Page 6 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 8 7
CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA Probleme educative majore şi actuale — l'EL
ft&tetoucyP/i^^ înalta
în faţa organizaţiilor U.T. C. D
2 r
Calitatea otelului — măsură etalon tului judeţean al U.T.G., ţial în formarea şi dez vorţului în rîndurile ti 11,30 Telc
în organizarea Comite
11,35 Lun
neretului din judeţ; pre
voltarea personalităţii tâ
T
la Deva a avut loc o in nărului societăţii socialis cum şi principalele sar “ ghio
(Urmare din pag. 1) ma dată în siderurgia ro bile pentru rulmenţi, in structivă consfătuire de te". cini ce revin organizaţii „Ex|
mânească, de oţeluri in oxidabile cu conţinut foar lucru, avînd ca temă La rîndul său, Ioan Mi- lor U.T.C. şi factorilor cu lela
mul
rat că secretarul general oxidabile cu conţinut de te ridicat de crom şi ni „Probleme actuale ale trofan, procurorul şef ad atribuţii educative pentru 12.40 Din
al partidului cunoştea în carbon foarte scăzut, sub chel şi conţinut foarte scă perfecţionării activităţii junct al Procuraturii ju întemeierea şi consolida culu
deaproape munca noas 0,03 la sută, oţel destinat zut de carbon, sulf şi fos politico-ideologice desfă deţene, a relevat unele rea familiilor — expune Muz
lor)
tră. Tovarăşul Nicolae fabricării diferitelor ţevi for — la oţelăriile electri şurate de organele şi or laturi ale conlucrării or re prezentată de tovarăşa 13.00 Albi
Ceauşescu nc-a cerut a- şi piese mecanice — ne ce nr. 1 şi 2 — iată doar ganizaţiile U.T.C. şi cei ganelor de justiţie cu or Maria Pele, preşedintele (par
lunci să facem totul pen spunea ing. IoanVaida, şe cîteva noi mărci de oţeluri lalţi factori de educaţie". ganizaţiile U.T.C. pentru Tribunalului judeţean. 14.40 Con
tru a creşte calitatea oţe ful secţiei oţelăria electri intrate în acest an în pro Da această importantă popularizarea şi însuşirea trii
lului electric, să introdu că nr. 1. ducţie mărită, destinate Unele aspecte ale feno Da
lor.
cem în fabricaţie noi mărci Oţeluri carbon de calita fabricării de profile faso menului .infracţional în 13.00 Inel
de oţeluri. I-am urmat ne te şi obişnuite, cu pres nate, utilaje pentru ener tineretului rîndul tineretului şi ac mul
abătut îndemnul. In ulti cripţii deosebite privind getica nucleară, electrozi ţiunile pe care organiza 18.00 Tel<
18.20 cai;
ma parte a aceluiaşi an de sudură pentru piesele ţiile U.T.C. sînt chemate gul
intra în funcţiune instala omogenizarea chimică — din oţel inoxidabil. Metal acţiune au participat se de către masele largi de să le întreprindă în acest (col
ţia de tratare , a oţelului la O.S.M. 1, oţeluri beton a cărui calitate superioa cretari şi secretari ad tineri din judeţ a legilor context au fost prezenta Epc
Ura
în vid, care permite as de înaltă rezistenţă — la ră este confirmată de lipsa juncţi cu problemele de statului nostru. Tinerii te de lt. col. Iulian Me- Itep
tăzi elaborarea, pentru pri O.S.M. 2, oţeluri inoxida- refuzurilor de calitate. propagandă ai comitete au ascultat, apoi, unele drea, inspector şef ad 18.40 Cîn'
Cantitatea de oţel inoxi lor municipale şi orăşe concluzii ce se desprind junct al Inspectoratului 20.20 (col Filr
„Nu ne-am gindit niciodată dabil pentru rulmenţi, ca neşti ale Uniunii Tinere din analiza cauzelor di judeţean de interne. în ti
ră..
tului Comunist precum şi
şi cea pentru export au
fost realizate integral. Pen secretari dintr-un impor Faza judeţeană la biatlon-schi 21,50 Tel
că nu se poate" tru 1986 trebuie să reali tant număr de unităţi e- 20,00 Tel
LUNI,
conomice din judeţ.
