Page 54 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 54
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 8
CEFERIŞTII - IN PRIMELE RINDURI
_____________________________ 9__________________________________ _____________________________________________________________________________ _
ALE CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE 11,30 Te
Lu
......... ............................... _............................... ...................... ..................................9________________________________ ______________________ __ * Te
Sin
în
du
« „Glasul roţilor de tren"
Drumul împlinirii prin muncă 12.40 Dii
(Urmare din pag. 1) culaţiei pe calea ferată. — prima ediţie a manifes lui
După cum sublinia secre tărilor din cadrul săptă- PO
tarul general al parti mînii cultural-educative de 13.00 AII
determinat clasa muncitoa meseria, cu patimă aş zice. la Simeria se încheie azi. (Pi
re să-şi strîngă şi mai mult dului, tovarăşul Nicolae Munca asta m-a ajutat să Organizată de consiliul o- 14,45 Dc
rîndurile în jurul Partidului Ceauşescu, în viitor trans răşenesc de educaţie poli (ct
portul pe calea ferată va
Comunist Român, să acţio cunoaşte o dezvoltare şi ajung unde am ajuns. Adi tică şi cultură socialistă şi 15.00 în<
nu
neze şi mai hotărît, cu noi mai accentuată, datorită că să fiu apreciat, să mă Consiliul orăşenesc al sin 19.00 Te
acţiuni, împotriva exploată calităţilor ce-l impun faţă bucur de încrederea şi pre dicatelor Simeria, săptămî- 19.20 Că
rii capitaliste. ţuirea colectivului. Tot de na omagială „Glasul roţi gu
Au trecut 53 de ani de de celelalte : rapid, sigur cînd sînt mecanic mi-am lor de tren" a prilejuit ac Ep
la acele istorice bătălii de şi ieftin. întemeiat o familie, mi-am ţiuni de largă audienţă: o Vc
clasă care au demonstrat Oamenii muncii care lu făcut un rost, ce mai 1 expoziţiile „Calea ferată în 19.40 Cî
importanţa conducerii luptei crează în transportul fero filatelia română". „Magis- Di
revoluţionare de către viar din judeţul nostru au — Cum se face că de pa a
P.C.R., rolul partidului co cunoscut din plin înnoirile tru. ani încoace aţi ocupat cr
munist în orientarea justă petrecute în munca şi în mereu primul- loc în între li?
a acţiunilor muncitoreşti. viaţa lor. Electrificarea u- cerea cu ceilalţi 260 de cu
Astăzi, cînd îi omagiem pe nui număr din ce în ce mecanici ai Simeriei ? Maraifestărf Şi
ceferiştii anului 1986, tre mai mare de linii — acţiu te
—
Lupta prin muncă,
buie să menţionăm că ne care continuă şi în pre pentru poziţia de frunte dedicate „Zilei de
toate acele idealuri scum zent —, automatizarea su ţie
4
pe - pentru care au luptat pravegherii şi dirijării cir rămîne mereu deschisă. A- ceferiştilor ' dc
şi şi-au jertfit viaţa îna culaţiei, dublarea unor tra eeasta pentru că sînt mulţi 20.20 Fi
intaşii - s-au împlinit mai see do cale ferată, dezvol mecanici harnici şi pri în
mult decît în visele de-a- tarea şi înflorirea continuă cepuţi în depoul nostru. m
tunci. După actul revolu a localităţilor în care tră Aşa cum sînt Victor Istra- a
ţionar de la- 23 August iesc ceferiştii — reprezintă Isidor Dumitrescu este Petroşani, pe o locomotivă te, Ion Rus, Ştefan Chiru, trala C.F.R." (de fotogra zc
1944, muncitorimea româ doar cîteva din prefacerile merituosul cîştigător, pen cu aburi. îi ţine minte şi Ioan Cunţan, Aurel Cnro- fii), recitalul de poezie pa 21,50 T<
nă şi-a luat soarta în mîi- contemporane. Pentru toa tru a patra oară consecu acum numărul — „era pu- triotică „Vrem pace", în 22.00 In
nile proprii. Au urmat ani te acestea, de ziua lor, ce fălăul cu nr. 150.1013". la, Ion Sevestrean şi alţii. tâlniri ale tinerilor cu ve in
de refacere şi de construc feriştii de pe raza jude tiv, al locului I în întrece Acum lucrează pe loco Sînt oameni pe care îi ca terani în muncă la căile
ţie avîntată, culminînd cu ţului nostru, alături de în rea socialistă la care sînt racterizează vrednicia, pri ferate, concerte de fanfa
