Page 57 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 57
s
\ Succese de seamă în întrecerea socialistă
\
l
\ CRESTE PRODUCŢIA Jiului. Acest prim succes depăşească sarcinile la acest '
unităţilor similare clin Valea
\ DE CĂRBUNE dccadal a fost susţinut şi capitol cu 20 la sută. Prin i
noile sarcini şi indicaţii ma
întărit în continuare, îndeo jore formulate de secretarul |
\ Puternic mobilizaţi de o- sebi prin creşterea mediei general al partidului, tova- .
\ bieclivele şi angajamentele zilnice de extracţie Ia peste răşul Nicolae Ceauşescu, la
ce şi le-au asumat în re
7 000 tone de cărbune. De
\ centa lor adunare generala, asemenea, putem consemna recenta şedinţă a Comilctu- |
oamenii muncii din cadrul
că pînă în dimineaţa zilei
lui Politie Executiv al C.C. ,
miniere
Lu-
întreprinderii
\ peni acţionează cu toate for de 16 februarie 198G, produc al P.C.K., întreaga activita
ţia suplimentară a lunii în
\ ţele pentru sporirea extrac curs a fost majorată la te de export a ţării a primit I
ţiei de cărbune în scopul 5 241 tone de cărbune. un puternic şi viu impuls. I
\ realizării şi depăşirii în mod La I.L. Deva aceasta s-a
\ consecvent a sarcinilor de DEPĂŞIRI LA EXPORT materializat prin expedierea '
plan. Rezultatele înregistra
te pe prima decadă a lunii în devans a produselor că- \
1 Acţioniud încă din prima
februarie 1986 — constînd, în tre beneficiarii externi, in ,
\ principal, în obţinerea unei zi a noului an şi cincinal perioada care a trecut din
pentru realizarea exemplară
Anul XXXVIII, nr. 8 789 MARŢI, 18 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani producţii suplimentare de a planului Ia export, harni luna februarie 1980 inregis- I
\ peste 3 000 tone de cărbune cul colectiv al întreprinderii trindu-sc un volum supli- i
\ — au propulsat acest harnic <le lianţi Deva a reuşit ca mental- Ia export de peste
colectiv mineresc în fruntea pe luna ianuarie 1989 să-şi 10 la sută.
\
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
\
i
WfWV.
Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
)
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional ai Agriculturii,
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor —
i
program concret de muncă pentru toţi lucrătorii ogoarelor
Agricultura hunedoreană si devină \ \
\
mai productivă, mai eficientă! \
\
Magistrala cuvintare rosti bui să acţionăm cu toată se preocupă de folosirea ra \
tă de secretarul general al fermitatea în vederea reali ţională a pămîntului şi a s
partidului, tovarăşul Nicolae zării noii revoluţii agrare, bazei tehnico-materiale, de
Ceauşescu, la Plenara lărgi care presupune o transfor aplicarea pe scară largă a \
tă a Consiliului Naţional al mare a organizării şi produc tehnologiilor înaintate, de \
Agriculturii, Industriei Ali ţiei agricole, creşterea pu executarea la timp şi la un \
mentare, Silviculturii şi Gos ternică a producţiei şi trans înalt nivel calitativ a lucră Secţia sculărie a întreprinderii chimice Orăştie. Fineţe şi precizie — este ceea ce
podăririi Apelor a fost pri formarea a însuşi modului rilor agricole. s constată de fiecare dată maistrul specialist Dumitru Domnaru, atunci cind verifică lu
mită cu deosebit interes de de gîndire, de viaţă şi de Secretarul general al parti \ crările executate de sculerul matriţer Dorel Anca. Iată-i în imagine, cxaminînd o noufl
către toţi lucrătorii din a- muncă al tuturor oamenilor dului a cerut ca in toate u- matriţă de mare complexitate, a cărei execuţie tocmai era finalizată.