zăm o producţie la export
cu 6 000 tone mai mare în în faţa participanţilor Do curînd, a avut loc, au şi ieşit învingători pe 20,20 Orii
ţlfli
(Urmare din pag. 1) te. A trecut în al 60-lea fiecare lună. au fost prezentate cîteva la Vulcan, etapa judeţea toată linia. 20,35 Tei
an al vieţii şi-l bate un Despre toate acestea expuneri, cuprinzînd o nă a Cupei U.T.C. la Pe primele trei locuri, lor
tru câ, iată, în 1948 se a- gînd, dar... „Oricînd s-ar ne-au vorbit ing. Ioan Cu- largă arie tematică, de biatlon-schi, care a reu la grupa 14—16 ani, s-au 20,55 Uo:
„Si
fla printre primii brigadieri întîmpla să plec (nu folo cuianu, maistrul principal stringentă actualitate po- nit pe cîştigătorii etape clasat Ilie Florea Roşia- lor
de pe Şantierul naţional al seşte cuvîntul pensionare) Victor Petroiesc, oţelarul litico-ideologică, socială lor municipale şi orăşe nu, Constantin Nichita şi ţar
tineretului de la Bumbeşti— tot am să vin zilnic pe aici. Ioan Ţîr. Ei au cerut să şi morală. Tovarăşul Oc- neşti. Participanţii au Romulus Sargu, iar la iele
Ecram.
Livezeni. Este vremea luptei Credeţi că-i aşa uşor ? Du nu omitem o precizare: ca tavian Mireştean, şeful fost împărţiţi pe două cea de 17—19 ani, Csim- mana]
pe frontul muncii. Cele mai pă aproape 20 de ani de litatea oţelului hunedorean Secţiei de propagandă a categorii de vîrstă : 14— balmos Ernest. Marcel tiu (
Dcepin
trainice amintiri sînt legate activitate în activul de este nemijlocit influenţată Comitetului judeţean de 16 şi 17—19 ani. întrece Gabi şi Adrian Flaidăr. 21,50 Tclc.jui
de curajul şi entuziasmul partid, în mijlocul oameni de o altă calitate — aceea partid, a prezentat expu rea a demonstrat buna Cîştigătorii vor reprezen
brigadierilor. Dar, în pri lor de aici...". a oamenilor, a celor ce se nerea „Activitatea potiti- ta judeţul Hunedoara la
mul rind curajul. „Se putea Despre munca de acum ? mîndresc cu titlul de oţe- co-ideologică şi cultural- pregătire a tinerilor din faza naţională a întrece IV 01
să-ţi pierzi chiar viaţa — Multe ar fi de spus. Ceea lar. educativă — factor esen- Vulcan, care, de altfel, rii.
dar nici o clipă nu ne pu ce trebuie însă remarcat şi
neam problema asta — a rămas în memoria celui BUCI
spune după 38 de ani fos trecut prin atitea, este lu lctin d
certul i
tul brigadier. crul durabil şi bine făcut „Luna cărţii tualitat
In şapte luni am reali la întreprinderea mecanică. te ; 8,0
satelor:
zat ceea ce a făcut vechiul De la ce s-a plecat şi un
regim în 27 de ani". de s-a ajuns astăzi. Trans la sate“
Au trecut anii şi viaţa formările fără egal în via jurnal ;
l-a purtat prin mai multe ţa şi gîndirea oamenilor. şoară;
zinul f<
locuri; De fapt, activistul Rapiditatea cu care ele îşi (Urmare din pag. 1) veselă ;
comunist Bokos losiv se găsesc locul în împlinirile de pro
găsea acolo unde partidul de fiecare zi. Şi acest lu de la urcarea pe tron", Vhanah
„irca
a avut nevoie de el. La cru îşi află obîrşia în ceea medalioanele „Centenar tăţi la
letin d
furnalele de la Hunedoara, ce ne spunea în cîteva cu Nicolae Tonitza" şi „G. blicilati
la Haţeg şi, din 1968, aici, vinte pline de consisten Topirceanu". lodii ’8
la Întreprinderea mecanică ţă : „Noi, comuniştii de a- Pentru popularizarea nai; 20
Orăştie. Aici l-am întîlnit cum 40 de ani, ca şT cei şi difuzarea cărţii agro scenă
găre îi
în aceste zile. Este secre de astăzi, nu ne-am gîndit zootehnice, în scopul Consen
tarul adjunct cu probleme niciodată că ceea ce sprijinirii pregătirii pro neul m
le organizatorice al comi ne-am propus, şi trebuia fesionale a lucrătorilor diojurn
tetului de partid din unita să facem, nu se poate". din unităţile socialiste, mic sp
de dan
