Page 70 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 70
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7Î
Învâţămîntul politico-ideologic. Nivel, conţinut, eficienţă
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'■,
r
y
j
4 telmcc *T/«^(u€tu€fat« ino^ vni CE A ARĂTAT 0 ACŢIUNE DE CONTROL SI ÎNDRUMARE
Cu sprijinul unui grup abordate sarcinile concrete făşurării unei cît mai rod- 20.00 Teii
ale colectivelor de muncă
Se acţionează cu răspundere de propagandişti, . secţia din judeţul Hunedoara, ale dice munci în învăţamîn- 20,20 Acti
tul politico-ideologic este
propagandă a Comitetului
judeţean de partid a iniţiat celor din oraşul Haţeg. De materialul documentar: ion
(Urmare din pag. 1) La tarlalele „Dealul lu atelajele unităţilor şi ale o nouă acţiune de control sigur, toate acestea, în planşe, grafice, consultaţii 20,35 Cop
pului" şi „Sălişte", aparţi- membrilor cooperatori. Aşa şi îndrumare. De data a- scopul ridicării nivelului şi în legătură cu aceasta, tori
remorci, se află la C.A.P. nînd Complexului Vaidei, se procedează la Geoagiu, ceasta au fost vizitate calităţii învăţămîntului po acţiunea de control a adus rnl
Romoşel, iar alte două la transportul gunoiului îl e- unde duminică, 16 februa cercuri ale învăţămîntului litico-ideologic, pentru cul în atenţie faptul că există taj
complexul Vaidei, unde se fectua o formaţie de 15 rie, peste 20 de atelaje au politico-ideologic din ora tivarea spiritului militant, preocupări pentru utiliza 20,45 Cart
transportă zilnic eîte 500 tractoar’e cu cupluri de re fost antrenate la transpor şul Haţeg. Au fost con revoluţionar în muncă şi rea lor, dar nu peste tot (col
tone de gunoi şi dejecţii morci. Remarcăm pe cîţiva tul gunoiului de la ferma trolate cercuri de la auto viaţă, creşterea gradului sînt suficient şi eficient 21,05 Seri
lichide. Se munceşte prac dintre mecanizatori: Traian zootehnică a cooperativei bază, cooperativa meşte de mobilizare, de unire a valorificate. lor)
tic zi-lumină şi pot spune Giurgiu, Crăciun Damian, agricole, în tarlaua „Dru şugărească „Haţegana", eforturilor pentru înfăp O importantă calitate a talu
că mecanizatorii noştri îşi Alexandru Macrişan, Va- mul sanatoriului", destina spital, policlinică şi şcoala tuirea importantelor sar acţiunii de control şi în
fac cu răspundere datoria. sile Macovieiuc, Petru Cos- tă culturii sfeclei de za generală nr. 1. A fost cini ce revin oamenilor din drumare, de sprijinire e- 21,30 Ecr;
După ce au terminat lu moiu, Nicolae Ganea ş.a. hăr. De la loan Necşa, pri supusă dezbaterii cursan diferite domenii de acti fectivă a cercurilor a con Con
crările la Geoagiu, forma Tot la acea unitate o for marul comunei, aflăm nu ţilor cea de-a VI-a temă: vitate. stat în faptul că toţi parti mui
ţia' de M.I.G.-5, din care maţie de patru cisterne mele unora dintre cetăţe „Rolul şi funcţiile statu O altă concluzie ce s-a cipanţii s-au întrunit în 21,50 Teii
