Page 61 - Drumul_socialismului_1986_02

I-Bp'
^ Igcw&fi,
Ideile şi orientările izvorîte din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii,
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor —
program concret de acţiune şi muncă pentru toţi lucrătorii ogoarelor

JhL wl 'Sk ^ W JL Aawi Zootehnia — sector de primă importanţă
ICSALISiUI în agricultura hunedoreană

în cuvîntarea rostită la
Vrem să facem în aşa
recenta Plenară lărgită a fel îneît să nu existe coo­ vine, iar livrările la fon­
dul de stat cu 11 000 tone
Consiliului Naţional al A- perativă sau unitate agri­ de carne şi aproape 200 000
griculturiî, Industriei Ali­ colă de stat fără animale bl lapte. Fireşte, ponderea
mentare, Silviculturii şi — pentru că aceasta este însemnată în realizarea a-
Gospodăririi Apelor — do­ una din problemele esen­ cestor obiective revine coo­
cument de profundă anali­ ţiale pentru dezvoltarea e- perativelor agricole de pro­
ză asupra stadiului dez­ conomico-socială a unităţi­ ducţie şi întreprinderilor
voltării agriculturii noas­ lor respective, pentru rea­ agricole de stat, dar şi gos­
tre, program de acţiune şi lizarea programelor de au- podăriilor ţărăneşti din zo­
muncă pentru oamenii sa­ toaprovizionare. Deci, se nele necooperativizate şi
telor, pentru toţi lucrătorii impune să luăm toate mă­ celor individuale ale mem­
din această ramură de ba­ surile necesare în vederea brilor cooperatori.
ză a economiei naţiona­ realizării în bune condiţii Rezultatele obţinute la
le — tovarăşul Nicolae a programelor privind în­ unele complexe şi ferme
Ceauşescu, secretarul ge­ făptuirea neabătută a sar­ zootehnice, cum sînt cele
neral al partidului, subli­ cinilor de dezvoltare a sec­ ale A.E.I. Chimindia şi
Hotărîrea minerilor de la Lupeni: sporirea nia atenţia deosebită care torului zootehnic, aceasta Peşteana sau cele ale
constituind
o
necesitate
C.A.P. Ronios, Orăştie, Bă-
trebuie să se acorde, în
1
continuare, zootehniei, creş­ pentru o agricultură in­ cin, Sîntandrei, Haţeg, De­
producţiei de cărbune cocsificabil! terii efectivelor de bovine tensivă, pentru dezvoltarea va, Ruşi, Ostrov, ori de
generală a patriei noas­
gospodarii din comune ca
şi ovine, în primul rînd în
sectorul socialist de stat şi tre". Balşa, Bulzeştii de Sus.
cooperatist. „Trebuie să ob­ în acest context, sar­ Rapolt ş.a., care de mai
în prima decadă a lunii drul adunării generale a cărbune. In 1985 s-a ex­ ţinem, în următorii ani —
februarie 1986, harnicul înfăţişat cîteva realităţi tras cea mai mare pro­ cini de mare răspundere mulţi ani obţin succese
colectiv al întreprinderii marcante desprinse din c- ducţie . din - istoria între­ sublinia secretarul general revin şi lucrătorilor din notabile la toţi indicatorii
zootehnia judeţului nostru
al partidului — ca circa 70
miniere Lupeni a obţinut forturile pe care partidul prinderii — superioară Ia sută din efectivul de — unde creşterea animale­ livrînd cantităţi însemnate
de lapte, lină şi carne la
o producţie suplimentară şi statul nostru le face realizărilor din 1984 cu bovine, inclusiv de vaci, lor are puternice tradiţii fondul de stat, dovedesc
de 3 662 tone de cărbune. permanent pentru munca ' 139 000 tone de cărbune. să fie în sectorul socialist. şi condiţii bune de dezvol­ că zootehnia hunedoreană
Acest succes înscris în bi­ şi viaţa minerilor, pentru Sectorul nostru a contri­ La ovine, de asemenea, tare —, deoarece încă din dispune încă de mari re­
lanţ chiar în ziua de 11 sporirea eficienţei activi­ buit cu un plus de peste trebuie să obţinem ca cel acest an efectivele de ani­ zerve, are posibilităţi cer­
februarie 1986, cînd a avut tăţii din abataje. „în a- 5 000 tone. Pe prima de­ puţin 60—65 la sută din male trebuie să sporească, te să asigure creşterea e-
loc adunarea generală a cest sens — arăta . Aurel cadă din februarie 1986 totalul acestora să fie în faţă dc anul trecut, cu
reprezentanţilor oamenilor Angheluş, preşedintele co­ ne-am depăşit sarcinile cu sectorul socialist. 40 000 bovine si 106 000 o- (Continuare in pag. o 2-a)
muncii, a prilejuit foru­ mitetului sindicatului — 9,3 la sută şi sîntem ho-
mului muncitoresc o mă­ putem spune că pentru tărîţi ca pînă la finele
surare exactă a victoriilor crearea unui loc de muncă acestui an să ne menţinem
între fruntaşii întreprin­
obţinute în bătălia pentru în întreprinderea noastră derii".
