Page 69 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 69
„Pentru ei ne zbatem. Să-i creştem
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI
oameni adevăraţi"
- în iamilia mea, de la
— Aţi privit vreodată ochii casa cu numărul 197, din precizează mama. Carmen
ruşine nu ne-au tăcut —
C I A L I S M U L sublimă clipă cind îşi ia Boşorod, noi am lost 11 şi Nicolae sint la liceul de
unui tătic in acea unică,
pentru întîia oară copilul
fraţi îşi aminteşte tatăl
construcţii, Nicoleta la
in braţe ? - l-am întrebai
celor 9 copii. Eu eram cel
şcoala generală nr. 5, Ra
pe lăcătuşul Romulus Fur- mai mic. Fiind mulţi am
mona, ioan şi Cosmin la
cocseriei C. S. „Victoria"
rie. La 16 ani tata, care
- Noi ne zbatem pentru
ITETUlUl: JUDEŢEAN HUNED et CC «PC dui, de la bateria I a semi- dus-o mai greu in copilă şcoala generală nr. 6.
Călan.
ei. Vrem să-i creştem oa
a trăit 75 de ani, m-a dai
— N-am avut prilejul — ucenic la turnătoria uzine: meni adevăraţi. E greu, că-s
ne-a răspuns. Dar bucuria din Călan. Dar am invăţat mulţi. Dar sint ascultători,
aceasta, care nu se poate trei meserii '• turnător, şo se ajută intre ei. Ne înţe
spune în vorbe, am trăit-o fer, lăcătuş. Am muncit legem cu vorbă bună -
Anul XXXVIII, nr. 8 792 VINERI, 21 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani de 9 ori. Şi o voi trăi in unde a lost nevoie. completează tatăl. Ni s-a
curind pentru a zecea oa - Eu m -am născut la propus o dată, cind am
ră. O aştept cu aceeaşi Nădăştia de Sus — conţi- trecut printr-un moment
emoţie ca şi atunci cind, în greu datorită unui accident
urmă cu 17 ani, am luat-o al meu, să-i dăm pe cei
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA •/ QcamliLa. mici la casa copiilor. Vai de
pe Carmen-Marinela noas
mine — am zis ! Cum am
tră, pentru întiia oară in
W m $ braţe. putea lace aşa ceva ? Noi
m w m .w w fuetim to'm M ... 9 asemenea bucurii in nuă mama. Am lost 5 fraţi. i-am făcut şi vrem să-l
viaţa unui părinte, sâ re M-am căsătorit cu Romu vedem Ungă noi, să-l creş
jdeile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cunoaştem, înseamnă o bo lus in 1968. După un an tem sub ochii noştri, să ne
găţie de hrană sufletească au început bucuriile, dar şi bucurăm de ei şi la bine
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, fără egal pe lume. grijile venirii copiilor pe şi la greu. N-am putea
— Dar bucuriile acestea lume. Răspunderile noastre trăi să ştim că nu-i găsim
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor — le-am trăit şi le-am împăr ca părinţi s-ou Înmulţit... acasă seara cind ne în
ţit împreună - ţine să iacă - Să-i num im pe copii toarcem osteniţi de la
program concret de muncă pentru toţi lucrătorii ogoarelor o cuvenită precizare Vic in ordinea in care i-aţi muncă, atunci cind casa
toria Furdui, ^devotată soţie născut. se umple de glasurile şi
şi mamă, muncitoare la - Carmen-Marinela, Ni- voioşia lor...
