Page 78 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 78
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 794
Activităţi politico-educative
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA*
m tehmc •?ncUucVMate imită* m desfăşurate d© sindicate
DUÎV
@ Consiliul municipal al baterea iniţiată de comitetul creşterii mai accentuate >3 FE
Produse multe, Preparaţia Livezeni sindicatelor Petroşani a or sindicatului minier de la a productivităţii muncii
ganizat expunerea cu tema I. M. Bărbăteni. pentru ridicarea nivelului 11,31) Tplcx
(Urmare din pag. 1) presă, Constantin Frumuşe- „Documentele Congresului qle trai al oamenilor munr 11,35 r„ 1 ,.hea
lcfilnio
de calitate lu, Alexandru Ioncelescu, al XlII-lea al partidului — @ Masa rotundă organi eii". dan:
adincu
trebuit .schimbat proiectul Gheorghe Doca, Mihai Va- vast program pentru edifi zată de comitetul sindica 12,10 Muzici
(la cererea constructorului). giuc, Gheorghe Gîrban. carea unei civilizaţii noi, tului de la I.P.S.R.U.E.E.M. © Din iniţiativa comite (color)
(Urmare din pag. 1) Cele 6 silozuri se vor rea Constantin Năstase — con pentru o nouă calitate a Petroşani a purtat ca ge tului sindicatului de la în 13.00 Album
liza la suprafaţă şi prin structori, Aurel Cărare — vieţii", audiată de activul neric : „Căi şi mijloace treprinderea mecanică, de Trei ş
terpre
glisare, cofrajele urmînd a electrician şi alţii. din municipiu, propagan pentru îmbunătăţirea cali material rulant Simeria, bucuri
se asigura de la C.S.V. Că- Pe şantierul Preparaţiei dişti, oameni ai muncii din tăţii, creşterea gradului colectivul de muncă a de vieţii,
a celui de-al 8-lea cincinal lan. De specificat că eva cărbunelui Livezeni se im unităţile economice. de competitivitate al pro clarat ultimele două deca prize
— concluziona şeful servi cuarea cărbunelui spălat pune ca atît constructorul, duselor". de ale lunii februarie drept gini O
laritat
ciului financiar — putem nu condiţionează punerea cît şi beneficiarul să-şi © „Folosirea raţională a decade ale producţiei mă zăpezi
raporta reducerea cheltuie în funcţiune, cărbunele pu- unească eforturile, pentru materialelor, combustibili © La fabrica de morărit rite. Colectivul s-a anga înregii
lilor totale la 1 000 lei pro tîndu-se încărca şi direct a intensifica ritmurile de lor şi energiei. încadrarea şi panificaţie din Petro jat ca în acest interval nifesti
artişti
ducţie marfă cu 1,2 lei, iar în vagoane. Am notat şi lucru, să se organizeze mai în consumurile specifice — şani comitetul -indicatului să repare peste plan 5 va Telesţ
a celor materiale cu 1,4 lei. nume de muncitori' şi maiş bine, să asigure utilajele şi consiliul oamenilor mun goane cu piese de schimb nul in
Am reuşit această scădere tri care se străduiesc zi şi materialele care condi obiectiv major al tuturor cii au iniţiat o dezbatere a- recuperate şi recondiţio de; P
ria I
printr-o bună organizare de zi, prin tot ceea ce fac, ţionează punerea în func minerilor" s-a intitulat dez vînd ca temă „Importanţa nate. von ţa
a proceselor de producţie, ca noua preparaţie de la ţiune a obiectivului. Chiar rului
prin urmărirea funcţionării Livezeni să fie pusă în de la începutul semestru 14.45 tri (c Ponte
utilajelor la parametri funcţiune cît mai repede : lui al doilea, preparaţia 19.00 Telcji
optimi, prin recondiţiona- şefii de- echipe lăcătuşi Livezeni trebuie să produ Organizaţiei sindicale—un rol tot mai 19.25 Pă’âti
gul n
rea matriţelor şi alte mă Petru Albu şi Grigore Po- că. Există timp suficient 19,50 Cili tai