fac parte mecanizatorii (mecanizatorii Adrian Că- nii care au participat la lui nostru socialist — stat conturat în urma acţiunii tr-un cadru în care, consta 22.00 Inel
Ştefan Augustin, loan Cio răban, loan Pascu, Gheor- această acţiune: Iosif Che- al democraţiei muncito este că, în majoritatea cer tările şi concluziile reieşite mul
lan, Iosif Ponoran, Teodor ghe Mila, loan Albu) trans recheş, Traian Bogdan, reşti, revoluţionare". curilor există o bună pre au fost dezbătute şi aduse
Olea, Traian Popa şi Pe porta şi împrăştia dejecţii Paştiu Urşică, Vasile Brîn- Acţiunea a scos în relief zenţă şi o largă partici la cunoştinţa Comitetului
tru Ciorogar, s-a deplasat lichide pe terenurile cul zei, loan Suciu, Iosif Rob, preocupări ale organelor şi pare la dezbateri, realizîn- orăşenesc de partid. Au
la C.A.P. Aurel Vlaicu, tivate cu lucerna. loan Costea,' Iosif Crişan, organizaţiilor de partid du-se discuţii cu un ridi fost făcute propuneri con
unde într-o singură zi a Trebuie să remarcăm că loan Damian, Iosif Cristea, pentru ca această impor cat nivel calitativ, reuşin- crete, s-*au accentuat mo
împrăştiat gunoiul pe mai la transportul gunoiului pe Petru Popa şi alţii. tantă latură a muncii lor du-se explicarea conţinu dalităţi de acţiune, forme
mult de 6 ha, ce urmează ogoare sînt antrenate, în Aşadar, în unităţile să se desfăşoare în bune tului şi semnificaţiei pro menite să ducă la perfec
nu cui
a fi cultivate cu cartofi. toate localităţile din zonă. C.U.A.S.C. Geoagiu, sînt condiţii, la un nivel sporit blemelor puse în discuţie. ţionarea şi îmbunătăţirea dioprogr
cercuri,
activităţii
unor
de exigenţă şi eficienţă. In
mobilizate toate forţele, rîndurile de faţă vom in Putem menţiona, în acest între acestea, remarcăm Buletin
context, activitatea cer
pregătindu-se cu răspunde sista asupra cîtorva cle curilor nr. 2 spital (pro necesitatea unei mai con ordinea
tură; 7
Analiza exigentă re si temeinic prima cam mente definitorii ale în pagandist Victor Alicu), sistente utilizări a mate 7.30 Azi
vista pr
panie agricolă a acestui
an. văţămîntului politico-ideo cercurilor conduse de Au rialului documentar, diver nil mei
sificării şi adecvării a-
rora Popescu şi Ionel Vi-
logic şi, în acelaşi timp,
letin de
a activităţii din 1985 permanenţe ale muncii or ţionescu de la cooperativa cestuia cerinţelor şi speci piuidem
ganizaţiilor de partid din meşteşugărească „Haţe ficului muncii oamenilor 10.00 Buieti-
10,05 Ştiinţa
(Urmare din pag. 1) trul loan Andrei. „Pentru oraşul Haţeg. Este vorba, gana", nr. 2 educatoare de de la nivelul fiecărui cerc 10,25 Atlas fi
Pariului, ini
1986 — se angaja vorbi în principal, de cele cu la şcoala generală nr. 1, de învăţămînt. Se adaugă misiune de ■
torul — obiectivele noastre privire la frecvenţă, pre (propagandist Letiţia Mar- creşterea capacităţii unor Buletin de
tate — sublinia loan Irimie, sînt creşterea calităţii re zenţa la dezbateri, pregă tinescu) şi altele. propagandişti de a expune, Vreau să şt
bl ici tate ; 12.