- Să ştiţi că in casa
Se acfioriează cu răspundere Centrul sanitar .antiepide coiae-Cristian, Elisabeta- noastră se mănincă zilnic
Nicoleta, Ramona, toan-
mic Deva, pentru care cei
9 copii, — ,,al 10-lea tre Romulus, Vasile—Cosmin, 8-9 piini. Copiii mănincă
buie să vină curind, luna Elena, Tiberiu, Victoria. bine, nu sint mofturoşi. In
9a fertilizare viitoare" — înseamnă lumina Cea mai mare are 17 ani, luna decembrie am cum
ochilor, zilele şi nopţile ei, cea mai mică 3 şi jumă părat un porc. Ne gospo
— Cuvîntarea tovarăşu bune se prezintă comple bilit împreună cu conduce viaţa şi trăirea ei. tate... dărim cit mai bine cu banii
lui Nicolae Ceauşescu, se xul zootehnic din Vaidei, rile C.U.A.S.C. şi ale uni ... Casa cu 9 copii, toţi - 5 lele şi 4 feciori. Al ca să ne ajungă - inter
cretarul general al parti unde s-au dus în cîmp 3 000 tăţilor. Astfel, avem o for sănătoşi şi zdraveni, zbur 10-lea, ce credeţi ?.., vine mama. Ştiu că înce-
dului, la Plenara lărgită a tone de gunoi, C.A.P. Geoa maţie compusă dintr-un dalnici şi mai gălăgioşi - Aştept cu aceeaşi bu pînd de luna trecută eu
Consiliului Naţional al A- giu (2 800 tone), Aurel Vlai- IFRON şi cinci maşini de citeodată (doar sînt 9, nu curie să avem ori 6 lele voi primi lunar 500 lei.
griculturii — preciza Au cu (2 000 tone) şi Romos împrăştiat gunoi, care lu unul, doi), se ailâ la blo şi 4 ieciori, ori 5 lete şi Va veni şl indemnizaţia de
rel Doboş, preşedintele (1 400 tone). La cooperati crează acum pe terenurile cul 75, scara iii, apartamen 5 feciori. Sănătoşi să lic. naştere pentru al zecelea
C.U.A.S.C. Geoagiu — con va din Geoagiu îngrăşă- C.A.P. Aurel Vlnicu. A tul nr. 21, în cartierul Sănătoşi să fim cu toţii... copil pe care-l voi naşte,
stituie pentru cooperatorii, mintele organice au fost doua, compusă din utilaje Micro 15, din Deva. Părinţii, - Ne-aţi spus că şase iar soţul care are o retri
mecanizatorii şi specialiştii aplicate pe 70 de ha. In de încărcat şi cinci trac Victoria şi Romulus Furdui. sînt elevi. Cu învăţătura buţie de bază de pină la
din unităţile agricole de ceea ce priveşte fertiliză toare cu cupluri de au 37 şi, respectiv, 44 de cum se îm pacă ? 2 500 lei va lua in fiecare
pe raza consiliului nostru rile chimice faziale, lucra ani. S-au căsătorit din - -Drept să vă spun, tună 4 080 lei drept aloca-
un îndemn la muncă spor rea s-a efectuat pe 1 750 M1RCEA L.EPĂDATU dragoste cind Victoria nu premianţi nu sint. învaţă GH. I. NEGREA
nică şi responsabilă în ve împlinise 19 ani, iar Ro mai bine Njcoleta, Ramona,
derea pregătirii cit mai C.U.A.S.C. Geoagiu {Continuare in pag. a 2-a) mulus abia trecuse de 25. loan şi Cosmin. Dar nici de (Continuare in pag. a 3-a)
temeinice a recoltelor anu
lui 1986.
Lucrările cărora le acor ha, la C.A.P. Geoagiu fiind IARNA LA SATE, PERIOADA UNEI
dăm oca mai mare aten încheiată pe toate cele 45Q
ţie în aceste zile sînt trans ha prevăzute, iar Ia Cig- INTENSE ACTIVITĂŢI CULTURAL-EDUCATIVE
portul şi administrarea pe mău, Aurel Vlaicu, Romos,
ogoare a îngrăşămintelor Pişchinţi şi Vaidei aflîn-
organice, fertilizarea fazia- du-se în prag de finaliza R° mos - Tradiţia culturală, mindria
lă a terenurilor semănate re. Sîntem „în grafic" şi
cu cereale păioase şi apli cu aplicarea amendamen locuitorilor, temelia unei
carea de amendamente pe telor calcaroase. Pină a-
terenurile acide. Acestora cum s-au aplicat aproape
li se adaugă lucrările de 900 tone. spiritualităţi perene
sezon în legumirultură şi — Pentru buna derulare
pomicultură. a activităţii la transportul Dacă Romosul s-a. situat in noul centru civic al co
— Care este stadiul fer şi administrarea îngrăşă permanent în aria unei spi munei. nu e cu nimic mai
tilizărilor organice şi chi mintelor organice — sub ritualităţi reale şi profun prejos decît o casă de cul
mice ? linia inginerul Virgil Tu- de, specifice pămîntului tură. în consecinţă, locui
— La nivelul consiliului dan, ■ directorul S.M.A. hunedorean, acest lucru n-a torii şi-au sporit, la rîndul
nostru s-au transportat Geoagiu — au fost consti constituit o surpriză, ci a lor, exigenţele culturale.