suri specifice. Harnicul pescu, care montează ma pentru rezolvarea neajun activ în mobilizarea oamenilor muicii (color
nostru colectiv de muncă şinile de scos cărbune. Ion surilor de pe acest şan 20,30 „Vină
doreşte să semneze în mod Cîrstea şi Dumitru Balea tier. Numai preocupare şi ni aud
Ultim
permanent produse multe, — maiştri, Vasile Costică. voinţă să fie din partea (Urmare din pag. 1) ve muncitoreşti. Este vor litativ al produselor, creş
de calitate şi... cît mai Constantin Ştiucă — mon constructorului şi benefi ba, în principal, de „Con terii productivităţii muncii. 21.45 Tele.ii
ieftine. tarea utilajelor la filtre — ciarului. tul de economii al grupei Formele, metodele şi EUNI, 24
suficientă. Fundamentale sindicale" şi „Atelierul ca
rămîn organizarea riguroa lităţii şi eficienţei". Prin căile prin care organele şi 20.00 Tele.ii
să a îndeplinirii lor, asi crearea unei mai largi ba organizaţiile sindicale spri 20.20 Or iz <>
«t'M’
gurarea tuturor condiţiilor ze de cuprindere şi urmă jină şi contribuie la mobi 20,40 Teza o
lizarea oamenilor muncii
necesare, desfăşurarea unei rirea mai strictă o contri (eo'or
actTvităţi responsabile de buţiei grupelor în acest la realizarea sarcinilor sînt 21.00 Roma
multiple. Să menţionăm
către fiecare om al mun domeniu, în anul 1985 şi lor)
fî,.*„
doar pregătirea şi perfec
cii. în acest context, a de în prima lună din 1986 ţionarea profesională, icti- sod
venit o practică bună ur s-au obţinut importante e- vitatea de creaţie tehriico- 21,50 Teleji
mărirea de către membrii conomii de polistiren. zgu ştiinţifică, îmbunătăţirea
comitetului, ai birourilor ră granulată, pulbere de continuă a condiţ^or de
grupelor sindicale a felu aluminiu şi alte materii muncă -;i trai. precum si
lui în care este realizat prime în valoare de aproa activitatea pohtieo-educa-
planul fizic la nivelul fie pe 700 000 lei. Cealaltă tivă. *u toate •âi rezulta
cărui loc de muncă. Acest iniţiativă muncitorească vi tele dobîndite prin aceste
BUCURI-
lucru dă posibilitatea cu zează două obiective de căi nu sînt de neglijat, to tuaiitatea
noaşterii atît a celor care mare importanţă ale colec tuşi trebuie spus că şi în te ® Rad
au rezultate bune, cît şi a tivului în acest an şi cin aceste direcţii activitatea vista preş
celor care întîmpină greu cinal : calitatea şi eficien se cere intensificată. Sar- programul
Magazin i
tăţi sau provoacă neajun ţa. Tocmai de aceea, avînd o ile majore ce revin co De toate
;
suri prin nerespectarea în vedere rezultatele meri 13,00 Itad
disciplinei muncii şi tehno torii dobîndite în perioa lectivului de aici în acest Fotbal m
16,30* .Undi
logice etc. da anterioară, trebuie a- an. cu deosebire în pla Ratf/Jning:
O altă preocupare de cordată o şi mai mare a- nul creşterii accentuate a 17.30 Tra
preş ; 17,4
bază a comitetului şi gru tehţie sporirii aportului a- calităţii şi eficienţei impu operetă; ]
pelor este perfecţionarea cestei iniţiative în ridica ne cu mare acuitate acest ştiri ; t8
continuă a unor iniţiati rea nivelului tehnic şi ca lucru. 18.30 Muz
tnţi ; 20,
20,15 Roz
Pronoexpi
t Hanul vei
sesizate
neregulile
găre in d
se
Noi modele Transportul îngrăşămintelor \ confirmă, motiv pentru \ confirmat,
semnări;
\ care, în vederea instau melodiilor
jurnal;
de confecţii (Urmare din pag. 1) gunoiului pe ogoare. Prin \ rării unui climat sănătos, sportiv ;
tre cei mai vrednici s-au propice desfăşurării unui dans ; 23,
comerţ modern, civilizat,
din blană Ostrov pe 70 de ha. la Rîu dbvedit a fi cooperatorii \ AVEJI CUVÎNTUL cu respectarea întocmai de ştiri.
