Page 65 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 65
I ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA-/
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
La gospodăria de cărbune a C.T.E. Mintia -
lUDlţUlHUMDOAM]
oameni harnici şi... gospodari!
După încheierea lunii lunii ianuarie însumatorul nefiind prea cobonte, cele
ianuarie 1986, harnicii ener- de putere n-a mai coborît 32 de vagoane ce sînt
geticieni de la Mintia au sub 1 000 MW. In 30 ia dezgheţate simultan nu stau
ORCAN Al nnMITCTULUI JUDCTEflAI HUNEDOARA AL P C tras „linie" şi au calculat nuarie 1986 el s-a „fixat" în tuneluri mai mult de
realizările... chiar la o producţie medie 1—2 ore. în camera de
— Bilanţul primei luni de 1 054 MWh energie e- comandă—combustibil, ti
din cel de-al 8-lea cincinal lectrică. Un adevărat re nerele operatoare Luminiţa
— ne-a declarat ing. cord. Şi în februarie 1986 Ambruş, Sanda Marinescu
Ieronim Rusan, directprul — ne-a declarat Octavian şi Claudia Şorban supra
Anul XXXVIII, nr. 8 791 JOI, 20 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani I.E. Deva — înscrie la Băneasă, preşedintele co veghează, cu ajutorul sche
C.T.E. Mintia o producţie mitetului sindicatului — mei sinoptice, funcţionarea
suplimentară de 35 606 000 am intrat şi menţinem benzilor transportoare. „As
kWh energie electrică. producţiile mari de ener tăzi — ne-a informat Lu
Menţionăm că şi la ceilalţi gie electrică. Ele se da miniţa Ambruş — buncă-
indicatori
Plenara Comitetului din planul în torează, în primul rînd, rele sînt bine alimentate
treprinderii au fost obţinute mobilizării exemplare a cu cărbune, fapt ce ne-a
judeţean de partid tuturor oamenilor muncii permis să executăm şl
rezultate bune. De pildă,
pentru îndeplinirea sarcini
vulcanizarea a două benzi
consumul propriu tehnolo
gic a fost redus cu 0,27
la sută, s-a realizat planul
Ieri, a avut loc, la Deva, C. C. al P.C.R., care a dez vestiţii de peste 9 mi de investiţii, iar producţia
plenara Comitetului jude bătut modul de îndeplinire liarde lei, din care pentru marfă industrială a fost
ţean Hunedoara al P.C.R. a Planului naţional unic pe utilaje şi maşini — mai depăşită cu peste 6 mili
Au participat membrii şi anul 1985 .— a activităţii mult de 7,5 miliarde lei. oane lei. lor ce ne revin, pentru transportoare".
membrii supleanţi ai Comi desfăşurate în anul şi cin Pe această bază, în anul — Deci, satisfa'cţii la încărcarea grupurilor ener In registrul operativ de
tetului judeţean de partid, cinalul recent încheiate, în 1985 s-au extras cu mij finalul lui ianuarie, însă getice lâ maximum, înlă tură al secţiei combustibil
■ rrierhbrii Comisiei judeţene domeniile extractiv şi ener loace mecanizate mai mult pe parcursul lunii au cam turarea operativă a defec se consemnează rapwrtul
de revizie şi ai Colegiului getic, a formulat propu de 3 milioane tone de căr existat fluctuaţii în acti ţiunilor ivite etc. Un rol maistrului Nicolae Gabor,
judeţean de pai'tid, secre neri şi a adoptat măsuri bune, s-au săpat 14 km de vitate. Din ce cauză ? deosebit, pe linie tehnică, din atelierul mecanic, pri
tarii eu probleme econo menite să determine o mai lucrări cu combine de — In primele zile ale l-a avut alimentarea ca vind încheierea reparaţii