pină în prezent aproape tuite patru formaţii de fer întreprinderea de confecţii Vulcan. Ajuioarea de maistru exprimat fericit o stare de După cum ne spune to
lO 00.0 tone de gunoi 'de tilizare, care acţionează Maria Muscari observă munca fiecărei lucrătoare din sub fapt. O stare care s-a re varăşa Ana Dumitrescu,
grajd. Cu rezultate mai conform unui grafic sta- ordine, cum este şi Lucreţia Armeanca, un model de con vărsat vertiginos prin in secretar adjunct cu pro
ştiinciozitate.
termediul creaţiei populare bleme de propagandă al co
extrem de bogate, în mă mitetului comunal dc partid,
Analiza exigentă a activităţii din 1985 — temelie pentru sură să scoată la lumină, directorul căminului cultu
ral de centru, „La nive
încă din prima jumătate a
secolului al XV-lca perso lul comunei au luat fiinţă
nalităţi, cărturari umanişti
abordarea cu maximă responsabilitate a noilor sarcini de primă mărime, dintre o asociaţie culturală, una
sportivă, o secţie de isto
care cel mai reprezentativ ria locală a Muzeului jude
Alături de alte substan păşirii conţinutului în fier. la talc — cu 20 tone. „A- reu marfă. în acest prim se pare a fi Studentul din ţean, au loc întîlniri pe
ţe utile, minereu] de fier Dar, la minereul brut ex ceste plusuri — arăta ing. an al celui de-al 8-lea Romos. Localitatea este riodice ale fiilor satului,
trebuie considerat un ade tras — trebuie să ne fa Alexandru Oargă, şef secţie cincinal ne-am fixat .drept mereu consemnată în do în cadrul căminului cul
vărat „braţ" de forţă al cem autocritica — am în Mina centrală Ghelari — obiectiv ca toate brigăzile cumentele vremii, iar mai tural funcţionează o uni
ţării. Un izvor al metalu cheiat anul cu restanţe. dovedesc forţa de mobiliza de mineri să-şi îndepli tîrziu în presă, dese re versitate cultural-ştiinţifieă.
lui pe care minerii şi pre Din minusul înregistrat în re şi acţiune a colectivului nească sarcinile de pro feriri făcîndu-se la bogata brigadă ştiinţifică ş.a.".
paratorii din Poiana Ruscăi trimestru] 1 1985, de nostru. Dar, aşa cum a ducţie. Anul trecut, dacă activitate culturală, la După o perioadă destul
doresc să-1 facă din ce în 17 645 tone, am reuşit să subliniat secretarul general toate formaţiile de lucru vestiţii dansatori căluşeri de modestă în domeniul
ce mai bogat. Am con recuperăm doar 13 062 to al partidului, tovarăşul din E. M. Ghelari şi-ar fi obiceiurile şi datinile ce muncii cu cartea, generată
semnat această hotărîre în ne. Aceasta a constituit Nicolae Ceauşescu, la re realizat planul, am fi ex se practicau în vatra sa de uşurinţa cu care era
cadrul adunării generale a pentru noi şi o experienţă centa şedinţă a Comitetu tras un plus de aproape tului. Jocul c-ăluşeresc a tratată de cei chemaţi să
reprezentanţilor oamenilor din care am învăţat că lui Politic Executiv al C.C. 50 000 tone dc minereu de rămas dc-a lungul anilor o îndeplinească, acum se
muncii din întreprinderea fier". o creaţie de referinţă, si poate vorbi de educaţie
minieră Hunedoara, ale Mal mulţi vorbitori — tuat mult timp în prim- prin intermediul cărţii în
cărei lucrări s-au desfă ADUNĂRILE GENERALE Adrian Uriţescu, Moise planul întrecerilor artistice adevăratul înţeles al cu
şurat, de la un capăt la ALE OAMENILOR MUNCII Petrescu, Petru Beldeanu, desfăşurate în judeţ şi la vântului. Pînă la această
