Page 7 - Drumul_socialismului_1986_02

' DUMINICĂ, 2 FEBRUARIE 1986 I Pag. 3

ZIUNE

[CA,
ARIE Statuia Libertăţii
O R A Ş T I E
>piilor : ® Nu demult, un de­ \
îoU £ de şi-a dezvăluit
(coW). FACCENTE O primă relatare despre celebrei bătălii, unde do­ ranjament la sistemul de
i pe para- Orăştie şi zona învecinată, reşte să întemeieze o co­ ultimul secret distribuire a energiei e-
adc“. Ulti- lectrice de la Uzina e-
d calm, cu vorbă domoală, cea a lui Georg Reichers- lonie pentru italieni, ca
ina cînte- toffer, precizează că ţinu­ bastion al catolicismului în Statuia Libertăţii şl-a dez­ lecrică Paroşeni a scos
ânesc. „Dacă stau să mă gin- dialogul intre colaboratori, tul este bogat, locuitorii Transilvania. Toate aces­ văluit recent ultimul său ma­ din funcţiune grupurile
pulară (co- desc bine unde, in cei 37 intre toţi cei care ne-au fiind în majoritate români tea rămîn în fază de pro­ re secret. Se ştie acum de de 50 MW. S-a creat' o
unde provine cuprul folosit
de ani pe care i-am in- solicitat serviciile şi noi, pentru turnarea rochiei ce­ situaţie nemaiintîlnită. Oa­
minical de la care celelalte naţio­ iect.
»lor> cbis alaltăieri intre co- ce! din întreprindere, deşi nalităţi au preluat portul Orăştia în viziunea lui lebrului monument new- menii de bază ai uzinei,
■anii noş- perţile dosarului de pensio­ în aceste relaţii n-a fost şi felul de a se hrăni. Nico- David Frolich este un yorltez : dintr-o mină situată în frunte cu specialiştii,
pe o mică insulă norvegiană
nare, am trăit cele mal mereu drumul cel mai lin..." din Marea Nordului. După în­ au dat însă dovadă de
îea brazl- laus Olahus aminteşte că „tîrg" avînd meritul de a
rtaj mari satisfacţii — in fami­ La I.T.A. Deva a lucrat în fruntea scaunului Orăş- fi rămas fidel catolicismu­ delungate cercetări întreprin­ dăruire exemplară în
progra- lie sau in serviciu —, mi-e mulţi ani soţul Anei Bembe, tiei se afla" prin deceniul lui atunci cînd ideile Re­ se de istorici enigma a fost munco, pricepere şi hăr­
dezlegată de un octogenar a-
greu să mă pronunţ cu aci lucrează de o bună merican de origine norvegia­ nicie. In timp record,
dc-a lun­ precizie. Şi aceasta pentru bucată de vreme fiica ei, nă şi de fiica acestuia, la ca­ grupurile au fost repuse
ii albastre că familia mea de suflet şi soţul acesteia. Poate şi de Călători străini despre pătul unei anchete ce a durat în funcţiune. S-au evi­
20 de luni.