gricultura judeţului nostru, muncii din agricultură, al nităţile agricole să se ac \ Foto NICOLAE GHEORGHIU
cu hotărirea fermă de a ac întregii ţărănimi". în acest ţioneze cu fermitate pentru \
ţiona neabătut pentru trans context este reliefată necesi a întări ordinea şi disciplina
punerea în viaţă a ideilor tatea sporirii recoltei de ce în folosirea fondului funciar,
şi orientărilor cuprinse în a- reale pe ţară la 28-32 mi în executarea lucrărilor de
cest document, pentru a asi lioane tone anual, a produc îmbunătăţiri funciare şi de
gura realizarea în cele mai ţiei de plante tehnice şi în creştere a fertilităţii pămîn Pentru mai multă regularitate şi siguranţă
bune condiţii a obiectivelor horticultura, astfel încît să tului, precum şi în privinţa
stabilite pentru anul 1986 şi se asigure cîte 250—300 kg organizării solelor de dimen
întregul cincinal 1986—1990. legume pentru fiecare lo siunile cele mai potrivite,
Din analiza temeinică făcută cuitor, a producţiei de car în raport de relief şi de sol. în transportul pe căile ferate
asupra rezultatelor dobîndi- tofi, fructe şi la alte plante, lată de ce se impune ca şi
te în anul 1985 şi în cinci punind un accent deosebit în unităţile agricole din ju Colectivul Depoului C.F.R niau mai mulţi vorbitori, Carola, mecanic de loco
nalul trecut, precum şi din pe extinderea culturilor in deţul nostru să se acorde a- Simeria a obţinut succese rezultatele, clin anul trecut motivă, Tonajul mediu pe
direcţiile de acţiune prefigu tercalate şi succesive. tenţie maximă, în această remarcabile în activitatea nu marchează însă limita tren marfă nu S-a realizat
rate cu realism şi clarviziune Experienţa unor coopera perioadă, mobilizării tuturor clin anul 1985. Comparativ maximă a capacităţii de cu O.ŢO la sută, ceea ce
de secretarul general al tive agricole din judeţul nos locuitorilor satelor la execu cu anii trecuţi, s-a înregis muncă,. dăruire .şi abnega- arată că nici noi, mecani
partidului privind dezvolta tru, cum sînt cele din Ro- tarea lucrărilor stabilite în trat o substanţială creşte cii, nici ceilalţi factori nu
rea intensivă şi modernizarea mos, Deva, Orăştie, Ostrov, fiecare oraş şi comună pen re cantitativă şi calitativă am acordat suficientă a-
agriculturii în acest an şi în Haţeg, Rapoltu Mare şi al tru extinderea suprafeţei a- a activităţii oamenilor Adunări generale tenţie încărcării la capaci
noul cincinal, oamenii mun tele, care an de an obţin rabile şi a irigaţiilor, pen muncii din ' cadrul depou tate a trenurilor, deci nu
cii de pe ogoarele hunedo- recolte sigure şi stabile de tru desecări şi combaterea ale oamenilor folosim cu maximă efi
rene au desprins concluzii cîte 4 500—6 000 kg cereale eroziunii solului. în acelaşi lui Simeria şi de la cele muncii cienţă nici combustibilul,
două remize din Petroşani
şi învăţăminte care vor de la hectar, de 30—40 tone timp, în scopul ridicării fer şi Subcetate. Darea de nici locomotivele.
termina îmbunătăţirea radi sfeclă de zahăr şi 20—30 to tilităţii pămîntului se cere seamă prezentată în adu Arătînd că productivita
cală a întregii activităţi des ne cartofi la hectar, demon să fie organizate acţiuni de narea generală a oamenilor ţie a oameniloţ- clin ca tea muncii a fost realizată
făşurate pentru valorificarea strează marile rezerve de amploare în toate localită muncii din Depoul C.F.R. drul depoului, că există în 1985 în-procent de 102,8-1
marilor rezerve de sporire a care dispune agricultura hu- ţile pentru transportul în încă multe rezerve nevalo la sută, mecanicul de lo
producţiei agricole şi de nedoreană pentru a deveni grăşămintelor organice şi Simeria, de către ing. Eu rificate. comotivă Ion Sevestrean
creştere a eficienţei econo mai productivă, mai eficien fertilizarea culturilor de toam gen Ivoniciu, şef . coordo — Am depăşit cu 2,40 la sublinia că şi în creşterea
mice în această ramură de tă. Realizările unităţilor frun nă, acţiuni la care rezulta nator depou, ca şi numero sută indicatorul „tone. brute acestui indicator există
bază a economiei naţionale. taşe, care trebuie să fie ge tele de pînă acum nu pot şii participanţi la dezba echivalente", am mai rea încă suficiente rezerve.
