Page 79 - Drumul_socialismului_1986_02

MINICĂ, 23 FEBRUARIE 1986 pag. 3

Călători străini despre meleagurile
Horea — erou şi simbol
ghio/.- hunedorene © Am aflat de la Con­
rie în siliul judeţean al sindi­
or) dibilă informaţia transmisă prin satele de pe valea catelor că oamenii mun­
iră în toamna anului 1784, cii din judeţul nostru be­
Mureşului spreâncunoştiin-
cind ţărănimea iobagă a de un diplomat prusian ţarea neîncrezătoarei ţără­ Castelul din Hunedoara
ical : Transilvaniei s-a ridicat referitoare la admiraţia neficiază în acest an de
,rei in- într-o irezistibilă şi dîrză mărturisită public de îm­ nimi că într-adevăr fuse­ 10 366 bilete de tratament
piii — şi 687 bilete de odihnă
emă a luptă, înscrisă cu litere de părat faţă de conducătorul seră prinşi. Reîntorşi în Castelul Corvinilor din Hu­ rendi în scrisoarea pe care o
î; Sur­ foc în memoria naţională, revoluţiei. Sigur este că, Alba Iulia, sînt supuşi unui nedoara, unul dintre cele mai trimite din Iaşi, In 1554, pri­ la munte, în staţiuni din
ei Pa- ca o pagină de îndrăzneală, din lumea sa — cea a lung interogatoriu. Demn, importante edificii medievale marului de Sibiu. întreaga ţară. Majorita­
popu- ale judeţului şi ţării, este Umanistul german Sebastian tea biletelor de tratament
rbările dîrzenie şi voinţă, a celor năpăstuitei ţărănimi tran­ negând şi evidenţa, trebuie prezent destul de puţin în re­ Miinster, care trăieşte în pri­
icţiuni năpăstuiţi, dar şi a celor silvănene —, prin faptele să fi impresionat şi prin latările călătorilor străini. Do ma jumătate a secolului al sînt pentru boli reumatis­
i nia- mai îndreptăţiţi — social şi sale Horea a păşit în lu­ această atitudine. Cîteva fiecare dată însă cronicarul XV-lea, nu a călătorit nici­ male, digestive, cardio­
iltural- care vorbeşte despre Castelul odată prin Transilvania. O vasculare, afecţiuni respi­
iortive; naţional — să primească mea europeană, iar numele zile mai tîrziu, la 28 fe­ Corvinilor este copleşit de descrie însă în lucrarea sa
lotidia- partea lor de dreptate în său s-a transformat în bruarie 1785, a avut loc măreţia construcţiei sau sub­ „Cosmografia lumii". Pentru ratorii ş.a. Demn de re­
secun- societate, Horea nu era un simbol al luptei revoluţio­ sălbateca execuţie. Atunci liniază că ca a aparţinut vi­ alcătuirea ci a primit infor­ ţinut : în această perioa­
n isto- nare, al dîrzeniei şi vite­ ar fi rostit el cuvintele teazului voievod Iancu de maţii dc la diferiţi prelaţi dă staţiunile primesc so­
Sec- necunoscut. Hunedoara, toate relatările transilvăneni. Hunedoara o
;otato- înainte de marea răscoa­ jiei nemărginite a celor păstrate într-o mărturie a fiind făcute după dispariţia consideră un tîrg, tare prin licitanţi la tratament ©
lă, Ursu Nicola, numit şi asupriţi. vremii: „Mor pentru na­ sa. poziţia sa. Este ciudat că nu Atenţie, bărbaţi : se
i noş- In peregrinările sale prin ţiune". Cumplita-i moarte, aminteşte de castel, dar nu (mărţişoare) apropie (măr-