de Mori pe 35 de ha. iar la Aurel Prejban, Ştefan Io- \ a regulilor generale de *
Clopotiva şi Peşteana pe nescu, din Toteşti, Paulio comerţ, cazul gestionarei
La Secţia blănărie Ardelean, Siminic Prejban, \ • Lucrătoarele comerciale de la autoservirea „Dună
Hunedoara, din cadrul cîte 25 de ha De reţinut Ioan Mihuţoni, din Păclişa, \ rea" din Hunedoara nu prea sînt la curent cu regulile Coste Smaranda de la \
întreprinderii „Vidra" că o mare parte din gunoi Nicolae Iscru, din Reia şi bunei serviri, ceea ce consider că-i destul de grav, de magazinul mixt din satul \
Bacea se va analiza şi
Orăştie, de la începutul s-a împrăştiat manual de alţii. \ oarece acestea intră în atribuţiile pe care le au ca vîn- dezbate în şedinţă comu s DEVA :
acestui an au fost in către membrii cooperatori. \ zătoare. Astfel, aici se practică vînzarea condiţionată a (Patria);
Moise Micloşoni, prima O altă formaţie de trans 1 nă cu toţi gestionarii de seriile I-
troduse în fabricaţie portat îngrăşămintele or unor mărfuri. Nu te poţi aproviziona cu anumite pro \
rul comunei Toteşti, ne la unităţile comerciale a- NEDOAR.
şapte noi modele de spunea că — puternic ganice acţionează în aces ( duse decît dacă cumperi şi o cutie de creveţi. Consider rondate Cooperativei de \ Miraj (M
Hangar l
confecţii din blană, mobilizaţi de orientările ş> te zile pe ogoarele C.A.P. l că nu este corect acest procedeu. (Mihail Verde - strada producţie, achiziţii şi des \ B); Căsă
Transilvaniei, nr. 6/22, Hunedoara).
Rîu de Mori. Mecanizato
indicaţiile reieşite din cu
trei dintre acestea vântarea tovarăşului Nicolae rii Iosif Daj, Ion Iubaş, facerea mărfurilor Ilia \ tlţie (Fia
tarii în
numai în cursul a- SESIZĂRI - SOLUŢII De asemenea, gestionara PETROŞA
Ceauşescu la Plenara lăr Petru Corneei, Ioan Adam, Coste Smaranda a fost \
cestei luni. O realizare gită a Consiliului Naţio Liviu Dăhnescu şi Petru • O- anonimă din Ba- U.J.Coop. IIunedonra-De- sancţionată cu diminua dragostei
(Paring);
notabilă, avînd în ve nal al Agriculturii — coo Mitucă muncesc zi-lumină cea, comuna Ilia, sesiza va pe marginea scrisorii: rea cu 10 ia sută a re \ s Noiembri
mai multe nereguli la „în urma analizei efec
rea); LU
dere că noile modele peratorii din comună se la transportul gunoiului magazinul sătesc din lo tuate de către organele tribuţiei aferente lunii no mai v
în cîmp, care apoi este
VULCAN
permit utilizarea cu e- străduiesc să grăbească împrăştiat de membrii coo calitate. Iată răspunsul noastre, s-a constatat că ianuarie 1986". \ este a m
ritmul transportului şi fer
ficienţă sporită a ma tilizărilor cu îngrăşăminte peratori. \ (Luceafăr
terialelor recuperabile şi organice. In paralel cu O altă lucrare ce se des Ciuleandr
TRILA: :
refolosibile, un succes formaţia mecanică — com făşoară în ritm susţinut (Muncitei:
pusă din IFRON şi cupluri este transportul şi aplica SA : V
care evidenţiază preocu I-II (Mm
de remorci, la volanul că rea amendamentelor cal-
parea constantă a în rora se află Miron Fluieraş, caroase pe terenurile acide. CÂNI : 1
