Page 77 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 77
Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşeseu
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii,
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor —
program concret de muncă pentru toţi lucrătorii ogoarelor
% Mijloacele mecanice, toate atelajele folosite la
C I A L I S M I I L I transportul îngrăşămintelor organice pe ogoare
în cuvîntarea rostită la
gunoi de grajd, pe tere
lucrătorii ogoarelor din
Plenara lărgită a Consi care le-au înţeles bine şi aproape 18 000 tone de
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C liului Naţional al Agri C.U.A.S.C. Toteşti. Astfel, nurile destinate culturii
culturii, tovarăşul Nicolae odată ce s-a încheiat ferti cartofului, legumelor, sfe
Şl AL C O IU SI LI U LUI P O P U L A R J U O E T E A N Ceauşeseu, secretarul ge lizarea chimică pe toată clei furajere şi în pomi
neral al partidului, arăta suprafaţa însămînţată cu cultură. Cele mai marî
că în fiecare localitate şi cereale paioase, în unităţile cantităti s-au transportat
unitate agricolă trebuie să din acest copsiliu se desr la C.A.P. Toteşti (2 300 to
Anul XXXVIII, nr. 8 794 DUMINICĂ, 23 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani se înfăptuiască măsurile făşoară cu toate forţele
de irigaţii, desecare, com transportul şi administra ne), Ostrov (2 200 tone),
Peşteana (1 000 tone) .şi Rîu
batere a eroziunii solului, rea îngrăşămintelor orga de Mori (1 800 tone). De
lucrările de creştere a nice pe ogoare. Sînt mobi fapt, în aceste unităţi s-a
ym ■ BEzyoLTAEE intensiva: 2 fertilităţii şi productivităţii lizate la această importan şi administrat deja gunoiul
pămîntuluix^_în acest con
tă lucrare de sezon forma
pe o parte din suprafeţele
J text, s-a subliniat că nu ţii mecanice şi atelajele ce urmează a fi plantate
unităţilor agricole şi ale
se vor putea obţine pro
ducţii mari dacă nu se va membrilor cooperatori. cu cartofi. Aşa, de pildă,
la Toteşti lucrarea s-a fir
acorda atenţia necesară — Pînă la această dată — nalizat pe 60 de ha, la
Produse multe, de calitate şi ieftine - tuturor lucrărilor menite să ţinea să precizeze Ştefan MIRCEA LEPADATU
e
d
t e
i n
l e
Ivancu, p
ş
r e
asigure creşterea fertili
tăţii şi productivităţii pă- C.U.A.S.C. Toteşti — au
mîntului. Sînt cerinţe pe fost transportate în cîmp {Continuare în pag. a 2-a)
obiective ale chimistelor din Orăstie
Trebuie să producem can costurilor de producţie, bricaţiei spre materii prime
tităţi tot mai mari de bu descoperite şi înfăptuite de mai ieftine. Există, de
nuri materiale, la înalte muncitori. pildă — din punct de ve
standarde de .calitate, însă — Să luăm, de exemplu, dere al culorilor — dife
nu ne este indiferent ce eîteva din 1985. Pe între renţe de preţ de pînă la
valori înglobăm în aceste gul an s-n realizat o eco 2 000 iei/tonă între anumi
bunuri, cu cît le producem. nomie de peste 15 milioane te categorii de mase plas
Aceste adevăruri îşi gă lei. Mai mult de jumătate tice. Şi pentru 1986, pro
sesc aplicaţii concrete şi din această sumă a fost gramele prevăd măsuri a
la întreprinderea chimi obţinută prin folosirea ca căror aplicare va determi
că Orăştie, unde se crea- materie primă a resturilor na nu numai încadrarea
ză pentru economia naţio de mase plastice recupe în normele de consum sta
nală 5 diversitate de re rate de la diverse unităţi bilite, ci şi realizarea u-
pere industriale. socialiste din judeţ şi pre nor reduceri suplimcnbi'-e".
— La noi — ne-a decla lucrate în granule pe plan înainte de a trece 'la
rat Nicolae Pîrva, şeful intern. Este o acţiune de preocupările din acest an,
serviciului financiar din mare eficienţă. Alte mili ec. Emilia Crişan şi Ve-
I. C. Orăştie — putem vor oane de lei (peste şase) au turia Răsădean, din servi
bi de o mobilizare exem „ieşit" din capitolul chel ciu] financiar, au eviden
plară a tuturor oamenilor tuieli de transport. Pentru ţiat faptul deosebit de im
muncii,- în această direc .aprovizionare şi pentru portant că la micşorarea
ţie. Acţionăm pe baza unor desfacerea mărfurilor, ne-am costurilor de producţie nu
programe concrete, întoc axat pe transportul C.F.R., contribuie doar programul
mite în spiritul indicaţiilor mult mai ieftin decît toate specific, ci şi măsurile în
şi sarcinilor formulate de celelalte. Şi exemplele ar. scrise an alte programe ale Centrul (le reparaţii al S.M.A. Deva. Cu răspundere,şt hărnicie se lucrează pe li
secretarul general al parti putea continua... unităţii : de ridicare a ca nia pentru montaj motoare. In primele luni ale acestui an, printr-o bună organizare a
dului, tovarăşul Nicolae Operatorii din secţiile şi lităţii nivelului tehnic al activităţii, au fost reparate 30(1 dc motoare.