ieauşcscu : de inimă s-a confundat in aceea ii place să spună meleagurile hunedorene (IV) Baard Visncs Lande, de 83 denţiat Gheorghe Dinea,
71 de Iun. aproape toţi aceşti ani cu că familia sa de suflet şi de ani, şi-a petrecut copilă­ inginerul şef al uzinei,
marea familie muncito­ ria pe insuliţa stîncoasă Kar- Gheorghe Domşa, llio
României de inimă s-a contopit cu al treilea al secolului al formei au cîştigat teren în
rească in care am lucrat marea familie muncito­ moy, în largul coastei sud- Diaconu, Ştefan Tentea,
Stic. „S-a şi unde am pus pasiune, rească. XV-lea fratele său Matei Transilvania. vestice a Norvegiei, unde a Gheorghe Neştean, losif
intr-o va- interes, dragoste". Olahul, dregătoria fiind Descrierea eea mai plas­ auzit povestindu-se că arama Sas şi oamenii din sub-
>r) Şi chiar dacă, acum, ţi­ ereditară în familia lor. tică o face tot Evlia Ce- extrasă din mina locală ser­ ordinea lor • „Dispozitiv
Destăinuirea aparţine nu / dintre membrii familiei Tot el vorbeşte despre în- lebi. Cetatea nu este deo­ vise la realizarea Statuii Li­
Anei Bembe, care, din cei bertăţii. Pentru a se convin­ pentru strunjit cuzineţii la
IRUARIE — cel mai ataşat şi mai frîngerea suferită de turci sebit de puternică dar o- ge, Lande s-a reîntors pe pă- turbinele F 90x57" este
37 de ani de muncă, in 33 destoinic - işi încheie car­ în 1479 pe Cîmpul Pîinii, raşul este „împodobit cu
.nico-ştiin- a semnat condica de pre­ tot felul de palate, hanuri mînturile natale. Treptat, el ultima realizare tehnică
tea de muncă, aici rămîn lîngă Orăştie. a reconstituit faptele : mina a strungarului Teodor
zenţă la 1.7.A. Deva. „Şi a Italianul Giovan Andrea şi biserici, îneît era un
cloric (co- alţi membri, care vor con­ a fost cumpărată şi condusă Banu, din secţia electro­
făcut-o, apreciază directo­ G-romo pomeneşte de Orăş- oraş frumos cu vii şi gră­ dc un inginer francez, Char­
ileton. tinua exemplul de dăruire te ca de un oraş „nu prea dini, cu tîrg şi bazar". în les Defrance, In perioada mecanică, a I.P.I.C.C.F. |
fiul" <co- rul acestei întreprinderi, to­ şi hărnicie al mamei. Apoi, 1865—1895 ; cuprul a fost ex­ Deva, fruntaş în muncă
mieră pe varăşul losil Bulea, cu pa­ vin din urmă cei trei ne­ mare şi nici prea tare dar expediţia lor din 1657 portat în Belgia şi Franţa ;
iducţic a siune şi corectitudine, cu înfloritor şi cu viaţă ne­ ostaşii otomani au găsit
.« britanice, poţi... gustorească, cu o cetate nu multe bogăţii pe care le-au pare deci logic ca Frcderic ! ECRAN |
.ate după ro­ cinste şi devotament, cu o La mulţi ani şi sănătate, Auguste Bartholdi, sculptorul
cii acelaşi ti- prea întărită". Se organi­ prădat. La un an după statuii, să fi folosit acest cu­ t
Ic warwick conştiinciozitate exemplară. Ana Bembe I zează, spune el, mari vî- acea, Celcbi găseşte oraşul pru pentru opera sa, dar nu
g., Episodul 3 A ştiut întotdeauna să nători cu şoimi şi cîini şi mai înfloritor „avînd o J în fiecare an din cinci-
■J .
’nbl cîmpie mănoasă, vii şi gră­ există nici un document ofi­ \ naiul recent încheiat • j
mijlocească operativ şi DUMITRU GHEONEA se pescuieşte foarte mult. cial în acest sens. Lande şi
Prelatul Antonio Possevino, dini". fiica sa au adus însă eşan­ 1 La parterul blocului nr. 8, i
de asemenea italian, vizi­ tioane din mina respectivă, ? de pe B-dul „Decebal" ?