sporirea extracţiei de căr­ s-au investit din fondurile Alţi vorbitori —- Constan­
bune şi, în acelaşi timp. o statului peste 750 000 lei.
tin Popa, Vasile . Secuianu,
Costică Ene, Petru Ursu —
au subliniat importanţa lu­
crărilor de deschidere şi
de pregătire a noilor fron­
turi de cărbune. în 1985,
planul la aceste lucrări a
fost depăşit cu 3 416 tn.
analiză exigentă a neajun­ Acest fapt va permite pu­
surilor înregistrate în a- Adunărî generale nerea în funcţiune, în anul
nul 1985. „Aşa cum ne şi 1986. a 18 noi abataje, din
aşteptam — ne declara, ale oamenilor care 11 vor fi dotate cu
după adunare, Nicolae Vlad muncii complexe de susţinere me­
secretarul comitetului de canizată.
partid al întreprinderii — „Pentru creşterea cali­
rezultatele bune obţinute în iar în abatajele dotate cu tăţii cărbunelui — .arăta
prima decadă din februarie complexe de susţinere — în cuvîntul său maistrul
1986, care au propulsat peste un milion lei. De Iulian Scafeş — vor trebui I.M.M.R. Simcria. Forma ţia de reparaţii distribuitori, condusă de Gavrilă Vincze,
colectivul nostru în frun­ asemenea —. numai în anul să fie intensificate lucrări­ an de an se remarcă prin bu nclc sale rezultate în muncă.
tea unităţilor miniere din 1985 — s-au repartizat oa­ le de concentrare a pro­
Valea Jiului, nu a produs menilor muncii din I. M. ducţiei la puţul cu schip
o „euforie" a vorbitorilor. Lupeni un număr de 149 pînă la sfîrşitul acestui Activitatea cultural-educativă
Dimpotrivă. Toţi cei care apartamente, pentru îmbu­ . trimestru. Totodată. se ÎN ZIARUL DE AZI în sprijinul realizării sarcinilor economice
au luat cuvîntul, după cum nătăţirea calităţii mîncării impune să fie luate toate
s-a văzut, fiind oameni cu măsurile pentru separarea
vastă experienţă în căr- la cantină s-au cheltuit 8 Mai aproape de oameni,
milioane lei, iar fondurile fluxurilor de transport şi • Cînd activitatea cul-
bune, ştiind- deci să cântă­ folosite pentru crearea u- alegerea şistului vizibil la tural-educativă şi dis­
rească în mod just orice nor condiţii optime de ac­ locurile de muncă pre- tractivă este realiza­
rezultat, au trecut în­ tivitate se ridică la 9 mi­ tabile pentru aceasta". tă cu „lasă, lasă, o pentru oameni
treaga activitate din 1985
lioane lei". Propunerile făcute de să facem" !
printr-un adevărat filtru Sînt expresii materiale vorbitor sînt deosebit de in cuvîntarea rostită la profundatc u documenteloi
al exigenţei, relevînd lip­ ale grijii părinteşti pe care importante. Punerea în • însoţind echipe dc şedinţa Comitetului Politic de partid, a legilor ţării,
surile manifestate, pre­ secretarul general al parti­ funcţiune la întreaga capa­ control al oamenilor Executiv al C. C. al P.C.R., cunoaşterii şi aplicării nou­
cum şi căile de acţiune muncii. Intervenţii din 6 februarie a.c., secre­ lui mecanism economico
dului, tovarăşul Nicolae citate, anul trecut, a pu­ cil şi fără ecou
pentru redresarea activi­ Ceauşescu, o poartă oa­ ţului principal cu schip — tarul general al partidu­ financiar, autoconducerii şi
tăţii în cel de-al 8-lea menilor din cărbune, „Da­ pe lîngă creşterea capaci- ® Semnal lui. tovarăşul Nicolae autogestiunii, stimulării ini­
cincinal, începînd chiar toria noastră de onoare — Ceauşescu, a subliniat ne­ ţiativelor muncitoreşti, în­
din primele luni". releva Andrei Senzaconi, MARIN NEGOIŢÂ • Reflector cesitatea îmbunătăţirii ac­ tăririi ordinii şi disciplinei
încă do la început darea şeful sectorului I — este tivităţii politico-educativc în muncă. Cu o bună co­
laborare cu factorii educa­
de seamă prezentată în ca- de a spori producţia de (Continuare in pag. a 2-a) de dezvoltare a conştiinţei
revoluţionare a oamenilor ţionali de la nivelul ora­
muncii, activitate care să şului. am organizat în în­
I.F.T.E. Deva — un colectiv care contribuie din plin se reflecte în mobilizarea treprinderi, la locurile do
muncă, dezbateri, colocvii
la
acestora
îndeplinirea
sarcinilor economice, a an­ economice, întrebări şi răs­
la buna derulare a traficului feroviar gajamentelor suplimentare punsuri pe tenie majore
ale sarcinilor de producţie,
asumate în întrecerea so­
cialistă din primul an al cum sînt creşterea pro­