Horea din Arada, cătun al Umanistul german Taurinus poate trece peste faptul că este tişoare) ÎNTII (mărtisoare),
satului Albac,. iobag fiscal munţi şi prin sate îi ieşea la care au fost aduşi cu o situează geografic, afirmînd locul de naştere al lui Iancu
•a lun- în cale, animată de un sila să asiste reprezentan­ că nu departe de rîul Sar- de Hunedoara. MARTIE ! © Gheorghe
.lhastre pe domeniul Zlatnei, se ardent entuziasm şi de nă­ ţii satelor, nu a distrus le­ Georg Werner, care călăto­ şi Remus Vilan, tată şi
âniei impusese contemporanilor geţia se ridică „Cetatea stră­ reşte prin Transilvania în fiu, sînt lăcătuşi de între­
săi ca un om deosebit. dejdi în dobîndirea drep­ genda ci, dimpotrivă, a lucită" a Hunedoarei. Anton prima jumătate a secolului
; Kili- Acolo unde alţii şovăiau. tăţilor ei. mulţimea celor Vcrancsics o înscrie între ţinere în subteran la
>lor). năpăstuiţi. îndemnul şi cu­ alimentat-o. cetăţile puternice ale Transil­ a XVI-lca, aminteşte că la sectorul III, al minei Lo-
el îndrăznea : îmbina, prin Şi azi, după două vea­ Hunedoara există un punct
inteligenţă înnăscută, în­ vântul său erau ascultate şi vaniei, fiind în acelaşi timp de vamă temporar pentru nea. Doi oameni care
şi centrul unui comitat. Acest
drăzneala cu destoinicia. urmate. „Horea părea a fi curi, figura lui Horea este mărfurile sosite din Ţara se bucură de respectul
ARIE Cunoscător al lumii, ca năşcut pentru a domni", tot atît de vie, de martirică fapt il semnalează şi Anto­ Românească. Cu un secol mai ortacilor, fiind zi de zi
nio Posscvino.
om umblat prin părţile scria o gazetă germană a şi de măreaţă ca şi atunci. Franccsco Della Vallc Pado- tîrziu, David Frohlich, vizilînd \ alături de ei — Gheorghe
ca­ transilvane dar şi peste timpului. Apropiat de su­ Aceasta deoarece Horea vanul participă la conflictul Hunedoara, rămîne surprins de 1 _______________
hotarele ei. Horea şi-a o- ferinţele celor mulţi, dar dintre Ferdinand de Ifabsburg poziţia castelului „situat în­
rie cupat locul cuvenit în totdeauna în frunte, con­ a întruchipat marile idea­ şi Soliman Magnificul, pentru tre trecătorilc Vulcan şi Or-
1 (co­ fruntea ţărănimii transil­ ducător, Horea a fost cel luri de dreptate socială şi stăpînirca Ungariei şi Tran­ lca“. Delimitarea sa geogra­ ! E C R A N
cli şi vănene, intr-un moment căruia i-a revenit rolul să libertate naţională Pentru silvaniei, ca partizan al oto­ fică nu este însă decît a-
I epi- decisiv al existenţei ei is­ îndrume clocotul popular, că Horea a fost, este şi va manilor. Precizează că în proximativă. Aminteşte şi dc
timpul acestui conflict, caste­
torice. O lungă campanie să-l canalizeze şi să dea fi în conştiinţa poporului lul Hunedoara, foarte puter­ zăcămintele de fier din zonă,
petiţionară anterioară marii răscoalei un nobil ţel. Cît voievodul cel bun, drept nic, aşezat pe o stîncă, ne- cunoscute în aceeaşi perioa­ de 30 de ani şi Remus