preşedintele comitetului paraţiilor şi eliminarea tirea propagandiştilor etc. Acest lucru reflectă o în mod liber şi explica ar ştiri ; 12,05 i
sindicatului din E. M. Ghe- defecţiunilor ce mai apar O primă constatare este tot mai accentuată pregă gumentat, cu claritate idei 12.30 Din C0‘
lari — trebuie să insistăm pe fluxurile tehnologice, aceea că cercurile con tire prealabilă a dezba le şi problemele care fac nilul; 13,00
pe intensificarea controlu îndeosebi la puţurile de trolate au dezbătut toate terilor, gradul de implicare obiectul discuţiilor, perma * Rndiojurn
lui pe fluxul de extracţie". extracţie şi căile de trans .temele prevăzute în pro şi preocupare al propa nenta completare şi actua lelin de ştit
dom,, club ;
Intr-adevăr, anul trecut port din subteran. Pentru gram, fiind abordate cu gandiştilor. Pentru că, se lizare a dezbaterilor cu j>
controlul final de calitate aceasta este necesar ca un sporit interes din ştie, participarea cursan cerinţele noilor sarcini şi JL
a respins peste 12 000 tone şi cei ce exploatează uti partea cursanţilor. în cen ţilor, eficienţa activităţii documente de partid şi de i'ai. ior ;
economi
minereu de fier, pentru lajele să acţioneze cu ma trul dezbaterilor s-au re sînt în strînsă legătură cu stat. Toate laolaltă, în de ştiri
vicii de calitate. Ceea ce ximă responsabilitate". găsit permanent ideile şi modul în care aceştia pri scopul sporirii eficienţei trie ; îs
înseamnă că pe flux con Forumul muncitoresc din conceptele fundamentale ale vesc propria pregătire, educative a învăţămîntului Buletin
vista i
trolul a avut el însuşi Poiana Ruscăi a stabilit şi operei tovarăşului Nicolae exigenţa şi responsabilita politico-ideologic, a apor dio ; *
„vicii", tot de calitate. fruntaşii în întrecerea so Ceauşescu, secretarul ge tea de care dau dovadă în tului acestuia în înfăptui ţii, mu:
„O problemă deosebită cialistă desfăşurată . în neral al partidului, docu tot ceea ce întreprind. rea obiectivelor şi sarci 13 10 A
nilor de plan ale acestui
Un instrument de bază
.«Jţie p
In activitatea noastră — 1985, pe secţii, pe formaţii mentele programatice ale pus la îndemîna propa an si întregului cincinal. dio juma
arăta ing. Octavian Gheor- şi individual. De asemenea, P.C.R. Organic integrate gandiştilor în vederea des- VALENTIN NEAGU tia dv. :
în acestea, au fost şi sînt
oră ★
ghiţă, şef secţie schimb la oamenii muncii din I.M. Nocturni
uzina de preparare •— o Hunedoara s-au angajat în 24.00 Ilt
constituie opririle acciden adunarea generală să ob vent de liceu, fără baca- |
tale care produc pertur ţină producţii suplimentare laureat, nu beneficiaţi de *
baţii în funcţionarea insta la toate sortimentele de
laţiilor de prăjire şi de substanţe . utile specifice aceleaşi drepturi ca un |
separare magnetică. De muncii lor (fier în mine absolvent de liceu cu ba- J
pildă, la cuptoarele de reu marfă — 1 000 tone, calaureat şi nici nu sîn- *
prăjire a minereului s-au dolomită — 5 000 tone, teţi considerat ca avînd > DEVA
înregistrat anul trecut 4 577 talc preparat — 100 tone), AVEŢI CUVÎNTUL (Patria)
ore de staţionare, peste să reducă cheltuielile plani ® Din data de 12 ianuarie a.c., postul telefonic 16101, studii medii. * seriile
NEDOA
cele programate. Din a- ficate, să obţină creşteri la * instalat la domiciliul meu, nu funcţionează. Intervenţiile Miraj (
eestea, un număr de 1 191 producţia marfă industrială t repetate la serviciul „021" ca şi Ia masa de verificare • Dorind să urmaţi o I Hangar
ore sînt din cauze tehno şi la producţia netă, să J au rămas fără rezultat. Cum la plata avizului nu se ad- şcoală profesională cu . 13); Că
tiţie (F
logice şi defecţiuni electro sporească într-un ritm mai mit întîrzieri, pentru orice zi de întîrziere percepîndu-se profil de marină, tovară- J tarii ir
magnetice — „capitole" pe dinamic productivitatea I PETRO!