Deşi formează un co­ ce concluzii se pot des­ re a instalaţiilor este deo­ care le obţinem în pre­ noului cincinal. Cum sc ductivităţii muncii, îmbu­
lectiv nu ii rea numeros, prinde ? sebit de complexă. în pe­ zent ne îndreptăţesc să acţionează, ce măsuri au nătăţirea calităţii lucră­
Secţia instalaţii fixe de — Volumul cantitativ al rioada de iarnă, cînd este credem că tot aşa va fi şi fost întreprinse pentru a rilor de construcţii, folosi­
tracţiune electrică Deva sarcinilor, comparativ cu cel mai greu de executat, în continuare. Este o mîn- se răspunde acestor înalte rea judicioasă, cu spirit
(I.F.T.E.) desfăşoară o ac­ oricare alt an din cinci­ ea condiţionează direct drie pentru noi să putem comandamente educaţio­ gospodăresc, a materiilor
tivitate de mare importan­ nalul încheiat recent, a buna derulare a traficului raporta îndeplinirea tutu­ nale, pentru sporirea par­ prime şi materialelor. La
ţă pentru derularea nor­ fost mult sporit. In 1985, feroviar. Ce presupune a- ror sarcinilor. Este meri­ ticipării active, responsa­ I.M.O., ' „Vidra", I. C. O.,
mală a traficului'feroviar la toţi indicatorii, planul ceastă activitate ? întreţi­ tul mai multor lucrători. bile a oamenilor muncii cooperativa de producţie,
în întreg judeţul. Hune­ a fost îndeplinit exemplar, nerea staţiilor de 110/ M-aş referi la cîţiva dintre la realizarea exemplară n achiziţii şi desfacerea măr­
7
doara şi parţial în jude­ întreţinerea instalaţiilor — 27,5 kV, prevenirea ava­ ci, din districtele fruntaşe sarcinilor ce le revin furilor. cooperativa meşte­
ţele Arad şi Caraş-Severin. pe baza graficului întocmit riilor datorate liniei de pe anul 1985 : loan Solea, — în atenţia consiliului şugărească, C.A.P., „Pla­
Şeful acestei secţii, ingi­ în conformitate cu pre­ contact şi alimentarea con­ şef district L C 1 Simeria — nostru de conducere a stat far" am organizat dezba­
nerul loan Szekely ne-a vederile instrucţiunilor de tinuă a instalaţiilor do si­ triaj, Gheorghe Cizmaş şi mereu cerinţa ca activita­ teri pe teme ca : „Eco­
spus : specialitate şi cu norma­ guranţa circulaţiei. Marinei Gaiu — electri­ tea cultural-educativă să nomisirea de energie elec­
— Ne revine sarcina de tivele — şi reparaţiile cu­ Ing. Marentina Mazilu, cieni, subinginer Iacob Cio- fie subordonată mobilizării trică şi combustibili —
a întreţine în condiţii co­ rente au fost realizate în preşedinta comitetului sin­ ran, şef district energo- oamenilor muncii la înde­ sarcină esenţială a fiecărui
respunzătoare toate insta­ proporţie de sută la sută. dical al secţiei, sublinia că alimentare Deva, Vasile plinirea sarcinilor de pro­ om al muncii", „întărirea
laţiile fixe de tracţiune La cheltuielile materiale există o dotare tehnică Marcu, Arsenic Ocolişan şi ducţie din industrie, do pe autoconducerii muncito­
electrică, în aşa fel îneît s-a obţinut, în perioada la corespu nză toa re, form aţii Viorel Ilenţ — electricieni, şantierele dc construcţii, reşti", „Importanţa econo­
să putem furniza energie care ne referim, o eco­ specializate pe activităţi în loan Coteţ, de la formaţia din agricultură — ne răs­ mică a recuperării şi re-
electrică în mod continuu nomie de 150 000 lei, iar măsură să înlăture ope­ de telemecanizare, Vaier punde tovarăşul Petru Pa- condiţionării pieselor de
şi să nu producem pertur­ la preţul de cost de 586600 Anca, şef district energo- vel, directorul Casei de schimb", „Cultivarea res­
baţii în trafic. lei. 1985 a fost, conside­ rativ orice deranjament alimentare lumină — forţă cultură din Orăştie. Noile pectului faţă de muncă,
răm, un an rodnic, iar în neprevăzut. Petroşani, Valentin JianU, orientări au revigorat a- mijloc de educare. prin
— Dacă privim retro­
spectiv la activitatea din ianuarie 1986, activitatea — Ne-am situat ani în loan Stoica şi Petru Curt ceastă activitate, care s-a
în domeniul nostru a de­ şir printre secţiile de pro­ — electricieni. concretizat > în programe LUCIA LICIU
1985 şi la scurta perioa­ curs normal. fil fruntaşe în ramura complexe de manifestări
dă trecută din acest an, Activitatea de întreţine­ noastră. Rezultatele pe LIVIU BRAICA consacrate cunoaşterii a- (Continuare in pag. a 3-a)