Referindu-se la sarcinile neralizate în întreaga agri fi considerate nici pe de teri au relevat rezultatele lizat peste prevederi în ..Pentru 1986 avem ca sar
ce revin lucrătorilor din a- cultură a judeţului, se dato- parte ca satisfăcătoare. De bune obţinute în 1985, pre semnate creşteri la indi cină creşterea productivită-
gricultură, secretarul general resc răspunderii deosebite asemenea, în unităţile din cum şi angajarea pentru catorii de calitate ai mun
al partidului sublinia: „Por cu care organele şi organi C.U.A.S.C. Geoagiu, llia, To- amplificarea lor în 198G. în D. MIRCESCU
nind de la dezvoltarea in zaţiile de partid, consiliile teşti, Haţeg, Orăştie şi alte- întregul cincinal pe care cii noastre, dar nu putem
tensivă a agriculturii, în cel de conducere, specialiştii, l-am început o dată cu a- fi pe deplin mulţumiţi cu
de-al 8-lea cincinal va tre cooperatorii şi mecanizatorii (Continuare in pag. a 3-a) cest an. Aşa .cum subli cît am făcut — arăta Aurel (Continuare in pag. o 3-a)
Dacă vor sosi specia i-au mai rămas de executat
liştii, dacă se vor livra uti Noi capacităţi de producţie puse în funcţiune la F.P.R. Baru lucrări ce reprezintă 3,18 la
lajele. dacă... Cu mai mulţi sută din totalul volumului
astfel de ..dacă" se încheia, de investiţii. De altfel,
lasfirşitul lunii octombrie a — In ianuarie a.c. s-a de unele modificări. De rea de utilaj Alba Iulia, execuţie la Fabrica de pro formaţia maistrului Ştelian
anului trecut, discuţia noas făcut etalonarea la trei cîteva zile, specialiştii de pentru şase prese automate duse refractare Baru. Negreanu îi dă zor cu fi
tră cu ing. Silviu Popa, de pîlnii. Lucrăm în prezent la Brăila se află în fabrică cu fricţiune şi instalaţiile Alcibiade Kivu, coordo nalizarea înzidirii unui
la compartimentul inves cu una singură, care deo şi lucrează la modificarea de alimentare automată a- nator investiţii, din partea cuptor tunel, la un al doi
tiţii al Fabricii de pro camdată acoperă necesarul părţilor mecanice de lq ferente acestora. O primă Centralei industriale pentru lea fiind începută această
duse refractare Baru. Tema impus de producţie. Dar a cele două prese, care vor astfel de' presă a sosit de produse refractare Braşov : lucrare chiar astăzi. De a-
avută atunci în atenţie: apărut şi un necaz — intra zilele acestea în două zile. Conform ultimei „Mai buna organizare a semenca, în stadiul de fi
eforturile care se fac pen funcţionarea necorespuriză- producţie. O a treia presă reprogramări, I. IT. Alba muncii, ca şi asigurările nalizare a , lucrărilor de
tru grăbirea punerii în toare ă dozelor tensiome- va sosi la Baru, cu toate Iulia trebuie să trimită primite din partea unităţi montaj utilaje la un cup
funcţiune a unor noi capa trice. Chiar acum, elec- lor care livrează utilajele tor tunel şi un uscător se
cităţi de producţie, mai troniştii din cadrul atelie Ritm şi calitate tn realizarea şi instalaţiile necesare fi află şi formaţia condusă
exact ce anume condiţiona rului mecanoenerg-etic, con nalizării investiţiei ne dau de maistrul Arpad Kallos"'.
creşterea mai accentuată duşi de sing. Valeriu Mi- INVESflŢIUOR încredere că 1986 va marca Există create deci condi
a ritmurilor de lucru. clăuş, se străduiesc să în încheierea acestor lucrări, ţii bune şi se acţionează
Am revenit la Baru pen lăture defecţiunea. Deci, colectivului de aici rămî- energic pentru finalizarea
tru a consemna stadiul ne formăm specialiştii noş modificările prevăzute, în celelalte cinci prese în nîndu-i ca obiectiv primor tuturor lucrărilor şi ajun
atins la lucrările de in tri. trimestrul al treilea al cursul acestui an. Pentru dial atingerea rit mai gerea rit mai grabnică la
vestiţii acum, la mijlocul — O altă condiţie era anului acesta. Astfel vor degrevarea constructorului, grabnică a capacităţii de parametrii proiectaţi, ast
lunii februarie a primului aceea a asigurării, de că fi îndeplinite condiţiile am încheiat cu „Dacia, ser producţie proiectate". fel încît producţia de la
an din cincinalul 1986 — tre „Progresul" Brăila, a cerute de creşterea pro vice", din Deva, contracte Sing. Dorel Rus, diriginte
1990. asistenţei tehnice la mon ducţiei, existînd posibili pentru instalaţiile de ali de şantier : „Beneficiarul a- „Refractara" Baru să răs
— Un prim „dacă" era, tarea staţiilor hidraulice, tatea punerii în funcţiune mentare automată a pre preciază calitatea lucrărilor pundă întocmai mobiliza
vă reamintim tovarăşe in în vederea punerii în func a încă două cuptoare tunel. selor. de construcţie executate de toarelor sarcini ce revin
giner, sosirea în fabrică ţiune a preselor hidraulice — Şi, în fine, ce s-a Iată. în continuare, opi antreprenorul general, în colectivului unităţii pentru
a specialiştilor de la „Auto din secţia presare. întîmplat cu al treilea niile altor interlocutori în treprinderea de antrepriză acest an şi următorii din
matica" Bucureşti pentru — S-a ajuns la concluzia „dacă"? legătură cu ritmurile şi construcţii şi reparaţii side cincinalul 1986—1990.
etalonarea pîlniilor cîntar eă pentru funcţionarea op — în 1984 am încheiat calitatea lucrărilor de in rurgice Hunedoara. La a-
din secţia amestecare. timă a preselor este nevoie contracte cu întreprinde vestiţii aflate în curs de eeastă dată, constructorului MIRCEA DIACONU