majorări, consider că şi deranjamentele trebuie rezolvate şe Gheorghe Baboiu clin |
care trebuie să le dimi muncii etc. Pentru toate S.IVI.A. Deva — centrul J cu maximă operativitate. (Nicolae Nimu - Aleea Marga- draeosti
nuăm cît mai mult în aceste angajamente însu- <le reparaţii motoare. Pri Hunedoara, vă rugăm să J :\ iu
activitatea viitoare". fleţitoare, întregul colectiv vind cum lucrează meca I retelor, nr. 7, Deva). vă adresaţi la secreta- î rea;; L
nicul Gheorghe. Hodor, ai
Despre activitatea secţiei de muncă din Poiana Rus impresia că fiecare piesă j ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI riatele liceelor de marină «. nc mai
VULCA
mecanice de întreţinere şi căi trebuie să fie conside îşi alege singură locul, ca din Constanţa sau Or- j este a
reparaţii. — verigă de bază rat fruntaş în modul de Ia semnul unui priceput ' • Tovarăşe Petre Ser- ne-aţi solicitat relaţii pri- (Luccat
a întreprinderii — a vorbit abordare a sarcinilor celui scamator. ba'n, din Hunedoara, vind studiile. Ca absol sova. ' Ciuleau
NINOA;
chiar şeful acesteia, mais- de-al 8-lea cincinal ! riile I-
UHICA1
- O — 0 - 0 - 0 — ® — • — • — (Boteza
de zăp
A avut loc analiza—bilanţ toate cele trei schimburi, şic); O
a activităţii de protecţie Protecţia muncii - latură cu participarea unor cadre zăpadă
a muncii pe anul 1985 în 3 din conducerea combina în Mar
căra);
unităţile din industria şi tului, au fost enunţate şi mi 8'
agricultura judeţului, din inseparabilă a proceselor de producţie de Alexandru Dragota, de mie (
organizaţiile de construcţii, la C. S. Hunedoara. La Ciuleau
mîinile
transporturi, circulaţia măr rîndul său, Alexandru Radu cultură
furilor, cooperaţie, din rii, pe această cale, a des şi îmbolnăvirile profesio Muncii, s-au minimalizat muncitor, verificarea pe de la C.S.V. Călan a insistat să ne
roşul);
toate celelalte sectoare e- făşurării ritmice, normale, nale ori numărul acestora adesea unele pericole de riodică, exigentă a stării de pe necesitatea realizării mina).
conomico-uociale ale jude a proceselor tehnologice, a a fost foarte redus. Cu a- accidentare, iar controa sănătate a acestuia". „Şi unor mai temeinice instruiri
ţului. Au participat con activităţii productive în semenea realizări pozitive lele întreprinse s-au mul în unităţile Centralei mi preventive, verificării pe
ducători de întreprinderi general. S-a arătat că, an au fost menţionate „Mar ţumit să consemneze anu nereurilor Deva ne-am riodice a stării de sănăta
şi preşedinţi ai comitete de an, partidul şi statul mura" Simeria, I.M.C., mite stări de lucruri nega propus, releva loan Guga, te a personalului muncitor,
lor de sindicat, inginerii nostru alocă importante I.E. şi I.L. Deva, E.M. Min tive, însă nu au urmărit în primul rînd să desfă pe menţinerea curăţeniei
şefi şi şefii compartimen sume de bani în acest tia—Veţel, I.P.S.R.U.E.E.M. exigent şi operativ solu şurăm o mai intensă ac şi igienei locurilor de
telor de protecţie a muncii, domeniu, folosite pentru Petroşani, alte unităţi. ţionarea situaţiilor con tivitate de instruire, dar muncă.