tează Cîmpul Pîinii, locul - Prof. GHEORGHE FIRCZAK astăzi dezafectată, pentru a fi ’ Deva, se fac ultimele pre- /
comparate cu cuprul statuii. ţ gătiri pentru deschiderea X
: G,00 Bu­ Rezultatele s-au dovedit pozi­ • Casei de mode — prezen- i
fi,05 Con- Âmazonia—anul 2000 i R Î S U L E S Ă N Ă T O S tive. \ , ţă mult dorită şi aştepta- *
7,00 Ac-
dc tninu- Doi scriitori stau de vorbă. — Nu Jim, lucrez azi. Cu- ţ tă în municipiu ® La se- ţ
programul tostrăzii transamazoniend, ca La un moment, dat, unul din noştri deviza mea : întii mun­ Prevedere... l diul comitetului U.T.C. de î
igazln du- In 1981 guvernul brazi­ şi a unui drum de păjnînt el spune interlocutorului : ca, pe urmă plăcerile. / la mina Dîlja au fost?
~ îatc lian a lansat ceea ce as­ — Ne-am ocupat destul de Un răufăcător caro a deva­
,vu iiO- tăzi a devenit unul dintre bătut, lung de 1 500 km (BR— mine. Să vorbim şi de dv. Ce — Chelner, am văzut lista ţ chemaţi tinerii vagonetarii
cele mai vaste proiecte de 364), care făcea legătura în­
lIuzlLă u- dezvoltare regională pentru tre Cuiaba — capitala sta­ părere aveţi despre ultimul de bucate şi peştele era şters. lizat o bancă din oraşul fran­ l Grigore Belciu, Alexandru |
Acum, răsfoind din nou lista,
adiomaga- meu roman ? cez Lyon a dat dovadă de o / lonaşcu, Joja Mişca, Gelu i
14.00 Unda Âmazonia. Se vizau. In tului Matto Grosso — şi Por­ văd că aveţi totuşi peşte. neaşteptată prevedere. După
to Vclho — capitala statului
10 Concert principal, punerea în va­ Plutind de fericire, un ama­ — Da, domnule, unul din 1 Zaharia, Mihai Bîicu, J
16,45 Al- loare a resurselor agricole Rondonia. Atraşi dc o pu­ tor de autografe şi manuscrise clienţi a refuzat o porţie. cum a stabilit ancheta des­ ) Gheorghe Sultan. Subiec-î
17,30 ,r,ta- din statul Rondonia şi o blicitate desfăşurată Ia sca­ îşi anunţă soţia : făşurată la locul faptei, îm­
,40 Vi» -.0- parte a teritoriului Matto ră naţională, mii de emi­ — In sfîrşit ! Am reuşit să Intr-un orăşel din Far West, preună cu prada, grijuliul hoţ 1 tul discuţiei : absenţele i
granţi au sosit în aceste
18,00 Bu- Grosso, pe o zonă' de cir­ locuri, tentaţi dc perspecti­ pun mina pe o scrisoare a lui pastorul îşi ţine predica : ? lor nemotivate de la şut. i
18,05 Pu- ca 410 000 kmp, în nord- Voltaire ! . — Să' nu fiţi violenţi cu duş­ a luat cu sine şi o broşură. 1 Cu capetele plecate, cei ?
Start me- vestul Braziliei, creşterea va unei bucăţi de pămint şi — Da ? Şi ce-ţi serie ? manii voştri 1 închideţi un Nu oricare, ci pe aceea pur-
a unui mijloc de subzisten­
Radiojur- productivităţii, moderniza­ ţă, deşi nu existau drumuri, ochi... tind semnificativul titlul „Cum ţ şase s-au angajat să nu ţ
pe marea rea marilor artere rutiere, şcoli şi nici servicii medi­ — Jack, te duci la înmor- — .;.şi ochiţi l continuă unul i mai facă necazuri orta- l
21.00 Şla- creşterea nivelului de trai cale. mîntarca boss-ului ? dintre enoriaşi. să vă plasaţi banii I cilor. De şi-ar ţine pro- ?
