Page 74 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 8 1

Sînt un timid, dar unul
II
ferm, necruţător..." i T e l

13.00 Tel<
13,05 La
asemenea oameni şi ştiind ce
M i M încă printre scriitorii hunc- intr-adevăr am trăit momen­ ajuţi un om de talent, să '^îîn.
Valeriu Bârgău se numără
literar
„Ritmuri 44
din
clul
mai am acasă in manuscris,
Deva. E o marc plăcere să
lodi
Duc
cloreni
său
tineri.
Debutul
editorial a avut loc in anul te deosebite. descoperi un talent. Asta o Gala
1978, eu volumul de versuri — Sînteţi un poet-care sc fac nu numai aici. într-un mat
H U N „Floarea soarelui sau mina de citeşte nu fără un anumit săptămînal din Bucureşti — Pii:
„Suplimentul literar-artistic ai
„Cartea
apărut
la
lucru",
tim.
efort. Poezia e grea de sim­
Românească". Au urmat alte
boluri. Nu tatonaţi nici un
două cărţi Ia aceeaşi presti­ moment baladescul ? „Scintcii tineretului" — sus­ Şah
ţin permanent o rubrică do
meu
gioasă editură a Uniunii Scrii­ — Cred că de la Bacovia critică „Scriitorii tineri şi căr­ ★ *
torilor — „Alfabetul straniu şi Nichita Stăncscu incoace, ţile lor“. Confruntlndu-tc cu Uni
preferinţă pentru soluţiile in care vă vorbesc" (1980), nimic nu mai e greu pentru ei îţi dai seama cît exişti... Telc
Tatăl exemplar spectaculoase dar facile. „Tulburarea naturii" (1982, cititorul român. Totuşi, sînt experienţe de viaţă", cum 14,45 Săp
— „Modestele experienţe în
„Jurnal de uzină" (1981). Apoi
mui
proză luate după nişte alte
destui care susţin, că poezia
Slăbiciuni evidente şi in
19.00 Teii
Ed. „Facla"), „Utopia profe­
Sorrell şi fiul — deşi, aici, sorului Dunca" (1983, " Ed. mea e grea, am şi detractori... mărturiseaţi In 1901, v-au a- 19,25 Teii
Pe cei de bună credinţă îi
(col
Să vedem ce se mai pe­ murit exact la jumătatea mai puţin stînjenitoare - Emlnescu, în colaborare cu sfătuiesc să mă recitească, dus două volume de reportaj. 19,55 Ate
Ncculai Chirica), „Plantele din
Ultimul, apărut în acest an,
celorlalţi... ce să le fac... N-am
trece în lumea serialelor acestui veac. Perioada de romanul său cel mai cu­ fereastră" (1981, Ed. Alba­ fost niciodată tentat să scriu nu' mi se pare ieşit din co­ măr
de luni. L-am putut vedea formare şi tinereţea sa noscut, care, din anul a- tros), „Steaua de pămînt" balade. Ar fi împotriva fiin­ mun. Mă gîndesc la decu­ Fan
(1985, Ed. Eminescu). A mai
nu demult pe Wagner că- coincid -deci cu apogeul pariţiei, 1925, pină in 1973, colaborat la volumele colec­ ţei melc... pajele de biografii din primai 20,40 Filr
parte a cărţii, caro prea sînti
lor)
ţărîndu-se pe un burlan, epocii victoriene, de glo­ a apărut in 41 de ediţii tive „Incursiuni în fantastica „decupate* 4 . Kili
— Am scris reportaj pentru
dar n-am avut parte mai rioasă memorie pentru engleze,, bucurindu-se şi realitate" (1982), „Planeta căr­ că am găsit oameni aparte, ma
deloc de muzica lui, aş­ leul britanic. Tot avintul de de numeroase traduceri. bunelui" (1984), ambele la care mă „obligau 44 prin felul 21,50 Tel
Editura Eminescu.
teptată mereu de la un generozitate şi toate ideile Regizorul Derek Bennelt — Ce a însemnat Hunedoara DE VORBĂ lor de a fi să le fac publice 22.00 (col Mei
episod la altul. Scos la umanitariste care poleiau s-a străduit să eludeze in pentru omul şi scriitorul Va­ CU SCRIITORI „bucăţi de existenţă 44 . Nu sînt
capăt cu o distribuţie ilus­ acea epocă, dar şi toate serialul omonim slăbiciu­ leriu Bârgău ? Se pare că a- reporter de profesie. Spre
norocul meu...