Ceauşeseu, care a cerut atelierele I. C. Orăştie sînt producţiei, de creştere a
«să se respecte' neabătut conştienţi că orice depăşire productivităţii ş.a. De
normele de consum stabi a consumurilor dc materii exemplu, creşterea produc
lite, elaborîndu-sc din timp prime şi materiale, de com tivităţii muncii cu 10,4 la Organizaţiei sindicale — un roi
măsurile necesare care să bustibili şi energie electri sută va avea ca efect şi IN ZIARUL DE AZI
asigure încadrarea în aces că au drept consecinţă o o reducere a costurilor de tot mai activ în mobilizarea
te norme şi reducerea în dereglare în aprovizionarea producţie eu peste 200 000
continuare a consumurilor". tehnico-materială generală. lei. Prin îmbunătăţirea u- MO? VU DUMINICAL
In unitatea noastră, cos „Din această cauză — tilizarii ' capacităţilor do oamenilor muncii
turile de producţie au fost sublinia Marta Damian, producţie, valorile „înghi Horea i-ruii sl sim-
micşorate de Ia an la an responsabilă cu analiza cos ţite" de reperele fabricate hol ieri, de a pune în valoare
Aceasta se datorează şi turilor de producţie ale se vor micşora cu un sfert Se poate spune că mun
faptului că, pe parcursul unităţii — în sectoarele de de milion lei. Prin creşte .Călători străini despre ca oamenilor de la între noi şi importante resurse
şi experienţe. Urmărirea
prinderea de materiale de
cincinalului trecut în •struc mase plastice, unde se rea rea gradului de folosire a meleaguri hunedore- construcţii Deva din acest îndeaproape a acesteia, pe
tura producţiei au început lizează p rentabilitate de materialelor recuperate (cir
să ocupe o pondere tot mai 20—25 U sută, se acordă ca 1 000 torn? care . vor ne. Castelul din Hu început de an şi cincinal baza unor criterii bine sta
mare piesele auto, la care atenţie maximă reducerii înlocui tot atîtea materii nedoara a debutat sub bune auspi bilite, în funcţie de spe
cificul şi cerinţele activi
s-a prevăzut o rentabili consumurilor specifice pe prime originale) se va rea- cii. Un început rodnic da tăţii din fiecare secţie, s-a
tate de maximum 10 la fiecare produs. In 1985 iiza un cîştig net, în fa „I’opas" două ges- torat desigur eforturilor şi
sută. Este „un plafon" s-a obţinut, pe această voarea bilanţului unităţii, iiuni căutărilor continue pentru soldat cu bune rezultate".
.care a generat o adevărată cale, o economie de circa de 2 500 lei/tonă; înfăptuirea importantelor Dar nu numai întrece
cascadă de idei şi propu o jumătate milion lei. De — încă din. prima lună De pretutindeni sarcini ce revin colectivu rea socialistă oferă cadrul
propice activităţii celor 22
neri pentru reducerea chel asemenea, cu mai mult de lui în anul 1986 şi în per grupe sindicale de la În
tuielilor. 3 milioane lei au fost re MARIN NEGOITÂ Ecran spectivă. Argumente: în lu
—. Enumeraţi eîteva din duse cheltuielile de produc na ianuarie colectivul sec treprinderea de materiale
de construcţii Deva pentru
ţiei prefabricate şi-a reali
aceste cui de scădere a ţie prin T'orionU'.ree fa (Continuare in pag. a 2-a)
zat planul în proporţie de mobilizarea oamenilor mun
Preparaţie Livezeni — un obiectiv care trebuie 115,6 ta sută, cele de la cii la realizarea angaja
mentelor. Dialogul nostru
premo — 112,5 la sută, pa
nouri mari — 113,1 la su cu organizatori de grupe
să producă cît mai repede! lă, B.C.A. — 109,7 la sulă sindicale, cu membri ai
comitetului au scos în evi
în ansamblul preocupări
lor de zi cu zi pentru mai denţă şi alte căi şi mijloace
Fără nici o îndoială. intensificat, stadiile dc ţiei şi nu se pun probleme cu probleme organizatorice mult, mai bine, mai efi proprii ce şi-au dovedit e-
Preparaţia cărbunelui Live execuţie la o serie de lu- deosebite la predare, în al organizaţiei de bază a cient se regăsesc şi forme ficienţa. Experienţa a ară
zeni se înscrie la ora ac crări de construcţii-montaje condiţiile în care ni se brigăzii, am trecut pe la le, modalităţile de acţiune tat că, dacă oamenii cu