rc; 21,30 prin intermediul infra­ In 1979 guvernul a cerut o© — © — o — • - • — o
21,40 Tur- structurilor şl al servicii­ Băncii Mondiale să finanţe­ ţ misiunea... • O construc- ţ
; 22,00 Ra- lor sociale. Dar, chiar de ze pavarea drumului BR— ţ ţie simplă, dar eficientă, ţ
i Panora- la început, s-au ridicat 364. Banca Mondială şi-a dat PASTEL DE IARNĂ Norvegia — Ţurţure de ghea­
35 Muzică probleme ecologice, biolo­ acordul, dar şi-a condiţionat ţă (fig.) — în lavină | ; 7) A i Uscătorul de piei în aer 1
-24,00 Bu- gice şi umane de mare an­ participarea de reguli stric­ scris poezia „Iarna" — Nu-i 1 liber, amenajat cu for- J
vergură, care au trezit cri­ te privind amenajarea me­ ORIZONTAL : 1) Autorul altul ca el ; 8) Pe moment 1 ţ ţe proprii la întreprinde- ţ
tici şi preocupări intense diului înconjurător. Era poeziei „Ninge" — A creat — Scos din pămînt — Secven­
atit în Brazilia, eît şi în pentru prima oară cînd poezia „Pastel de iarnă" ; 2) ţe hibernale 1 ; 9) La pati­ l rea „Vidra" Orăştie, pe i
alte ţări. Banca Mondială însoţea un Ii aparţine melodia „Valsul naj !... — ...îngheţat bocnă... ? o suprafaţă de circa 1 000 ?
Care era, exact, • scopul contract dc împrumut dc iernii" — Pictor francez, au­ — ...în avalanşă 1 ; 10) Ne-a j mp, aduce importante e- I
torul tabloului „Efect de ză­
proiectului, ce nu a mers condiţii de acest gen, care lăsat poezia „Ninge" — Au­ ( conomii. Prin folosirea lui, i
şi din ce cauză, ce se pu­ nu se refereau numai la zo­ padă la Argenteuil" ; 3) în­ torul poeziilor „Ninge cu pul­
'e fan- tea face pentru a remedia na vizată de proiect, ci la gheţată la mal 1 — Se schim­ beri" şi „Uită ninsorile" ; 11) / în anul trecut, unitatea i
Masca situaţia ? întregul stat Rondonia. Ele bă iarna — Efectul pluguşo- „Pădure iarna" şi „Zăpezi" 1 şi-a redus consumul de )
i; IIUNE- Proiectul nu constituie pri­ erau destinate să evite rului (inf.) ; 4) Poet austriac sînt două din poeziile acestui
jmlsar a- (n. 1920), autorul poeziei „At­ liric contemporan — Autoa­ ţ combustibil convenţional ţ
■ A); Pro- ma incursiune organizată în transformarea terenurilor de­ mosferă de iarnă" (Alfred) rea povestirii „O ninsoare de I cu aproape 300 tone. I
(Modem inima Amazonici. tn anii frişate în ranehos pentru — Decor de iarnă cu omăt... neuitat" (Anişoara). i După cum am aflat, exis- i
i din La- ’30 Ford îşi crease aici plan­ creşterea animalelor. Agri- — ...depus bine 1... 5) ...pe co­ Dicţionar : LEG. ONA, NAA.