tră, serialul a rămas pînă nile romanului—matrice, re- terizarea dv„ „pe ambele Cît priveşte cartea „Steaua Al
picioare", mărturisită in „Jur­
la urmă bizar, lăsind pă­ ţinind din el, cum se zice, nal de uzină", pe aceste lo­ de pămînt 44 , îmi este foarte
reri loarte împărţite. N-am Y te c lu ** numai lamura. Singurul lu­ curi a fost de bun augur. — Ascultindu-vă citind din dragă. încerc să „dezmorţesc 44
reportajul prin jurnalul unui
apucat să-l comentăm la cru pe care n-a reuşit să-l — E adevărat că obişnuiesc propria creaţie, am trăit im­ roman care va apare în 1987. BUCU
presia că şi limbajul folosit
vremea sa, iar acum, faptul ^PRIVELIŞTI evite a fost perfecta pre- să „aterizez" numai . cu am­ e în ton cu poezia, unul Nici nu este în intenţia mea dioprogr
* Bulei
fiind consumat, n-are rost vizibilitate pe porţiuni mici bele picioare intr-un loc. eliptic, „bolovănos". Creaţia să scriu cărţi ieşite din comun La ordi:
Asta mi se trage dintr-o în­
să mai stăruim. Se apropie ticurile şi locurile ei comu­ a tramei epice. Dar aceas­ tâmplare trăită in anii ’70... vă exprimă într-un fel per­ De multe ori prin tot felm cultură;
de bucăţi şi biografii, aşa-zis
sonalitatea.
că
în
Bănuiesc
7,30 Azi.
în schimb de final, cu paşi ne s-au reflectat pe urmă ta nu ne deranjează cine Sînt legat de Hunedoara pro­ fond sînteţi un om timid, dar comune, poţi atinge eterni­ vista pi
bine calculaţi şi perfect in opera acestui medic ştie cit, dovadă că in fie­ babil şi pentru că am rămas sub o anumită „morgă" pe tatea... rul meî
previzibili, această istorie care şi-a abandonat pro­ care seară de luni compa- singur foarte devreme. Sim­ care încercaţi să o afişaţi» — Aţi publicat deopotrivă letin d<
a unui tată exemplar care fesiunea (n-a fost singu­ sionăm cu intensă partici­ ţeam nevoia unui mediu pe daţi impresia că sînteţi cu poezie şi proză. Optaţi totuşi dienţa
letin d<
de
gen
un
anumit
pentru
totul altfel.
a avut parte de un fiu cu rul) spre a-şi dedica viaţa pare alături de Steve şi Kit. măsura trăirilor mele. Şi a creaţie ? vista li!
— După părerea mea, crea­
nimic mai puţin exemplar. literaturii. Spre deosebire Pentru că, dincolo de acu­ unor prieteni pe care i-am ţia e cea mai profundă for­ — Optez pentru poezie, proz;» Orchesti
descoperit Ia locul de muncă,
şi
Nu
critică
voi
literară.
Sorrell şi fiul este unul insă de celebritatea altor rateţea şi desăvîrşitul pro­ prin ei descoperind de fapt mă de existenţă, de exprima­ neglija publicistica. E o supapa pul ară
bescu“
dintre basmele veacului confraţi medici deveniţi fesionism cu care ne-au o Hunedoară atletică, pito­ re a omului. Plccînd de aici, de siguranţă a scrisului meu... Buletin
nostru : ,,A fost odată un scriitori - Cronin, Maugham obişnuit serialele engleze, rească, de suflet şi spirit... aveţi dreptate, sînt un timid — Sînteţi omniprezent în univers
tată de treabă, care a avut - celebritatea lui G. W. ceea ce ne place aici este — Din cîte imi amintesc, care încearcă să scrie. Cine viaţa literară a Hunedoarei, 11,35 P
întruchipaţi scriitorul şi omul
Buletin
un băiat cuminte şi si­ Deeping face o figură mesajul generos, de res­ cartea do debut v-a adus un reuşeşte să pătrundă crusta cetăţii. Atlas c
litor..." Ceea ce atestă din oarecum aparte. Deşi a pect al muncii oneste, ori­ premiu ca o recunoaştere a (morga) depusă de timp pe — Timpul acesta este fără comoar;
nou nevoia noastră irepri- publicat vrea optzeci de care ar fi ea, de dăruire calităţii scrisului dv. Aţi in­ fiinţa mea, descoperă un precedent pentru noi, românii. Avar
timid. Singura diferenţă din­
13,(V
1
mabilă de basme şi istorii : romane, dintre' care multe prin dragoste, de încredere trat, cum se spune, pe poar­ tre un timid sadea şi mine Conştiinţa naţională, prefa­ Bule .