altul, sub imperativul sar Vasile Lăscău ş.a. s-au nivel naţional. oră sînt înregistraţi, de la
cinilor şi indicaţiilor majo referit la eficienţa muncii, în prezent activitatea începutul anului, prin preo
cuparea bibliotecarului Flo-
re formulate de secretarul al P.C.R., „chiar în condi la calitatea producţiei. A c u 1 tu rn 1-ed ucativă cunoaşte
general al partidului, tova producţia trebuie realizată ţiile iernii grele, puteam fost relevat faptul că în modalităţi şi forme noi de rian Dobrotă, aproape 200
răşul Nicolae Ceauşescu, şi depăşită ritmic, în fie — şi trebuia — să orga 1985 cheltuielile la 1 000 exprimare. Sub îndruma cititori, iar în cadrul „Lunii
pentru industria extractivă care zi şi lună de lună, nizăm mai bine activitatea lei producţie marfă au fost rea comitetului comunal cărţii la sate" se organi
românească. „Sîntem con întrucât orice rămînere in şi, cu mai multă răspun reduse cu 53 lei, fapt ce a de partid, a consiliului lo zează prezentări, medalioa
ştienţi — arăta, în cuvîn- urmă se recuperează mult dere, am fi reuşit să di condus la obţinerea a peste cal de educaţie politică şi ne literare, recitaluri de
tul său, ing. Cornel Pe- mai greu". minuăm mult influenţele 33 milioane lei beneficii cultură socialistă, căminul poezie patriotică. Prin in
troiescu, şeful Secţiei mi Şi pe ansamblul între nefavorabile ale iernii". suplimentare, la activitatea cultural întreprinde ac termediul aceluiaşi om s-a
niere Teliuc — că trebuie prinderii, aşa cum a rele de -bază. Aceeaşi grijă ţiuni multiple şi variate îmbunătăţit activitatea cu
să ne aducem o contri vat darea de seamă, ulti Ne regăsim şi noi în a- constantă o manifestă har care vizează formarea noii filmul.
ceste cuvinte şi menţionăm
buţie mai mare la spori mele trei trimestre din nicul colectiv şi în 1986. personalităţi umane, reali La căminul cultural, a-
rea bazei de materii prime 1985 au fost „trimestre de că producţiile, suplimenta zarea sarcinilor economice, tenţia ne este atrasă dc o
a ţării, la asigurarea ne luptă” contra minusurilor re obţinute în 4985 ar fi Reducerea normelor de cunoaşterea şi aprofun lucrare de pictură, aparţi-
cesităţilor de fier ale înregistrate pe timpul ier putut să fie maj mari. consum la materii prime darea documentelor de nînd prof. Ioan Pâr van, un
economiei naţionale într-un nii grele. Pînă la Urmă Pe perioada care a trecut şi materiale, la energie şi partid, educaţia patriotică, fiu al satului, înfăţişînd o
procent cît mai ridicat. „bătălia" s-a încheiat cu din 4986 putem raporta combustibili a devenit o civică, ştiinţifică a tuturor scenă cu căluşeri. 4Jn ade
Raportăm că pe 1985 ne-am un bilanţ pozitiv : depăşi că minerii din secţia acţiune.de masă. „La cali- locuitorilor. Beneficiind de vărat simbol al muncii ar-
îndeplinit planul la metal rea sarcinilor de plan la noastră şi-au adus o con un spaţiu nou de desfă
datorită grijii pe care am fier în minereu marfă — tribuţie mai mare la rea MAR1N NEGOIŢĂ şurare a manifestărilor MINEL BODEA
acordat-o calităţii minereu cu 421 tone, la dolomită lizarea plusului de peste cultural-educative, splendi
lui extras şi, implicit, de — cu peste 70 000 tone şi 270 tone fier în mine (Continuare in pag. a 2-a) dul cămin cultural, situat (Continuare în pag. a 3-«j