buchetul ultimelor două de tregul popor, îşi îndreaptă angrenaţi toţi oamenii motiva electrică „EA 665", ceperea, dragostea pentru ră, întreceri profesionale
cenii care reprezintă cea recunoştinţa vie către cel muncii din cadrul Depoului „supersonicul meu", cum ii profesiunea aleasă. Majori („Siguranţă şi măiestrie"), 20.00 Tc
mai glorioasă epocă din mai iubit fiu al naţiunii C.F.R. Simeria. La cei nu spune cu nedisimulată mîn- tatea au început, ca şi mi de epigrame şi catrene 20,r
istoria patriei noastre nu noastre, tovarăşul Nicolae mai 39 de ani ai săi, a drie. ne, pe tăciuni, sau pufă- ' („Schimbă macazul") şi
mită cu înaltă cinstire pa Ceauşescu, ctitorul strălu parcurs mii de kilometri — E grea meseria de spectacolul-concurs „Glasul 40 Tc
triotică „Epoca Nicolae cit al României socialiste, pe calea ferată, ureînd, in mecanic, tovarăşe Dumi lăi — cum le ziceam noi roţilor de tren" — generic Io
Ceauşescu". şi-i mulţumesc din adîn- timp, fiecare treaptă a de- trescu ? locomotivelor cu abur, iar sub care s-au desfăşurat, 21.00 R-
cul inimii lor pentru grija de fapt, toate manifestări „S
Transporturile feroviare , venirii în această meserie — Ca orice meserie, da astăzi lucrează pe diesele, m
s-au modernizat atît în ce părintească ce le-o poartă, i frumoasă. După un stagiu că o iubeşti nu-i grea. Da sau electrice, „supersoni le omagiale ale săptămînii. sc
priveşte mijloacele de trac pentru tot ce face spre în ce" — aşa le alintăm. Cu • Simpozion. „Luptele 21,50 Ti
ţiune, cît şi în direcţia con florirea şi prosperitatea pa de doi ani, ca lăcătuş re că însă o faci în silă, sau proletariatului român din 22.00 In
ducerii şi coordonării cir triei noastre. paraţii locomotive, a înce n-ai chemare, atunci e ca toţii ne împlinim prin ianuarie—februarie 1933, m
put „focăria" la depoul plumbul. Eu îmi iubesc muncă, creştem, aşa cum confirmare a maturităţii
vedem crescînd, cu fiecare politice şi organizatorice a
partidului" a fost tema sim
cursă pe care o facem, lo
H PETROŞANI. Oame dite în condiţiile cînd în tonajului brut pe tren deu, şef de staţie coor pozionului organizat la
nii muncii din cadrul A- tregul proces de transport marfă cil 2,5 la sută. Din donator, s-au transportat calităţile patriei. Brad de întreprinderea ci-,
ţelierului de zonă C.F.R. s-a desfăşurat în cea mai tre harnicii lucrători ai în plus, de la începutul nematografică judeţeană.
BUCI
Petroşani — dintre care deplină siguranţă a circu staţiei, un aport însemnat . anului şi pînă în prezent, MIRCEA DIACONU Dezbaterile — la reuşita tualita
ii amintim pe Constantin laţiei, Ia panoul de onoa la aceste realizări l-au a- 4 860 tone produse, s-a cărora au colaborat prof. te; 8,
Firoi. Toma Bobcanu, re al fruntaşilor fiind în vut Ioan Ghergan, Tudo- redus staţionarea vagoa Omagiu Dumitru Hirza, sing. Gheor- satelor
Dănuţ Petre (lăcătuşi), scrise numele lucrătorilor sie Balaş, Ioan Zaizoni, nelor în tranzit cu mane ghe Dobr.escu, Ion Voines- minica
Undită
Ştefan Trcjenaru, Victor Iosif Talpoş, Maria Han- Margareta Pop şi Stelia- vră cu 3,5 la sută şi a Griviţă Roşie, cu — au fost susţinute cu Dc lo;
Andrieş (sudori) — au ganu, Tivadar Gali, na Angliei. celor în tranzit fără ma rapsozii tc cânte ! — secvenţe semnificative diii 13.00 1
reuşit ca de la începutul nevră cu 1,25 la sută. inimă, osie filmul „Aşteptarea" — pro Vitrina
anului şi pînă în prezent, fost-ai Pământului ducţie dedicată evenimen zică u
niagaz
să-şi depăşească planul ■ LIVEZENI. Ioan Do- în ceas de răspînte. tului de la 16 februarie. Unda
la reparaţii vagoane cu Telex feroviar hunedorean brică, şeful Staţiei C.F.R. Pumn proletar, Simpozioane similare au preţi •
27 la sută şi să realizeze Livezeni, impiegatul dc vulcan de mînie — fost organizate, în aceste Iară;
lor:
0 productivitate cu 20 la mişcare Ioan Vlaicu, şeful roşu stegar, zile, şi la Simeria şi Pe şt.»
