distru- Nicolae Asimionesei, Andrei Petra.ş, Toan T.ăzăruc şi alţi Foto N. GHEORGHIU
tiric" n O.A.P. Deva am geau muşuroaiele, adunau loo şi ioan Nodiş au trans- cooperatori au cosit trestia, MIRCEA LEPADATU