mice ai comitetelor de puternică mobilizare a po înaintare, a fost extins în anului am produs impor zonelor cu cărbune de lor la cîteva utilaje de
partid municipale şi oră tenţialului tehnic, material toate minele Văii Jiului tante cantităţi suplimen calitate superioară". transport din depozit. Se
şeneşti, secretarii comite şi uman pentru îndeplini transportul continuu pe tare de energie electrică. Stocul de cărbune este aud veşti bune şi despre
telor de partid şi directorii rea integrală a sarcinilor benzi. Aceste măsuri de Apoi, unele defecţiuni a- în continuă creştere. „Acest lucrările electrice finali
întreprinderilor miniere şi majore ce revin • judeţului mecanizare a mineritului părute la instalaţii nc-au fapt — sublinia şirig; Va zate de oamenii din ate
energetice, reprezentanţi ai nostru în aceste sectoare au făcut ca în; unele între diminuat realizările, ajun- sile Ahritculesei, din ca lierul de profil. Apoi, alte
organizaţiilor de masă şi principale ale economiei prinderi carbonifere cum gînd, în 16 ianuarie, la un drul secţiei, combustibil — şi alte ştiri sosite din di
obşteşti, cadre de condu naţionale, în anul 1980, în sînt cele de la Paroşeni, minus de cea 25 milioane demonstrează că minerii verse puncte ale secţiei
cere din instituţiile jude întregul cincinal 1936—1990. Lupeni şi Livezeni să se kWh. A fost şi ultima zi Văii Jiului şi-au intensifi combustibil. Toate, la Un
ţene de sinteză, alte cadre pentru materializarea o- obţină productivităţi in cînd nu ne-am 'realizat cat livrările de cărbune loc vorbesc despre activi
din activul de partid şi biectivelor stabilite de col abataje de pînă la 30 tone prevederile de plan. Din către termocentrala noas tatea intensă din gospodă
de stat al judeţului. de al XITT-lea Congres al de cărbune pe post şi vi 17 ianuarie, producţia a tră. Aici, utilajele func ria de cărbune, desfăşurată
Plenara a adoptat la or Partidului Comunist Ro teze de avansare la lucrările început să crească, am re ţionează în mod corespun în deplină ordine şi dis
dinea de zi : mân. de pregătiri şi deschideri cuperat toate restanţele, iar zător şi reuşim să alimen ciplină, fapt ce explică
— Raport privind preo Materialul prezentat la de peste 220 tn. In acelaşi in 24 ianuarie 1986 aveam tăm in condiţii optime a- aportul substanţial al oa
cuparea organelor şi orga primul punct al ordinii de timp, în prepararea cărbu deja un plus de 162 MWh. gregatcle şi să mai aşezăm menilor de aici la spori
nizaţiilor de partid, de zi, precum şi participanţii nelui au fost puse în func Am încheiat luna eu rezul şi în depozit o bună canti rea producţiei de energie
masă şi obşteşti, a consi la dezbateri au relevat că ţiune noi capacităţi, au tatul pozitiv amintit. însă tate de cărbune". electrică.
liilor oamenilor muncii organele şi organizaţiile de fost promovate tehnologii trebuie să acţionăm în con In aceste zile, cele două
pentru aplicarea programe partid, de masă şi obşteşti, de lucru moderne, care’ tinuare pentru menţinerea tuneluri de dezgheţ îşi do MARIN NEGOITÂ
lor adoptate de creştere a consiliile oamenilor muncii permit o mai mare selec nivelurilor ’ ridicate de vedesc din plin eficienţa.