înfruntări este legată de de limpede sint exprimate şi'viteaz, voievodul şi eroul putîndu-se pătrunde în el de­ dă şi de Conrad Hildcbrandt. de 3 ani - în abataje,
numele lui, de stăruinţa şi programatic obiectivele ţă­ fără altă dinastie decît mi­ cît cu o funie trasă dc o ma­ Exista la sfirşitul secolului al ocupîndu-se cu toată răs­
îndărătnicia sa. de lungile rănimii din însărcinarea lui lioanele de ţărani români cara, este asediat dc Emcric XVII-lea, la Hunedoara, o me­ punderea de repararea
Czibak, episcop de Oradea Şi
drumuri pe care le-a făcut Horea în ultimatumul a- vicevoievod al Transilvaniei, todă specială de extragere a stîlpilor de susţinere in­
împreună cu ortacii săi dresat nobilimii retrase în şi fără altă coroană pe zăcămintelor de fier prin dividuală. Sînt specialişti
00 Ac- spre capitala imperiului în cetatea Devei ! în cele cinci frunte decît cea a marti­ partizan al sultanului. executarea, de „galerii bolţile"
minu- puncte ale actului ultima­ Ciliva ani mai tîrziu comi­ despre care vorbeşte Samuel în ceea ce fac, zic mine­
* . Re- aşteptarea unei dreptăţi ce rului, strălucind de sîngele tatul Hunedoarei se supune şi rii © Răspunzînd cerin­
Rad o- nu putea veni de acolo. tiv se stipula înlăturarea el principelui loan Sigismund, Kdlescri junior, inspector im­ ţelor telespectatorilor din
9,30 Cel puţin o dată. Horea a lumii celei vechi pe care fierbinte al jertfei pentru ajutat dc turci să ocupe scau­ perial al minelor din Tran­ * unele cartiere ale muni­
; 12,00 obţinut o audienţă la îm­ răsculaţii speraseră a o fi libertatea poporului. nul domnesc al Transilvaniei. silvania.
toţi înfrânt şi instaurarea unei cipiului Hunedoara care
13,45 păratul losif al II-lea şi Evenimentul este consemnat recepţionau defectuos pro­
uimit : astfel s-a născut tradiţia lumi a lui Horea. Dr. lOAN ANDRITOIU dc nobilul maghiar Petru Ge- Prof. GHEORGHE FIRCZAK \ gramul televiziunii pe ca­
>V ) pr.vind îndemnul pe care, Prin înşelăciune, şi tră­
neilovij- — , .mmm» , , > —— t MW M .ii 1* * nalul 12, Direcţia radio
^
onoex- chipurile, împăratul i l-ar dare, Horea a fost prins televiziune Timişoara a
ţ.i la­ fi dat ca iobagii să-şi facă în codru Scorăgetului. Dus l \ luat măsuri pentru a în­
tin de la Alba Iulia, împreună cu
citate ; singuri dreptate şi ca prin Popas“ în două gestiuni lătura acest neajuns. Ast­
pentru lupta lor să-şi cucerească Cloşca, încadraţi de zeci 99 fel,. telespectatorii din
urnal ; noi destine. Nu este cre­ de soldaţi, au fost purtaţi l l
ragerii Cind Marinică Stroie le-a troşani. Odată tranzac­ siune" pentru cele cu greu- | aceste cartiere, vor putea
0 La recepţiona programul tele­
15 $!a- spus superiorilor săi că se ţia făcută, s-au pornit la tate specifică mare, mai * viziunii pe canalul 10
jlagărc pricepe ca nimeni altul la treabă, in timp ce „ma­ maleabile şi cu căutare, j