vor fi organizate, 'cu lctin d
sprijinul unor specia
lişti din agricultură,
Recensămîntul animalelor domestice dezbateri, consfătuiri, 4 21
(Urmare din pag. 1) contractanţi cu statul mai I.G.C.L. Petroşani se va implica mai prezentări de cărţi pe
DF
sint in satul Şoimuş teme ca : „Agricultura tasU
sigura hrana familiei mele, Laurean Dancea, mecaniza bine în satisfacerea solicitărilor românească în procesul de arg
continuu de dezvoltare
iar din ce-mi prisoseşte, tor la S.M.A. şi Aron şi Au I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. şi modernizare", „Creş DOAR/
vind la stat. In acest an relia Butar, care deşi au In acest atelier al secţiei terea animalelor în gos cuză (3
bleme
am semnat contract pentru peste 70 de ani, au predat „Service", formaţiile con populaţiei din Valea Jiului podăriile populaţiei", - B>;
un porc, 800 litri de lapte, anul trecut 1 200 litri lapte duse de Vasile Voiculescu „Tehnologii şi experien cui de
lină, carne de pasăre, ouă de vacă. ţe noi în sporirea pro '-ţi IO
Şi alte produse". In toate satele comunei şi Dumitru Cricovan re M I C R O I N T E R V I U ducţiei agricole". „ . rcr
Gospodari vrednici ca cei recensămîntul a decurs in pară reductoare de viteză în cadrul întâlnirilor Capilar
doi mai sint mulţi in Şoi- bune condiţii. Bilanţul pri pentru transportoare cu — în calitate de şef al Petroşani deschidem un cititorilor cu reprezen Noleml
(Unire:
muş. lată, de exemplu, mei zile, pe care l-am aliat racleţi. biroului plan, v-am solicita, atelier foto-color, care este tanţii unor edituri vor tomele
losil Gabor, de la nr. 85, seara, la primărie, este tovarăşe Mihai Gireadă să mult solicitat de locuitori, avea loc prezentări şi tu ral);
a declarat 40 oi, trei porci, încurajator : a fost încheia spuneţi cititorilor ce servi nefiind altul de acest pro dezbateri ale programe salama
o vacă, un cal, 20 păsări tă recenzarea animalelor Foto N. GHEORGH1U cii execută pentru popu fil în Valea Jiului. lor editoriale pe 1986, rul); I
lc ci
şi iepuri de casă. Cunoscuţi domestice in 350 de gos laţie secţiile şi atelierele — Referitor la operativi unor colecţii şi serii a PETRII
crescători de animale şi podării. de specialitate ale I.G.C.L. tate, la promptitudinea în căror tematică vizează (Munci
Petroşani ? servire. Ia calitatea lucră CÂNI:
— Pe lîngă activităţile de rilor, ce puteţi garanta ce marile evenimente so- (Reteza
lumea
gospodărie comunală şi lo- lor care vi sc adresează cial-istorice şi culturale seriile
eativă specifice unităţii zilnic ? aniversate în acest an, roşie);
46
! Patru examene în „sesiunea viaţă noastre, de la 1 ianuarie semnate pentru extinderea, sau se constituie în va Jandar
-- Vom aloca fonduri în
trii (M
loroase contribuţii ale
1984 am preluat şi secţia
de industrie mică şi pres dotarea tehnică şi moder editurilor la procesul de Toată
— seri
(Urmare din pag. 1) eu cu soţul. Ce ne trebuie dovadă de toate aceste ca tări servicii. Dacă respec nizarea spaţiilor noastre de pregătire politico-ideo- Femeia
(Flăcăi
o casă mai mare ? Noi să lităţi, ei fiind exemple a- tiva secţie realiza pe a- producţie industrială mică logică, profesională şi BAI :
din părinţi cu dragoste de ne înţelegem, că in rest e tit la locul de muncă cit tunci un volum de lucrări şi a secţiilor prestatoare culturală a maselor. cultură
neam şi de ţară, aşa cum bine. E drept că ziua, in şi in viaţa de familie - ne de 5 milioane lei pe an, de servicii, ceea ce va a- Menţionăm dintre aces clâe i
trebuie să fim cu toţii. De această perioadă, o came spunea tovarăşul losif Ră în 1985 am ajiîins la 7 mi sigura o servire de calitate tea : zilele editurilor E- Marele
Drepta