sută mai mare decît cea de manevră Gheorghe slavă ţie ! troşani. pi
planificată. Gheorghe Şferlea, Corne- ■ BANIŢA. Printr-o Giura, manevrantul Ion TIBERIU UTAN ~ih s-
ară;
liu Gulea şi alţii. (VASI- preocupare sporită pen Danci, ceilalţi lucrători „perei
H HUNEDOARA. Du LE GRIGORAŞ, cores tru valorificarea cît mai ai acestui colectiv au mo 18.00 !
pă o lună şi jumătate de pondent). eficientă a timpului de tive să fie mîndri: de Ia Radioj
activitate intensă, colec muncă disponibil, lucră începutul anului au trans ţaţele
20,20 (
tivul staţiei C.F.R. Hu K CÂLAN-IîAl. Zilele torii Staţiei C.F.R. Băniţa portat suplimentar preve mul a
nedoara a depăşit preve din luna februarie au fost (şef staţie Ioan Sandu), derilor peste 1000 tone neul
Con-sci
derile lu tone expediate declarate, în cinstea săr au transportat suplimen mărfuri, au îmbunătăţit tra Ai
cu 1 Ia sută, sarcina sta bătorii de azi, zile cu pro tar planului, de la înce sarcina statică cu 0,1 la Radioj
tică pe osie a fost înde ducţii record. Printr-o putul anului, mai mult ram ic
plinită sută Ia sută, me puternică mobilizare în dc 1 700 tone produse. sută şi au redus staţiona zică (1
Buletli
dia de staţionare a vagoa muncă, feroviarii de aici rea la încărcare-descăr-
nelor a fost redusă, iar le-au onorat prin trans B IHA. Şi feroviarii care a vagoanelor cu două
Ia călători transportaţi portarea peste prevederi de aici înscriu realizări orc/vagon.
s-a obţinut o depăşire de a 16 500 tone mărfuri, îm însemnate. Prin contribu Grupaj realizat de
1 Ia sută. Toate aceste bunătăţirea sarcinii sta ţia întregului colectiv IOAN JURA,
realizări au fost dobîn- tice cu 1,2 la sută şi a condus de Poenaru Ta- corespondent DEV
din S:
Câsătf
(Arta)
Zilele trecute, pe adresa ka: locomotiva cu aburi se Pro mi
lui Ferdinand Studnicska, din Pasiune de o viată ria 232 000, realizată la sca A) ;
Hunedoara, str. Mihai Vitea ra 1 :15. Macheta, in lun (Mode
te fai
zul, bl. B 5, scara B, ap. 49, gime de 1,40 m, se remar Picdoi
PETR'
că printr-o serie întreagă de mai
caracteristici care-i oferă Doctoi
Dedai
funcţionalitate şi eleganţă : (Unir<
este prevăzută cu un cazan tă lui
sălile
din cupru cu ţevi de fum,
supapă de siguranţă şi ma (Luce,
Pas îi
nometru de presiune, are ca PETR
sursă de încălzire a caza aşa n
ANIN
nului o lampă cu nouă ii- nopţii
tile din azbest şi foloseşte RICAÎ
tezat)
drept combustibil... alcoolul în Eg
tehnic. GURA
eontr;
Merite menţionat faptul
ORAŞ
că neobositul constructor a intimi
mai creat, înainte, o „Mocă- tria);
stanţe
nifă", precum şi o locomo
a sosii o scrisoare cu ante cercate de destinatar, mal tivelor cu aburi. Nu este vor tivă din seria 231 000. Şi că
tul „Muzeul C.F.R. Bucu cu seamă dacă avem în ve ba doar de simple machete, Ferdinand Studnicska a fă de ci
AcasS
reşti", arin care se transmi dere faptul că acesta este ci de locomotive funcţiona cut donaţia amintită in cin Poliţii
teau mulţumiri „pentru în un om aliat la venerabila le. Obiectul scrisorii de mul stea sărbătorii de azi a ce staţia C.F.R. Simeria călători. „Trenul 2728 pleacă pesto CAEA
(Casa
cinci minute in direcţia...", insă dincolo dc informaţiile
semnata contribuţie adusă la virstâ de 90 de ani, un om ţumire de care aminteam II feriştilor — oameni pe care auzite la difuzorul peronului, se află activitatea laborioasă MERT
îmbogăţirea patrimoniului a cărui pasiune de o viaţă reprezintă donarea către mu îi stimează şi îi iubeşte. Ii a ceferiştilor din această staţie. Semnalul de plecare dat reşul)
(Lumi
muzeistic naţional". De înţe a fost şi a rămas construirea, zeu a ultimei creaţii sem urâm nonagenarului-con- de impiegatul şef de tură Nicolae Matei alături de manc- vcnlu
vrantul Tănase Toma semnifică pentru mecanicul Viorel
les emoţia şi satisfacţia în la scară redusă, a locomo nată de Ferdinand Studnics- struclor, „La mulţi ani !“. Mihaiu deplină siguranţă in viitoarea cursă. lui (I