ron- ,, manipularea" combustibi­nipulau" cei 2 150 I moto­ Sursa de aprovizionare i-a | prin simpla orientare a
urneul De pretutindeni antenelor existente spre
Radio- lului, aceştia n-au avut rină din depozit spre sursa fost la indemină, numin- ' Castelul Corvinilor sau
orami c nici un argument să-l de valorificare, li s-a des- du-se întreprinderea minie- \ prin confecţionarea de
ici de „GRĂDINI SUSPENDATE" descoperiri paleontologice efec­
Juletin combată şi nici motive de conspirat combinaţia, orga- ră din localitate. Dovedin- s antene de 3 elemenţi
tuate 'în Africa. Acestea do­ ezitare pentru a-i unge ca nele-n drept lăsindu-i cu du-se foarte perseverent, a I
Lipsa spaţiilor verzi consti­ vedesc că, în perioada coco­ pentru canalul 10, orien­
tuie o problemă acută cu caro nului şi oligocenulul inferior, primitor—distribuitor la de­ buza umflată. Şi uite aşa „subtilizat" tot ce recunoş- J tate tot spre castel ©
se confruntă marile oraşe. pe teritoriul african au exis­ pozitul Preparaţiei Petrila. tea că se poate numi cu- | Oamenii muncii de pe
In cetăţile moderne, cererea tat marsupiale. Această des­ Dovedindu-şi vigilenţa faţă pru, plumb şi alamă, fie că I platforma industrială Goj-
dc locuinţe duce la reduce­ coperire este comentată de doi F O I L E T O N
rea spaţiilor verzi. Arhitecţii cercetători francezi, J. J. Jae- de apărarea avuţie< Încre­ era vorba de metal sub '. du din Deva ne întreabă
cehoslovaci au găsit o ieşire ger şi M. Martin, înlr-un ar­ dinţate spre gestionare, formă de şuruburi, ca- | dacă nu poate fi modi­
din această situaţie, recurgînd ticol apărut recent în revista sus-numitul a demonstrat o bluri, bare sau orice altă s
mării la o soluţie... de acum trei britanică „.Nature". După pă­ M. S. a rămas fără „ago­ ficat orarul de funcţio­
in — milenii : grădinile suspendate. rerea autorilor, centrul de perioadă superiorilor că formă geometrică. Faţă de I nare al chioşcului de difu­
; IIU- Evident, nu ale Semiramidei. răspîndire a marsupialelor merită Încrederea acorda­ niseală". Ca şi el, Gh. G. toate avea simpatie. Numai zare a presei (7—14,30)
%
icol la Locul teraselor cu grădini rămîne Australia, continentul tă. Adevăratele sale cali­ şi I. M. au mai tras o în­ aşa se explică performan- | din apropierea Sălii spor­
la A); poate fi luat de acoperişurile pe care trăiesc şi astăzi a- tăţi M. S. şi le-a etalat insă văţătură pe viaţă, convin- fa sa de a „colecta" cu I
î, sala plate ale blocurilor. Experien­ ceste animale bizare. turilor, pentru a-şi putea
repe- ţa a şi £ost realizată, de alt­ intr-o Împrejurare petrecută gindu-se pe propria lor mult peste o jumătate de * cumpăra şi ei ziarul pre­
uşche- fel. Pe acoperişul plat al COPIII CU PĂRINŢI cu puţin timp in urmă. El piele de valabilitatea pro­ tonă din aceste aşa-zise l ferat. Aşteptăm un răs­
(Arta); unor clădiri s-au. plantat iarbă a ,,economisit" din greu, pe verbului potrivit căruia ,,Lă­ rebuturi de la mină. Inten- !