satisfacţii avem ce să vor ră o ocupă Nicoleta. Dar dic, secretarul comitetului lioane lei. Această creş sub toate aspectele: în minescu, Ştiinţifică şi dc cui
bim. Copiii au crescut, sînt copiii Înţeleg câ are nevoie de partid de la I.M.M.R. tere s-a realizat prin în timp mai scurt. lucrări Enciclopedică, Dacia. Revanţ
sănătoşi, Învaţă bine, ne de linişte şi nu o deran Ambii fiind comunişti, nu fiinţarea unor secţii, ate mai bine făcute. Kriterion. Declar,
* •'. -nii
Înţelegem foarte bine, ne jează. Noi, nici atit" s-a intimplat vreodată să liere, activităţi şi servicii — Deci, garantaţi că sec Membrii cenaclurilor •Tăndar
ajutăm uni' pe alţii. Că Intr-adevăr, Nicoleta are fie solicitaţi şi ei să nu răs noi solicitate de populaţia ţiile de profil ale I.G.C.L. literare din judeţ, scrii- trii IV
dacă mai creştem un porc nevoie de linişte pentru' a pundă, fie şi peste orele Văii Jiului, cît şi prin dez Petroşani se vor implica , torii hunedoreni vor
şi 4-5 găini pe lingă casă, invăţa La ora cind apar de program, la chemările voltarea celor existente. mai activ în satisfacerea susţine şezători literare,
pentru trebuinţele noastre, aceste rînduri, pentru ea ‘întreprinderii". — Anume ? solicitărilor în continuă întâlniri cu cititorii, lan
de îngrijirea lor se ocupă a inceput sesiunea. Prima Şi, pentru că i-am cu — Am extins în mod creştere ale populaţiei Văii sări de cărţi, dezbateri
copiii. sesiune din viaţa ei de stu noscut pe soţii Turdeşan, deosebit, la solicitarea Jiului ? privind contribuţia crea
La discuţie participă cu dentă. Şi sîntem convinşi am putea spune că despre populaţiei, sectoarele auto- — Garantăm. De altfel, ţiei acestora la educa
aceeaşi Însufleţire şi soţia că îşi va lua examenul, tot ei vorbesc la superlativ a- serviee, confecţii textile, anul acesta ne-am angajat rea maselor.
- mamă a celor patru co aşa cum şi părinţii ei au nii mulţi de convieţuire in morărit—panificaţie, con să realizăm un volum de în ansamblu, vor avea
pii. trecui cu bine onn toate tr-o căsnicie plină de satis fecţii metalice. Am deschis producţie şi prestări pen loc acţiuni complexe, ce
- Ca femeie, ca mamă examenele vieţii. Şi n-au facţii, vorbesc realizările trei sifonării şi mai în tru populaţie în valoare vizează o mai largă răs-
pîndire a valorilor spi
sinteţi mulţumită de modu fost puţine. Patru sint lor, miinile bătătorite ale fiinţăm 2—3, în aşa fel de peste 10 milioane lei. rituale, o fecundă dez
1
cum aţi reuşit să ,ă orga chiar ei, cei patru copii. tatălui, zimbetul permanent ca să avem în fiecare oraş Este o creştere însemnată, batere a unor semnifi
nizaţi viaţa, familia ? Pentru că in ce, dacă nu al mamei, căutătura lim asemenea unităţi, tot mai care sîntem conştienţi că cative evenimente edi
- Foarte. Nicoleta a in copii se concretizează pede a ochilor, satisfacţii căutate. Tot în fiecare oraş nu se poate realiza decît toriale şi în acelaşi timp
deschidem noi centre de
crescut, Marius şi el. Azi- maturitatea părinţilor, au le generate de cei patru prin continua diversificare o mai profundă consi
miine îşi vor intemeia fa toritatea lor morală, con copii, care, cu siguranţă, răcoritoare. La Vulcan vom a serviciilor pentru popu derare a locului pe care
pune la dispoziţia popu
miliile lor. Şi mai încolo ştiinţa datoriei împlinite de-a lungul anilor le vor laţiei un atelier de depa laţie, prin operativitatea şi îl ocupă cartea in viaţa
şi ceilalţi doi. Vom rămine faţă de naţiune. spori mulţumirea - coro nare radio-tv., altul de calitatea tot mai ridicate culturală a comunelor
ale acestora.
aici, în casa aceasta doar „Soţii Turdeşan au dat lar al eforturilor părinţilor
confecţionat şi reparat ar noastre.
ticole de marochinărie.' La GH. I. NEGREA