producţiei de cărbune, mi din industria extracţiei căr tivitate în fluxurile de putere. Maiştrii Ghcorghe Stănese
1
nereuri şi energie elec bunelui şi a minereurilor, preparare. Graficele de lucru • arată şi Tiberiu Guia ne-au in IMPORTANTE
trică ; din ramura producerii e- O serie de rezultate bune că în ultima săptămână a format că temperaturile CANTITĂŢI
— Informare asupra mo nergiei electrice .au desfă au fost obţinute in anul şi
dului în care s-a desfăşu şurat o muncă susţinută cincinalul care au trecut DE CĂRBUNE
rat în anul 1985 activitatea pentru realizarea prevede şi în sectorul extracţiei şi PESTE PREVEDERI
de soluţionare a probleme rilor de plan, creşterea preparării minereurilor, în
lor ridicate de oamenii continuă a producţiei de toate unităţile din judeţul Colectivul întreprin
muncii prin scrisori şi nostru, subordonate Cen derii miniere Paroşeni
audienţe ; cărbune cocsificabil - şi tralei minereurilor Deva, este Iiotărît să-şi conso
— Raport privind prin energetic, a cantităţilor de asigurîndu-se an de an e- lideze poziţia fruntaşă
cipalele concluzii desprin metale şi a producţiei de conomiei naţionale canti Pe care o deţine în în
se din activitatea desfă energie electrică, de care tăţi tot mai mari de sub trecerea socialistă. O e-
şurată în anul 1985 de or ţara arc nevoie. pentru stanţe minerale utile, de locventă confirmare a
ganele şi organizaţiile de ridicarea întregii activităţi metale în concentrate. Au acestei hotărîri o con
partid pentru întărirea nu la cote superioare de cali stituie depăşirea cu
merică şi calitativă a rîn- tate şi eficienţă. fost subliniate strădaniile 2 800 tone cărbune a
durilor partidului şi înfăp în cincinalul recent în şi realizările privind pu planului de producţie
tuirea politicii de cadre ; cheiat, producţia de căr nerea în valoare a unor „la zi", aferent perioa
— Aprobarea Angaja bune a sporit. faţă de cea zăcăminte cu conţinuturi dei trecute de la înce
mentului asumat de Orga realizată în cincinalul pre mai reduse, valorificarea putul lunii februarie
nizaţia judeţeană de partid cedent, creşterea având la resurselor secundare din a.c. La temelia acestui
în întrecerea socialistă pe bază atît punerea*în func liuizile.de .steril şi iazurile succes se află hărnicia
anul 1980. ţiune a noi capacităţi de de decantare, promovarea şi dăruirea cu care ac
In cadrul dezbaterilor au producţie, cit şi perfecţio unor tehnologii de prepa ţionează minerii din
luat cuvîntul tovarăşii : narea tehnologiilor de lu- rare care au asigurat creş toate sectoarele minei,
Iulian Costescu, Vasile crur mecanizarea procese terea indicilor de recupe în frunte aflîndu-se cei
Golda, Viorel Dănilă, Ilie lor de extracţie, ridicarea rare a metalelor din mine din sectorul III, cu un
Lavu, Constantin Spafiu, nivelului de pregătire a reuri. Au fost date în ex plus de 1 C80 tone şi cei
Ionel 1 lodorog, Marin Me- personalului muncitor, a- ploatare zăcămintele cupri din sectorul II, cu o de
drea, Constantin Neag, A- sigurarea condiţiilor co fere şi complexe de la păşire de 895 tone. Din
lexandru Miclea, T.eofil respunzătoare de lucru şi Valea Morii — Brad şi tre brigăzi, cele mai
Bogdan. de viaţă ale oamenilor Coranda—Hondol, s-au dez bune rezultate le-au
Plenara a făcut o analiză muncii din minerit. S-a voltat şi modernizat capa obţinut în luna februa
profundă, amănunţită — dat o atenţie sporită mate cităţile existente. rie cele conduse dc Va
in spiritul orientărilor şi rializării programelor de Plenara a dat o înaltă sile Cojocaru (sectorul
indicaţiilor secretarului ge mecanizare a lucrărilor din apreciere rezultatelor obţi Şeful formaţiei ac prelucrători prin electroeroziune — I), ITancisc' Fazakaş
neral al partidului, tova subteran, unităţile miniere nute în domeniul energe Nicolac Josan — de la întreprinderea chimică din Orăştie, (sectorul III) şi Nicolae
răşul Nicolae Ceauşescu, ale Văii Jiului beneficiind tic, cunoscută fiind ponde- prelucrează un detaliu pentru o matriţă de turnare la pie Popa (pregătiri, secto
date la şedinţa Comitetu numai în cincinalul tre sele de automobil „01tcit“. Foto NICOLAE GHEOR f H1U rul II).
