Page 67 - Drumul_socialismului_1986_02

► JOI, 20 FEBRUARIE 1986 ' pag, 3

IUNE

in eco-
artelor
vista tv.
Româ-
>1* îmbinarea invăţămintului cu
oa-rcâ şi
aţiunii cercetarea şi producţia, idee
portaj Liceul industrial nr. 1 Deva 1300 utecisti, o unică dorinţă: generoasă şi clarvăzătoare
stiuliou- y 9 aşezată la temelia şcolii
1
tcleviziu-
Reprezentativa unitate a invăţămintului Iiunedo- româneşti de secretarul ge­
rcan, înfiinţată în anul 1969, pregăteşte, prin a învăţa şi a munci în spirit revoluţionar neral al partidului, tovară­
cursuri de zi şi serale, 2 174 elevi în meserii cu şul Nicolae Ceauşescu, a
profil minier. Pentru re zultatele obţinute i s-a găsit şi în liceul nostru un
atribuit, de două ori consecutiv, locul I pe judeţ în In liceul nostru îşi desfă­ rii prime a ţării. De aceea, implică deopotrivă şi in teren fertil de materializare.
întrecerea socialistă dintre unităţile liceale. Aspecte şoară activitatea o puter­ ne străduim ca adunările manilestările ce vizează ri­ Ne pregătim, avînd la bază
ale activităţii desfăşurate aici sînt evidenţiate de cîţi- nică organizaţie de tineret generale, invâţămîntul po­ dicarea gradului nostru de cele mai noi cuceriri ale
6.00 Ra- litic, celelalte activităţi po- cultură — lectura unor cărţi, ştiinţei, în special din do­
îineţii; * va dintre cei aflaţi pe băncile şcolii. ce oferă membrilor ei ca­
6,30 La drul politico-organizatoric litico-educative să fie te­ vizionări de spectacole de meniul mineritului, dar adu-
agricul- de a se larma şi acţiona meinic pregătite, să îşi teatru şi filme, serile cul­ cîndu-ne totodată contribu­
ojurnal ; in spirit revoluţionar. Avem aducă o reală contribuţie tural—educative. ţia, pe măsura puterilor
8.00 Rc- „Ne pregătim spre a îi
0 Curic- drept ghid preţios în tot la formarea profilului mo­ Nu ne-au ocolit nici noastre, la rezolvarea unor
9,00 Bu- ceea ce întreprindem do­ ral al unor tineri care să unele neimpliniri, nu am probleme de producţie. E un
•,05 Ităs- cumentele Congresului al ştie să prefuiascq munca, găsit intotdeauna răspuns început care, sîntem siguri,
itorilor ; alături de oamenii dîrji să contribuie la sporirea va amplifica, la locul de
ştiri ; Xlll-lea al partidului, ale la întrebările, gindurile care
formaţii Congresului al Xll-lea al corolei de frumuseţe şi ii frămintă pe unii colegi. muncă, neastîmpărul căută-
! în Fes- si harnici ai adîncului U.T.C., ale primului Congres împliniri ale anilor socia­ De aceea ne concentrăm
„Cînta-
10,30 Ar- al ştiinţei şi invăţămintului, lismului, să-şi iubească activitatea spre intărirea
00 Bule- îndemnurile părinteşti ale patria. Ne amintim cu disciplinei, scăderea numă­
; Sin tem Opţiunea mea şi a co­ micro—pilot a unei uzine t o v a r ă ş u l u i Nicolae profund respect de acţiu­ rului de absenţe nemoti­
1,35 Pu- legilor pentru acest liceu de preparare, două realizări Ceauşescu adresate perma­nile dedicate aniversării
Buletin cu profil minier a avut de excepţie ce funcţionează vate, sporirea interesului Un exemplu
Din co- în liceul nostru, cît şi în nent tinerei generaţii de a zilelor de naştere ale tova­ faţă de învăţătură, păstra­
i; 12,15 ca punct de plecare pres­ învăţa şi munci pe măsura răşului Nicolae Ceauşescu
o-ştiinţi- tigiul său. Se vorbea des­ cadrul practicii efectuate zilelor ce le trăim. ■ şi t o v a r ă ş e i Elena rea bunurilor şcolii, a avu­ din alte 53
1 Ia 3 ; pre el ea despre o unitate la exploatarea minieră, uzi­ tului obştesc. Ne stă îp
,00 Bulo- şcolară reprezentativă în na de preparare, la alte In conceperea şi progra­ Ceauşescu, sărbătoririi zile­