tezat);
tregului colectiv al sec Octavian Cohuţ, Miron Există o formaţie consti zăpadă
ţiei de a creşte conti Vlăicom, Vlaic Silion, Au tuită la nivelul consiliului GURABA
pescu (ăl
rel Crăciuncscu şi Vaier unic care a aplicat pînă
nuu calitatea, funcţio TIE : j
Lihoni —, au fost mobi la zi mai mult de 500 (Patria) ;
nalitatea şi... căutarea lizaţi la lucru taţi cetă tof*3 de dolomită. Conco M a r e a
de care se bucură con ţenii care deţin atelaje. mitent s-au decolmatat căra); G1
cordaţi
fecţiile din blană „Fa- Există, întocmit un pro 5100 ml canale, cu rezul ten uş n te
gram în acest sens, astfel tate mai bune înscriindu-se tură)/ \ţ
vior" — Secţia blănărie ml s'G
că toţi locuitorii satelor cooperatorii din Densuş
mie (De
Hunedoara". participă la transportul cu (2 600 ml), Toteşti (700 ml) Ciuleandi
atelajele şi împrăştierea şi Ostrov (600 ml). mîinile <
# #-» - 9 - O - B - O - 0 O — — © cultură);
să no ni
reşul); Ii
Cum folosim buteliile de gaze lichefiate muia); c
„Z“ (Mi
Readucem in atenţie nece sau cu furtun care prezintă tru mărirea presiunii în bute
sitatea respectării citorva re crăpături sau lărgiri Ia capele, lie, acest procedeu putînd pro
guli elementare privind modul întrucît în asemenea situaţii voca explozii. De asemenea,
de folosire a buteliilor de există pericol de emanare a este interzisă fransvazarca ga
gaze lichefiate, ţinînd scama gazelor. zului dintr-o butelie în alta.
de faptul că, din cauza în Se va avea în vedere ca Din cauza nercspectării a-
călcării acestora, s-au produs distanţa dintre butelie şi sur cestor reguli, folosind o bu Pentru
accidente, unele cu urmări sa de căldură eu flacără să telie improvizată, la locuinţa fi în gen
destul de grave. In primul fie de cel puţin 2 m. Este in Iui Nicolae Borhină din Pe mai mul
rînd, este de reţinut că se terzisă cu desâvîrşire utiliza troşani a izbucnie un incen curl vor
interzice cu desâvîrşire folo rea buteliilor în poziţie cul diu soldat cu însemnate pa
sirea oricărui tip de butelii cată sau înclinată. Proba bu gube materiale, arzîndu-i aco ■ţii, mai
improvizate, în afara celor ori teliilor se va efectua mimat perişul casei, precum şi a de ninse
ginale. Pe timpul transportu cu apă şi săpun şi sub nici parte din mobilă şi din haine. pînă la
lui şi mînuirii, buteliile vor un motiv cu flacără de Ia torul es
fi ferite de lovituri sau de chibrit. Cetăţeni ! Respectînd regu In cadrul secţiei „Service", creată Ia I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, formaţia de lucră rile min
formări. Buteliile de gaze lile amintite, vă apăraţi pro prinse î
lichefiate nu se folosesc fără încă o precizare : se inter priile gospodării de pagube, tori condusă de Ioan Gergcly efectuează reparaţii Ia o freză FK C0, destinată muncii zero gra
regulator de presiune, cu ven zice cu jlesăvîrşire folosirea vă feriţi pe dumneavoastră şi în cariere. xime în
til defect, cu garnituri uzate focului sau a apei calde pen familiile de accidente. plus 4 ţ