egenda şi arbuşti ; în prezent, cola­ FUMĂTORI comia strică omenia". puns (afirmativ !) din
2 I-Il boratorii Institutului de bio­ toate căile posibile şi im­ (ia de a deschide o mină » partea conducerii unităţii
doi (7 logie experimentală al Aca­ Această categorie de copii posibile, stringînd la ma­ O intimplare asemănă­ proprie de asemenea me- | de care aparţine chioşcul
(Uni- demiei slovace de ştiinţe au sint confruntaţi cu riscuri ximum şurubul risipei. toare, tot la Petrila, ne-a taie i-a fost stopată. Inte- «
per să stabilit soiurile vegetale care sporite, pe planul sănătăţii. respectiv. © în această
tural); nu dăunează clădirii, nu ne­ Astfel, mamele care au fumat Socotind că a sosit mo­ dezvăluit-o şi Vasile Bor- resant de aflat ar fi insă, I lună se împlinesc 10 ani
lumea cesită îngrijiri speciale şi se în timpul sarcinii vor da naş­ mentul să-şi „golească" dean. Spre deosebire de cum de este posibil să fie J de la deschiderea bazi­
.le I-II adaptează bine la noul „me­ tere unor copii subponderali. plusul fraudulos, a căutat cei mai sus amintiţi, el era scoase sute şi sute de kg | nului acoperit de înot din
)NEA : diu". In general, copiii fumătorilor
1); PE- sint mult mai expuşi bolilor amatori pentru iinalizarea dotat cu o „dragoste na­ de metale aflate intr-o « Hunedoara. Mii de copii
argint AU EXISTAT respiratorii, în primii ani de dubioasei afaceri pe care turală" aparte faţă de şi oameni ai muncii din
INOA- viaţă, decît semenii lor din o pusese la cale. l-a găsit corpuri solide. Dar nu de gestiune, care se vrea să ] municipiul de pe Cerna i
seriile MARSUPIALE familii de nefumători. S-a ca „asociaţi" pe Gheorghe oricare, ci cu predilecţie fie şi „corectă" ! ? *
URI- ÎN AFRICA ? au beneficiat de condiţii­
1 (Rc- observat, totodată, că există Gaiţă şi pe Ion Matei, ul­ faţă de metale. Şi nu tot le deosebite pe care le
ipi de Se pare că da — scrie re­ o corelaţie inversă între înăl­ timul şofer la S.U.C.T. Pe felul de metale. Avea „pa- T. DOBRICEANU oferă piscina hunedorea-
■oşie) ; vista „Science et Vie", care ţimea copiilor şi numărul fu­ » l
că Po- se referă la o serie de noi mătorilor din casă. j mur * mmm a mmm $ mmm / mmm a mmm « mmm $ mmm a aaaam a mmm a mmam , mmm s ammm a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a amm ) nă celor ce doresc să în­
ORAŞ- veţe sau să practice îno­
îăpadă tul, să-şi fortifice sănă­
iri în
<FIa- tatea : două bazine cu
4
S.I: A- O nouă unitate specializată — patibarul „Cetate * apă încălzită, saună, sală
Re a- de forţă, duşuri, vestiare.
e cul- Un gînd de bine şi celor
Tpate
numai Continuînd preocupările ţetar - special în labora­ băuturi. conving, credem, pe ori- a fost realizată această ce zi de zi muncesc în
HÂZI : pentru extinderea, mo­ torul propriu, băuturi ră­ Aspectele pe care le-am cine despre bunul gust , unitate, această cochetă bază
<r: cu coritoare şi amestectiri de surprins la deschidere şi ingeniozitatea cu care Foto N. GHEORGHIU sportivă şi de agre­
sa de dernizarea şi diversifica­
: Sper rea reţelei, I.C.S.A.P. De­ ment © O propunere,
(Mu- deloc lipsită de in­
1 (Lu- va a deschis zilele tre­ teres, venită din partea
Ziua
cute pe bulevardul „De- celor care fac naveta cu
cebal" din Deva o nouă autobuzele I.T.A. din Că-
lan in localităţile înveci­
unitate specializată — nate : pe platforma auto-
patibarul „Cetate".
gării să fie amplasate
Unitatea cuprinde o tăbliţe indicatoare, pur-
secţie de patiserie—cofe­ tînd numele localităţilor
tea va
ou cer tărie şi un bar, în spaţii de destinaţie, stabilindu-
e alo-
eipita- distincte, însumînd 100 se şi locui de garare al
formă locuri la mese.
slab autobuzelor. în acest fel
n sec- Se pot servi aici pro­ s-ar evita busculadele
ieratu-
fi cu- duse de patiserie şi cofe­ dintre pasagerii aflaţi în ^
: D si
e ma- tărie realizate după re- căutarea autobuzului ce 1
i 1 şl îi interesează. I