Flacăra) ; paci ! — A scris poezia „Ză­ i tă intenţia de a se extin- I
ă r a); i pezi" ; G) Ne-a lăsat versuri­ V. MOLODEŢ ^ de acest tip de uscător ^
CI ie S E R I A L ( I ) le intitulate „Iarna cu zăpezi l cu încă 2 000-3 000 mp. I
(Pa. g) ; de argint" — Diminutiv femi­ DEZLEGAREA CAREULUI
unărll (7 nin ; 7) Pe patine 1... — ...în APARUT IN ZIARUL Nil, 8764 ’ Spre binele întreprinderii J
emuritorii taţia sa dc cauciuc, iar In cultorii trebuiau să se in- I alunecare 1 — Autorul poezi­ 1) STORIN — BABU ; 2) TO- 1 ® în organizarea comite- I
3SII: Fan- ei „Iarna în codru" ; 8) Din MOZEI — LUP ; 3) APA —
csc (Cul- anii ’40 S.U.A. au încercat staleze numai pe terenurile I „Amintirile" acestui poet ARGHEZI ; 4) NIT A — U — ( tului comunal de partid. (
J: Cuibul să-l convingă pe preşedinte- adaptate unei cultivări con- ’ (1890—1971) cităm versurile : AXE ; 5) CR — NADA — I la Vata do Jos s-a desfă- i
(Luceafă- te dc atunci al Braziliei, Gc- tinuc. Fiecare parcelă urma | „Iarna m-a surprins singur şi AAS ; G) UCE — CALIN — i şurat un schimb de ex- ;
lu mîini- tulio Vargas, că ar fi inte­ să păstreze jumătate din ' dezarmat/ pe cîmpia lecturi­ T ; 7) ELAS — ENDRE ; 8)
VIlucrul) ; resant pentru ambele ţări fondul forestier, copacii do- ' lor" — Perioade de timp ; 9) .TALOANE — ROL ; 9) ON — » perienţă cu secretarii din ţ
iămăşagul şi pentru apărarea emisferei borîţi trebuiau folosiţi cit I Autorul volumului de versuri RNA — SUMA ; 10) RUPT - ţ cadrul organizaţiilor de (
să se folosească materiile mai raţional, Iar arborii ren- I
URI- „Liniştea iernii" — în aceas­ SAT — AR ; 11) A — RA* *, partid subordonate pe ’
c zăpadă prime mai apropiate, dccit tabili şi palmierii trebuiau j tă iarnă 1... — ...în ianuarie 1 ; I-IOVEANU.
D: Toată cele din îndepărtata Asie. cruţaţi. Contractul prevedea, I 10) A scris melodia „Noapte l tema mobilizării comuniş- ^
mea — Âmazonia posedă 4/5 din re­ dc asemenea, un sistem de' de iarnă" — Clasic francez, ! tilor, o tuturor cetăţeni- l
S t e a u a zervele forestiere ale Brazi­ zone protejate pe 26 la sută . autorul baladei „Unde sînt Mat în 3 mutări 1 lor din zonă la înfăptui- *
lBARZA : liei, jumătate din cantitatea din teritoriu, incluzind două | zăpezile de altădată" ; ll) Ne-a
xtratereş- dc minereu de fier, aproape rezervaţii biologice, un parc , lăsat povestirea „Iarnă giea". Controlul poziţiei : rea sarcinilor economico- \
JRAŞTIE: toate resursele de cositor, naţional, mai multe păduri | Alb : Re2, Da5. sociale în profil teritorial (
te a mea cele mai importante zăcă­ naţionale şi o staţie ccolo- I VERTICAL : 1) Din creaţia Negru : Rc4, p : d5, co, f5.
(Patria); sa amintim poezia „Romanţă , ® Primăvara n-a ve- »
sa Mare minte de sare gemă din lu­ gică consacrată cercetărilor! pe zăpadă" — Pe zăpadă 1 ; SOLUŢIA PROBLEMEI j nit încă, dar bunii gospo- >
SOAGIU- me şi, după părerea unor tropicale ; la acestea se a- I 2) A scris poezia „O zi de iar­ DIN ZIARUL NB. 8764 l dări îi pregătesc sosirea, ţ
(Casa de geologi, importante cantităţi dăugau, în cadrul unui sub- , nă" — Lăsat prin testament
;G: Dar- de petrol. Cu toate acestea, (înv.) ; 3) „Peisaj de iarnă cu 1. Ce5 — c4 Rc5 : c4 i Primele semne se întrevăd l
BRAZI : pînă în anii ’CO regiunea nu proiect, 34 dc zone rezervate I scene de patinaj" se întitu­ 2. DhG — dG cG — c5 1 pe traseul turistic Deva- ?