5 Club marea activităţii noastre lor Republicii şi Unirii, de putere să depăşim neajun­
) RatFo- judeţ, unde calitatea pregă­ unităţi din cadrul Centra­ surile, sd ne afirmăm ca
itece dc tirii teoretice .şi de specia­ lei minereurilor Deva. pornim de la specificul manifestările prin care s-a
6,25 Ra- litate, experienţa, tradiţia şcolii - liceu industrial cu marcat Anul Internaţional tineri care învaţă şi mun­
ică; 16,55 La formarea priceperi­ profil minier, de la faptul cesc in spirit revoluţionar. rilor noastre creatoare în
; 17,00 acumulate de-a iungul ani­ lor şi deprinderilor pentru al Tineretului, primirile în
; 17,05 lor au dus la declararea cunoaşterea meseriilor a- că absolvenţii săi vor lu­ U.T.C., care au devenit mo­ vederea creşterii productivi­
poporul sa ca şcoală—pilot în ca­ cra intr-o ramură econo­ NICOLAE CHIRILUŞ, tăţii muncii şi a calităţii
ică-torul; mintite au contribuit lucră­ mică vitală pentru asigura­ mente de mare emoţie, cu elev, clasa a Xl-a G,
te cî>nt, drul Ministerului Minelor. rile din planul de produc­ adevărat deosebite in via­ secretar adjunct producţiei, a beneficiilor uni­
•am mu- Atunci, ca şi acum, eram ţie executate în cadrul rea în viitor a independen­ tăţilor în care vom munci,
scrii ★ ţei energetice şi de mate­ ţa tinerilor. Organizaţia se al comitetului U.T.C.
; 18,20 deopotrivă încercaţi, cu atelierelor—şcoală, lucrările în spiritul autoconducerii şi
nală ra- toţii, de un puternic senti­ de întreţinere şi reparaţii, autogestiunii muncitoreşti.
atrul ti-
io jurnal; ment de curiozitate şi de autodotare, lucrări diverse, Aflaţi încă pe băncile li­
ascultă- cu diferite grade de com­ ceului, 53 dintre colegii noş­
sui» Ma mîndrie că vom avea oca­ j . .. f
o zia să muncim în subteran, plexitate. Am executat re- n tri au abordat teme de cer­
al; ,<t0 \ Din adine... \ cetare, bineînţeles cu spri­
■1; 23,55— jinul cadrelor didactice, • al
ştiri: • • ÎNVĂTĂM MUNCIND — Ascult glasul pămîntului j specialiştilor din producţie.
MUNCIM ÎNVATlND şi din adine ţ
Simt cum urcă prin mine i Ele urmăresc rezolvarea unor
1
să fim alături de acei oa­ paraţii capitale la maşini Cuvînţul străbunilor. aspecte legate de procesul
meni dîrji .şi harnici >ai . de' încărcat; •' bancuri * şi" îmi -simt palmele tehnologic de la Exploata­
Ie adîncului, căre înfruntă standuri de alimentare în Mirosind rea minieră Deva. Un exem­
nan — nu de puţine ori nepre­ 'domeniul "electronicii pen­ plu este edificator în acest
»)! HU- A grîu de primăvară
ştacol la văzutul. tru "cabinete si" laboratoare, Şi tălpile sens. Căutările aparţin lui
;ala' A); Cum ne pregătim,, "-care c.utii de deviaţie . pentru Dogorind Claudiu Vintilescu din clasa
srn, sala sînt condiţiile şi baza mă- ".cabluri subterane, confecţii
u repe- A lut dc ţarină. ţ a Xll-a I (coordonator ştiin­
Muşche- terială pe care le avem la metalice, dispozitive de ţific — ing. Aluna Popescu)
(Artai); dispo'zîţie 'pentru "a "ne for­ verificat ş.a. ■ De undeva din adînc V
Legenda mă "ca specialişti de nădej­ îmi simt trupul \ şi urmăresc înlocuirea la lu­
ile I-H Putem spune caîri pre­
. doi (7 de “ai viitorului apropiat ? zent, noi, cei de la mese­ Sămîuţă-ncolţind ^ crările de pregătire şi des­
;ă (Uni- E întrebarea la' care- unu! ria de miner, care am chidere minieră a explozivu­
Spcr să dintre răspunsuri il, oferă împlinit sau vom împlini Şi rană. Şi prunc ţ
ultural); rezultatele obţinute pe ţară Gîngurind. I lui clasic cu exploziv pul­
1 lumea 18 ani, sîntem .bine pre­ verulent do tip nitramoniu.