tuală printre investiţiile fiind avansate. Aceasta nu asigură toate materialele mai multe puncte de lucru. ale organelor şi organiza nosc bine, de la început,
industriale prioritare. O- înseamnă însă nici pe de- necesare, Secţia spălare—flotare este ţiilor de sindicat. ce trebuie făcut într-o a-
biccjtivul va asigura creş parte că aici totul decurge ‘ — Ce vă lipseşte ? gata în proporţie de 90 „Una dintre preocupări numită perioadă, ei eva
terea capacităţii de prepa ca la carte, că nu mai sînt — Cablu pentru instala la sută. Aici a început ro le centrale ale muncii noas luează corect posibilităţi
rare a cărbunelui în cadru] probleme, care, nerezolvate, ţia electrică şi instalaţiile dajul mecanic in gol al tre — ne spune tovarăşul le, îşi asumă angajamente
I.P.C. Valea Jiului, în ar conduce la amînarea de .semnalizare şi coman- utilajelor, conform grafi Nicolae Bozdoc, preşedin mobilizatoare, pot să-şi or
scopul valorificării supe cului stabilit. La alimen tele comitetului sindicatu ganizeze bine munca. în
rioare pentru semicocs a tarea cu apă a flotaţiei lui din unitate — o con această direcţie, dezbate
cărbunelui brut extras din Ritm şi calitate în realizarea lucrările sînt însă rămase stituie folosirea la maxi rea lună de lună in adu
unele mine. Termenul de în urmă. Constructori* sînt mum a posibilităţilor de nările grupelor sindicale a
punere în funcţiune a aces INVESTIŢIILOR totuşi optimişti. „în 30 mai care dispune întrecerea so sarcinilor fiecărei secţii,
tei instalaţii moderne de a.c. vom avea apă în bazi cialistă pentru mobilizarea formaţii de lucru şi schimb,
mare productivitate, de nul principal" — arătau întregului personal munci precum şi stabilirea de
concepţie şi execuţie inte punerii în funcţiune a o- dă, fier-beton, unele co- însoţitorii. Urmărind în tor la îndeplinirea planu domenii în care trebuie să
gral românească, este fi biectivului. fraje glisante, eîteva uti continuare fluxul tehnolo lui la toţi indicatorii. Este, se acţioneze pentru depă
nele semestrului întîi ai Inginerul Gheorghe Che- laje la staţia de filtru — gic, notăm : alimentarea cu de altfel, pîrghia princi şirea unor greutăţi ivite,
anului curent. laru, şeful adjunct al bri presă, pompe şi altele. îm cărbune de la I. M. Live pală prin care acţionăm în constituie o cale tot mai
în ultima vreme, în po găzii, ne-a spus : preună cu beneficiarul in zeni este gata în proporţie această direcţie. Am pus şi rodnică de implicare a sin
fida unor greutăţi cu care — în momentul de faţă, vestiţiei am făcut şi vom de 90 la sută, decantoarele punem un mare accent pe dicatelor în mobilizarea
s-a confruntat colectivul colectivul nostru, care nu face în continuare demer de steril şi şlam — 70 Ia organizarea sa exemplară, colectivului.
Brigăzii nr. 2 Livezeni a mără peste 430 de oameni, surile necesare pentru a- sută. La partea de stoc căr pe creşterea caracterului Desigur, cunoaşterea sar
I.A.C.M.M. Petroşani — este puternic mobilizat în sigurarea cît mai repede bune spălat, executată în de masă, a dinamismului cinilor de plan constituie
nensigurarea la timp a u- muncă şi acţionează cu a utilajelor şi materialelor proporţie de 40 la sută, a şi eficienţei sale. Am ur o premisă importantă pen
nor materiale şi utilaje responsabilitate pentru fi amintite. mărit permanent ca, luînd tru realizarea lor, dar nu
nalizarea tuturor lucrărilor însoţiţi de maistrul con parte la 'această formă de
prevăzute prin grafic — LIVIU BRAICA
la termenul stabilit. Obiec structor Dumitru Gheorghe emulaţie) oamenii muncii VALENTIN NEAGU
se poate aprecia că pe tivul este avansat din şi de tovarăşul Lucian să fie puternic stimulaţi de
acest şantier ritmurile s-au punct de vedere al execu- Bagy, secretarul adjunct (Continuare in pag. a 2-a) a lucra azi mai bine decît (Continuare in pag. a 2-a)