CALAN : triburilor indiene înregistra- J lează unul din tablourile sale 3. DdG — f4 mat ţ Simeria şi Simeria - Ha- j
ari (Casa a fost valorificată sistema­ to pînă în acel moment. i — Poet ceh, autorul unui ci­ 1....................... Rc5 — d4 l ţeg, pe care a început l
IMERIA : tic. După 1964, situaţia s-a Guvernul a însărcinat In- I clu de 13 poezii intitulat 2. DhG — e3 -|- Rd4 : c4
li); ILIA: modificat, guvernul incura- „Iarna" ; 4) Gheaţă la... mal 1 3. De3 — c3 mat ) toaletarea coroanelor po- i
dragoste stitutu] dc cercetări ccono- J — Răpitoare — Ordonator de 1....................... Rc5 — b4 \ milor fructiferi şi arborilor I
HE' Au : jînd investiţiile particulare mice să evalueze imparţial | Desen de A. IACOB sensuri ; 5) Riu în U.R.S.S. 2. DhG — e3 Rb4 — a4 sau
itra.ereş- şi străine în domeniile In­ acest program. In acelaşi « — Autorul poeziei „Să cadă c4 : i ornamentali • La lami- ţ
dustriei extractive, creşterii spirit, în 1979 a fost creată I zăpezile" ; 6) Localitate în 3. DeS — a3 sau c3 mat ? noarele de sîrmă nr. ? (
animalelor şi proiectelor a- Comisia interministerială în- J 1 şi 3 şi în ajustajul see-
groindustriale din bazinul sărcinată cu recomandarea J J 2 3 - 5 fi 1 & s io 11 ţ ţiei de semifabricate nr.
amazonian, precum şi în al­ unei politiei forestiere inte- | i 1 de la C.S. Hunedoara L
J lucrează aproape 1 000 ?
te regiuni ale ţării. grate pentru regiunea ama- » 2 \ de oameni. Ei solicită de I
zoniană, vizînd păstrarea şi |
-emea va ta 1970 a fost anunţat un folosirea raţională a resur- ' 3 1 mai multă vreme oficiu- ^
cu cerul plan de integrare naţională,
vor că- ca o măsură dc răspuns în selor naturale regenerabile. | 4 } lui municipal de poştă l
mai ales 1 şi telecomunicaţii insta- >
ploaie, special la seceta catastrofa­ (După „Forum du , l larea în zonă a unui oost ţ
moderat lă din nord-cstul ţării. S-a developpement") j 5
2 de 50— procedat Ia construirea au- (VA URMA) I s i public de telefon. Este (
în sudul 6 i chiar atît de greu ?... ?
i 100 km/
lînd din 7 \ © Vasile Pleşa, lucră- I
[•empera- 1 tor într-un magazin cu ţ
ir ti cu- Dispozitiv „anticorstravenţii" 8 / mărfuri din Hunedoara, a l
lus 3 şi
olat mai I ieşit la pensie, după 45 ?
i minus Nu cu mult timp în urmă lateral de apă. Cui îi este m ^ de ani lucraţi. Ani lucraţi )
>le ma- s-a anunţat că la Koblenz, în destinat acesta din urmă ? Ei i cu cinste şi corectitudine, i
: 1 şi 6 R.F. Germania, a fost pus la bine, jetul îl stropeşte pe... »0 1 în decursul cărora a pre- ?
ndiţii de punct un dispozitiv „anticon- cel ce întocmeşte procesul
> de ser- travenţii" destinat automobi- verbal de contravenţie. Curat, ti ţ gătit şi numeroase schim- I
). liştilor : claxonul urlă şter- (| buri de „ştafetă". ţ
gătorul de parbriz intră în dispozitiv „anticontravenţio-
funcţiune şi este lansat un jet* * nal“ 1