cerile din societatea noastră
ipostaza modernă a celor au fost la vremea lor in triumful binelui. Un ta maro în lumea scrisului. e că cu sînt iui timid ferm, îl obligă pe scriitor să fie Meridia
o mie şi una de nopţi e best-seller-uri, dicţionarele mesaj tonic, mereu actual, — „Floarea soarelui" a fost necruţător... prezent acolo unde sînt punc­ diojurn;
serialul tv. şi istoriile literare il trec de care nu ne vom putea publicată prin bunăvoinţa u- —• Sînteţi un om cqltc Si tele fierbinţi ale existenţei. doscop
17,00 I
să
reuşeşte
înţeleagă
Aşa
Creatorul exemplarului de obicei sub tăcere. Expli­ lipsi nicicînd. Atita timp nor oameni ea Marin Preda, ajutaţi şi pc alţii să se ridice, timpul său, să extragă din 17,05 M
tată este George Warwick caţiile se află in inegali­ cit mai avem ingenua dis­ Mircea Ciobanii, Cornel Po- să publice, să fie prezenţi în existenţă partea necesară dv. ; 1!
Deeping care s-a născut tatea acestei opere, în ponibilitate de a-l recepta, pescu. ue-a plăcut, mi-au viaţa literară. elaborării scrierilor sale. După Buletin
Săptăm
ce am citit „Jurnalul 44 lui
în anul Războiului nostru schematismul şi lipsa ei de nu e nimic pierdut. dat premiul de debut al edi­ — Deşi am din ce în ce mai Kebreanu, mi-am dat seama că nă şi
pentru Independenţă şi a adincime, in o anumită RADU CIOBANU turii, au publicat-o şi, după puţin timp, îmi place să fiu trebuie să fiu şl mai mult Muzică,
* ; 19.
ce a ieşit în librării, un ju­ prezent între colegii care sq implicat în viaţa cetăţii mele txJ, ; ★
riu naţional i-a conferit pre­ care se află chiar în inima diojurn
află la început de drum sau mea şi se numeşte România...
NOTE DE LECTURĂ miul C. C. al U.T.C., pe anţil n-au reuşit încă să sc afir­ turală;
1978, pentru poezie. Dacă me pe măsura talentului lor* Interviu consemnat de dv. ; i
22,10 S]
Lucian Blaga în ambianţa familială asta se poate numi poarta Actualmente conduc cena­ MINEL BODEA de dan
cea mare, vă dau dreptate,
letin d
îmi aduc aminte că la festi­
vitatea de premiere erau pre­ I
Bibliografia închinată vie­ feminin, atît de explicabil IOAN ŞEU: „Pasăre clin zente personalităţi marcante
ţii şi activităţii poetului în atare situaţie — pri­ Carpa(i“ (sculptură mar­ ale literaturii şi culturii roma­ l HORIA-REX DÂCSAE
şi gînditorului Lucian mele pagini ale memoria­ mură). . neşti. Fiind în preajma unor •
DEVi
Blaga s-a îmbogăţit recent lului Leliei Rugescu dez­ I (Patria
cu o nouă carte ce apar­ văluie aspecte, gesturi, mo­ I Şi-a trecut sîngele « seriile
ţine uneia dintre persoa­ mente şi preocupări ce 0 I NEDCb
nele ce au trăit nemijlocit ilustrează sensibitatea ar­ 1 în rîuri. • Miraj
în apropierea sa. tistică funciară ce-1 ca­ • A aureolat holdele I Ilangai
B); C
Apărută la Editura „Da­ racteriza deja pe Lulu i cu gînduri fierbinţi. 0 tiţic (
cia" din Cluj-Napoca, lu­ Popii, cititor asiduu de li­ Şi-a înfipt privirea 1 tarii î
crarea Cu Lucian Blaga — teratură şi filozofie precum 1 PETRC
dr
aparţinînd Leliei Rugescu. şi autor de poezii şi scenete în seninul ncîncătuşat. 0 <*
nepoată de soră a mare­ încă din perioada .şcolarită­ • în pragul primăverii 1 Noiem
lui scriitor — are darul de ţii de la Sebeş şi Braşov. i a pornit agale rea);
ne mo
a ne introduce cu abilitate Reluînd „romanul iubi­ a peste dealuri şi munţi VULC.