riile I-II în concursurile pe. meserii. gătiţi pentru a efectua îmi ştiu buzele însetate / Beneficiile sînt estimate la
50NEA : In această întrecere, liceul practica productivă în sub­ însetate 1 aproape 900 000 lei. Este
lineriil); nostru . a prezentat 13. con­ teran, acolo unde, " peste
iment cu De sărutul izvorului ţ doar un exemplu, din alte
(Munci- curenţi la 13 meserii spe­ cîteva luni, vom munci, Şi pleoapcle-nlăcrimate
1: Case- cifice — miner, preparator, pentru a extrage substanţe 53, al tinerilor antrenaţi în
ctezat) ; topograf, electrician de mi­ De albastrul cel mai întrecerea utecistă „Tine­
(Steaua minerale' utile atît de ne­ albastru
3ARZA : nă, electromecanic, meca­ cesare tuturor ramurilor retul, factor activ în reali­
d>*uic- nic maşini-utilaje ş.a. cla- economiei naţionale. Vom Explicaţiile asupra funcţionării aparaturii din atelierul AI cerului. zarea obiectivelor deceniului
tle sîndu-se pe locul®! între răspunde, în felul acesta, de electrotehnică sînt întotdeauna aşteptate cu interes.
•v. ,31'i cele 32 licee şi şcoli pro­ DIANA ZLACZKI, ştiinţei, tehnicii, calităţii şi
lui (Fla- îndemnurilor secretarului eficienţei".
IU-BAI : fesionale din cadrul Mi­ general al partidului, tova­ elevă,
cintă şi nisterului Minelor. La baza răşul Nicolae Ceauşesciî, clasa a Xll-a D
e cullu- pregătirii noastre au stat, Tot fotbalul... CRISTINEL BUZILA,
tnicul şi rostite In primul Congres elev, clasa a Xll-a I
minori fără îndoială, cunoştinţele al ştiinţei şi învăţămîntu-
Licitaţia dobîndite la clasă, din li­ A devenit o ' tradiţie la „campionatele" la această
cota 333 teratura de specialitate, lui, de a gîndi. şi acţiona
; SIME- în spirit revoluţionar pen­ noi organizarea unor în­ disciplină se ţin lanţ —
fiii săi munca perseverentă, plină tru înălţarea patriei noas­ treceri- sportive de fotbal, de toamnă, de primăvară
Adela de dăruire .şi responsabili­ handbal, volei, atletism, ce etc. Meciurile fiind arbi-' Ginduri la vîrsta căutărilor
tate desfăşurată în labora­ tre, creşterea prestigiului
toarele de specialitate, şi ei in rin du 1 ţărilor lumii. se desfăşoară pe baza'spor­ trate de elevi, pasiunile La virsta căutărilor te teşii, de topografie şi pre- I
atelierele de profil. Ne ve­ tivă ori în sala dc sport. cresc, disputele se aprind. animă ginduri şi sentirhente paratoare, in care ne pre- J
>RES rificăm practic cunoştinţele GHEORGHE APREOTESEI, Fotbalul însă este cel mai Dar ia sfîrşit, tot buni curate* pline de elan. Fie- gătim, ne vom aduce şi i
în mina—şcoală şi staţia elev, clasa a Xll-a C aşteptat. Şi nu întîmplător, colegi rămînem. Fetele au care tinăr doreşte stărui- noi partea de contribuţie I
ase la
cbruarie înţrecerile lor de handbal, tor ceva, ţinteşte să-şi a- in ansamblul efortului ce J
baschet şi volei. Nici aici tingă un anumit scop in vizează asigurarea inde- |
1, 2, 23, viaţă. Aceste frămîntări per- pendenţei energetice a pa- *
nu lipsesc ambiţiile, dar...