Penii
alţi factori cu responsabi procurarea de haine, echi Recunoscînd că, în 1985, statate. „La nivelul Com şi să efectuăm controale în încheierea analizei a fi -vn (
lităţi în acest sector inse pamente şi scule de pro activitatea de protecţie a binatului minier Valea mai multe şi mai severe fost adoptat un cuprinză eoioil
parabil al proceselor de tecţie, asigurarea unor muncii în unităţile în care Jiului Petroşani, pentru îm asupra însuşirii cunoştin tor program de măsuri, la Vor i
producţie. condiţii de lucru şi sociale ţelor pe teme de protecţie a cărui materializare tre sub fo
Darea de seamă asupra corespunzătoare (în ate a muncii şi asupi'a moduiui buie să-şi aducă partea de rc izol
activităţii de protecţie a liere, hale, vestiare, băi, PE MARGINEA ANALIZEI-BILANT în care sînt respectate contribuţie, cu mai multă ma în
muncii desfăşurată de co cabinete medicale), pentru A ACTIVITĂŢII DIN ANUL 1985 normele şi normativele în exigenţă, hotărîre şi fermi soare,
lectivele muncitoreşti din alimente antidot şi propa vigoare, să sporim exigen tate, toţi cei care au res rnoder:
judeţul nostru în anul 1985 gandă tehnică — de instrui ţa la recepţionarea lu ponsabilităţi pe linie de tic. T
a fost prezentată de ing. re şi educare a personalu lucrează putea fi mult mai bunătăţirea activităţii de crărilor miniere, să îm protecţie a muncii. Ni me vo
Ionică Darie, inspectorul lui muncitor. bună, loan Ekart — I.M, protecţie a muncii, ne-am bunătăţim continuu clima meni să nu uite nici un minus
şef al Inspectoratului de Totodată, în materialul Vulcan, Gheorghe Popa — prevăzut, pentru acest an, tul de lucru în uzinele de moment că protecţia muncii iar ce
stat teritorial pentru pro supus atenţiei participan I.M. Aninoasa, Aurel An- arăta Iosif Remete, un preparare a minereurilor, face parte inseparabilă din zero ţ
tecţia muncii Hunedoara — ţilor la analiză, cît şi în gheluş — I.M. Lupeni, loan complex de măsuri tehni în ateliere şi laboratoare". procesele de producţie, că locală,
Deva. Au fost relevate luările de cuvînt s-a evi Toplician — I.M. Hune ce, privind îndeosebi me Asemenea măsuri de îm respectînd cu rigurozitate vor fi
succint — în date, cifre, denţiat că acolo unde au doara, loan Bîrsan — E.M. canizarea operaţiilor de bunătăţire a condiţiilor de normele şi normativele în La
comparaţii — eforturile existat preocupări şi res Coranda—Certej apreciau transport în subteran, în muncă şi sociale, do pro vigoare, tehnologiile de
depuse atît de factorii cu ponsabilitate, unde s-au că s-a acordat o insuficien treţinerea căilor de acces movare a unor tehnologii lucru, se asigură fluenţă Cllisă,
Va ni:
responsabilităţi pe linia întreprins acţiuni şi mă tă atenţie instruirii perso şi promovarea mai largă moderne de lucru, la uti şi eficienţă producţiei, în tul va
protecţiei muncii, cît şi de suri ferme, activitatea de nalului muncitor, s-au to a unor tehnologii moder- laje şi instalaţiiţ ca şi în deplină stare de siguranţă
fiecare lucrător la locul protecţie a muncii a fost lerat o serie de abateri de ne de susţinere în aba compartimentele de apro şi de securitate a sănă intens
său de producţie, în vede bună, nu s-au înregistrat la tehnologiile de lucru şi taje, intensificarea şi îm vizionare şi transport, pre tăţii oamenilor. 40—60
izolat
rea cunoaşterii şi respec încălcări ale normativelor, de la Normele Departa bunătăţirea procesului de cum şi iniţierea unor con
tării N.D.P.M. şi asigură au fosţ, evitate accidentele mentale de Protecţie a instruire a personalului troale mai exigente în DUMITRU GHEONEA