şi graţie feminină în spa­ rii" poetului, în care ne-a I este a
ţii noi ale universului exis­ introdus Blaga prin „Hro­ • peste vremi (Luces
Ciulea
tenţial blagian, îndeosebi în nicul şi cîntecul vîrstelor", I să întimpinc NINCh
ambianţa familială, şi de autoarea furnizează noi şi împlinirea. riile 1
a lărgi prin aceasta posi­ interesante amănunte cu IC1 însuşi URICi*
bilitatea apropierii perso­ privire la relaţia afectivă (Retez
de ză
nalităţii complexe a „Ma­ dintre Cornelia şi Lucian, floria—Itex Daciae. şic); i
relui Anonim". Ea cuprin­ la raporturile dintre fa­ I LUIZA LANDT zăpad
de întîmplări, date, fapte miliile Blaga şi Brediceanu, în Mo
căra):
şi informaţii multiple şi precum şi la locul şi rolul - 0 cord a*
variate. în relatarea că­ soţiei în toate fazele evo­ tenua:
rora autoarea ne averti­ lutive ale statutului creato­ tură)
mi
zează atît in „Cuvînt îna­ rului diplomat, universi­ ,,Cine nu a păşit măcar indeminare şi fineţe, de fie a ornam entelor ce ex­ la ţară. Interesant este m o­ mie
inte" — că a rămas „strîns tar sau simplu angajat al o dată pragul Muzeului imaginaţie şi creativitate prim ă un specific de spi­ dul in care m eşterul popu­ Ciule;
legată de adevăr", cit şi în Institutului de Istorie şi etnografic din Orăştie, să strălucitoare specifică de ritualitate. Un specific ex­ lar din Vaidei a căutat să mîinii
cultui
„Note" — că n-a lăsat in­ Filozofic din Cluj, ori al o facă cît mai curînd. Ard altfel întregului nostru po­ prim at prin cîteva m otive: redea prin ţesut, intr-o să n(
formaţia „ ...la cheremul Bibliotecii Academiei — posibilitatea să vadă lu­ por. Reprezentative sînt în al şarpelui (prezentat pe foaie de perete, „ceru/ şt rcşull
capricioasei memoria ca­ Filiala Cluj. cruri minunate". Îndemnaţi acest sens furcile de tors, căucele pădureneşti şi pe stelele". In ceea ce pri­ mina
„Z 44
duca..., şi nici tîrîtă pe Bucuria plenară a Înca­ de această invitaţie - a- aliate intr-o colecţie im­ bitele de căluşeri din Va­ veşte costum ul popular,
panta fabulaţiei ispititoa­ drării existenţiale şi artis­ preciere cuprinsă în cartea presionantă, stilpii mortuari lea M ureşului, dar şi pe un Orăştia este o zonă de in­
re..." tice în cosmicitatea patriei de impresii, am intrat şi noi ce'redau verticalitatea din ulcior de la Obîrşa), intîlnit terferenţă intre Banat şi V
Structurată în două sec­ a trăit-o poetul—filozof — in lumea satului hunedo- Transilvania, evidenţiind exu-
venţe — „Amintiri despre pentru scurtă vreme — în rean in care se regăseşte 0 zi printre nestemate ale bdranţa culorilor in ţesături,
Lucian Blaga" şi „Portre­ vatra patriarhală a casei atit de pregnant spirituali­ dar m ai ales intre Zarand l’Cl
te de familie" — lucrarea sale din plaiul Bistriţei, tatea dacică. Primele o- şi M ărginim ea Sibiului, prin Kchiri
riabi
biecte expuse sînt unelte
oferă cititorului, în prima de unde a admirat peisa­ agricole, de cultivare a pă- creaţiei populare hunedorene culorile alb-negru cusute spre
sa parte, numeroase amin­ jul mirific al „bîrgaielor", cu sobrietate. Sculptura Şl Pe