i, 38, 13, pfustrînd proporţia. sonale se împletesc cu o- triei. Scopul, conturat prin- |
biectivele procesului in- tr-o intensă muncă educa­
Mulţi colegi practică
uri ; structiv-educativ, cu co­ tivă, desfăşurată de cadrele |
sportul de performanţă în mandamentele puse de so­didactice, de organizaţia J
cadrul Clubului sportiv cietate in faţa fiecăruia de tineret este de a ne •
şcolar Deva (lupte, cano­ dintre noi. De fiecare dată încadra, prin cunoştinţele I
taj, judo, volei, handbal, rolul, intervenţia maturilor teoretice asimilate, in acti- J
atletism, box). Nu o dată dobindeşte o pondere în­ vitatea productivă, pentru |
ervt? i va au; ajuns în fazele naţio-' semnată in formarea noas-a răspunde prin fapte in­
nriedu şi tră ca oameni. Efectele sale crederii ce ni. s-a acordat, I
— *1____ _ ________________ ______ _____________ »
slîrşitul ale competiţiilor. Ne' »se întem eiază pe o cunoaş condiţiilor optime de pre- ;
1 noros.- elevi ca Si-.
cipitaţii, Cristina Bo- fere m ai profundă, dar m ai gătire pe care le avem.
irmă de ales pe experienţa de via­ In triaţa de elev trăim
r tranş­ Liliana Gavrea, Ga- ţă, de care nu avem drep­ momente deosebite gene- *
ee spro briela - Grăpan, Tatiana
lui. Vîn- Boca, Gabrîela Stuparu. tul să nu ţinem seam a: rate de cunoaştere, de pro- |
noderat,. Cred că nu greşesc dacă pria noastră maturizare. J
sectorul (î-n Divizia naţională 1 de, afirm că adolescenţii sînt Facem cunoştinţă cu sarci- |
cari lo- juniori la handbal), Iian- oglinda in care adulţii îşi nile ce ne revin ca cetăţen
km/li, s
a. Tcm- nelore Karpinecz, Gabriela privesc laptele şi reuşitele, cu viitoare şi depline drep I
irile.
! vor ii Dinu, Daniela Chitic, Da­ dar şi neimplinirile, turi, dar şi obligaţii tată J
minus f 1 Tinerele fete din liceu! de societate. E necesar so
iar ma- niela Marian, Mariana Ivan
8 gra- (în Divizia naţională de nostru reprezintă 32 la sută cunoaştem legile tării, ro I
din efectivul de elevi. Sin Iul nostru in menţinerea I
mca va juniori 1-a volei). Lucian tem destul de ouţine în păcii pe pâmint.
acope-
i ninge, Pan tea, Marcel Părău (atle­ raport cu băieţii. Acesta e Sini ginduri fireşti... la |
moderat tism), Marius Putuca, Oc- specificul şcolii. Vizează cu virsta căutărilor Nu e aşa?»
ntensili- p-ecădere meserii bărbă
0 km/li. MINA-ŞCOALA : 100 m galerii; l abataj frontal cu susţinere individuală, l aba­ tavia-n Anton (lupte).
Local taj cameră susţinut în lemn, 1 galerie de coastă, 2 plane înclinate. în dobindirea tai­ teşti. ’ Dar, alături de a- DANIELA BUDNIC,
ire do nelor meseriei ile miner, această realizare cu forţe proprii devine personajul principal ceştia, orin cele două oro- elevă, clasa a Xll-a F
asupra căruia se concentrează atenţia elevilor conduşi de îng. Ioan Sibişan. PETRU ILEŞ,
elev, clasa a Xil-a C