lui Politic Executiv al cut de un volum de in (Centinuare in pag. a 2-a)
Secţia 1 furnale a Uzinei concordanţă cu ceea ce
nr. 2 furnale-r-aglomerare Răspunderile şi sarcinile comuniştilor — în deplin trebuie făcut la un mo
ocupă un loc âmportant în ment dat, birourile orga-
ansamblul complexei acti ‘ irizaţiilor trebuie să cu
vităţi a Combinatului side consens cu cerinţele şi exigenţele producţiei noască foarte bine pro
rurgic „Victoria" Călan. blemele".
Colectivului de aici îi re
vine sarcina majoră de a vor reprezenta mărcile su punzătoare. Deosebit de partid trebuie să fie în vizînd realizarea obiective Pentru aceasta, comite
da economiei naţionale perioare de fontă". importante în ansamblul deplin consens cu cerinţele, lor de fond ale colectivu tul de partid s-a îngrijit
cantităţi sporite de fontă. . Sînt obiective de seamă, unor astfel- de cerinţe şi noii etape, să se regăseas lui. Chiar înainte de în ca să facă larg cunoscute
„Este obiectivul nostru a căror înfăptuire reclamă exigenţe au fost şi sînt că permanent în munca ceperea noului an s-a îndatoririle pe care le are
fundamental — ne spunea o largă mobilizare de for răspunderile concrete ale de fiecare zi a oamenilor. cerut organizaţiilor de colectivul în acest an şi
tovarăşul Ioan Crăciunes- - ţe, desfăşurarea unei ac comuniştilor pentru mobi „Practic, se poate spune bază, birourilor lor să 're chiar într-o perspectivă
cu, directorul uzinei. Dar tivităţi susţinute. în acest vadă sarcinile pe care le mai lungă. S-au avut în
nu numai atît. în acest context, comitetul de partid au comuniştii şi să le vedere greutăţile şi unele
an, întreaga noastră mun al secţiei, cele patru or adapteze noilor cerinţe, deficienţe înregistrate în
că va trebui să se desfă ganizaţii de bază au ini pentru a contribui mai activitatea ultimului tri
şoare sub semnul unei ţiat o serie de măsuri ce lizarea colectivului la aproape toţi cei 180 de consistent ia rezolvarea mestru al anului trecut.
înalte productivităţi, a u- au contiâbuit la asigurarea deplinirea obiectivelor sta membri de partid din sec problemelor prioritare. De Este vorba, în principal;
nei calităţi şi eficienţe premiselor necesare unei bilite. Dar, pentru ca tot ţie — sublinia tovarăşul sigur, acest lucru nu s-a
tot mai rodnice activităţi,
considerabil superioare pe ceea ce se întreprinde în obţinut de. la sine. Am de asigurarea cu materiile
pornit de la considerentul
rioadei trecute. Un singur iar în prezent- se deplin această direcţie să se do Gheorghe Vîjdea, secretarul că pentru a putea trasa VALENTIN NEAGU
eforturi stăruitoare pentru
comitetului de partid —
argument: mai bine de 80 ca pretutindeni luerul să vedească eficient, sarcinile au definite atribuţii pre membrilor de partid sar
la sută din producţie o decurgă în condiţii cores încredinţate membrilor de cise, în majoritatea lor cini care să fie in strînsă (Continuare in pag. a 2-a)