preci
tiri emoţionante, plăcute, exclamînd cu emoţie :„A- mintului, creşterea vitelor, ţesătura in piele, oglindită ninse
duioase, nostalgice, sau în­ cesta e adevăratul meu apoi de minerit, practicat m ai ales în pieptare, este, sfârşi
cărcate de amărăciune, de spaţiu mioritic". în Munţii Apuseni, preo­ sanctuarele dacice păstra­ in stindardul dacic; al de asem enea, extraordinară. sufla
durere şi regret în legă­ Bogatul material infor­ cupări care exprimă stator­ tă şi valorificată inclusiv m iinii, inim ii, o sabie Ca un corolar a tot ceea uneli
dul
tură cu diferite perioade mativ. cu multiplele şi nicia oamenilor pe aceste de marele Brâncuşi, trecută curbă dacică şi una dreap­ ce s-a m enţionat este sala km/]
ale existenţei poetului, iar variatele proiecţii asupra meleaguri de străveche is­ prin momentul Blaga cu tă rom ană ! M otivul lunii} tradiţiilor şi obiceiurilor a- pera
în a doua sînt schiţate scriitorului, se completea­ torie. Uneltele de muncă al său spaţiu mioritic. aliat pe furca de tors; m intind de căluşeri, turcă, cupr
portretele membrilor fa­ ză cu interesantele por­ se asociază cu cele de Scluptura continuă cu sculptată, de la Rom os, nedeie, nuntă, tirg, clacă şl ir
mai
miliei acestuia şi a rude­ trete ale rudelor acestuia practicare a unor meşte­ obiectele de m ici dim en­ m ai poate fi intîlnit pe Ia seceratul griului, m edi­ max
lor mai apropiate sau mai şi se încheie cu un impre­ şuguri, ştiut fiind că doar siuni - căuce, linguri, bite pieptarul pădurenesc în cină populară etc. Iar in zero
îndepărtate, cărora autoa­ sionant arbore genealogic in Orăştie işi desfăşurau - cu căldura proporţiilor virtutea aceleiaşi arm onii: final, m uzeul m uzeului care dimi
Ea
rea le atribuie o anumită al familiilor Blaga şi in trecut activitatea 19 lor pline de o inegalabilă m unte — cîm pie. reuneşte ţesături, ceram ică, ners
semnificaţie circumscrisă Moga — spre care, măr­ bresle. arm onie, cu ornam ente re­ Ţesăturile reprezintă o sculpivră în lem n, pictură schi
fenomenului Blaga. turisea poetul: „ ...sîngele îndeletnicirile artistice date prin negativul rotun­ certă revelaţie, tricom ism ul pe sticlă, creînd atm osfera nort
cînd
Făcînd abstracţie de meu ca un val/ se trage propriu-zise fac obiectul dului. Nu lipseşte dialogul lor (prezenţa ,celor trei cu­ casei ţărăneşti hunedorene, loca
t
unele amintiri, puţin sem­ din mine/ înapoi în pă­ expoziţiei de bază. Prelu­ intre m unte cu form ele sale lori preponderente — roşu; cu bogăţia dar şi cu sobrie­ ta i
nificative — atribuite vir- rinţi". („Somn" — Lauda crarea lemnului este defi­ in lem n şl cîm pie cu bro­ galben, vinăt — n.n.) avînd tatea, cu farm ecul şi spe­ 00—
slei foarte fragede (3—4 somnului). nitorie. Sculptura in lemn derii m ai ales în pînză. La m enirea să învioreze sem i­ cificitatea sa de totdeauna. Cea -
eh ic
ani), peste care se revarsă a atins cote nebănuite de un loc generează o bogă- obscuritatea cam erelor de B. CĂTĂLIN
lin innrlrn c^ntimPntnlÎQm Prof. DUMITRU SUSAN