Page 82 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 82
DRUMUL SOCIALISMUL!
pag. 2
ANALIZĂ T E M E I N I C Ă , C O N Ş T I I N Ţ Ă R E V O L U Ţ I O N A R Ă
I n A B O R D A R E A S A R C I N I L O R P E A N U L 1 9 8 6 20,0(
20,20
RESPONSABILITATE SI ANGAJARE Mircea Cor (oficiant), Ioan pru, fier, hîrtie. Toate u- cativă. Programele de mă mult dinamism, implica 20,3(
rea întregului organism la
PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI Rişcuţa, Virgii Gigirtu şi nităţile au realizat o eco suri dezbătute şi aprobate acţiune. Contracararea a o 21,50
nomie de 2,2 MWh ener
Florean Florea (electrome
de adunare — pentru rea
canici). gie electrică. lizarea sarcinilor de plan serie de greutăţi obiective
Adunarea generală a re plicit a ţesăturilor, anga- Dezvoltarea şi moderni Adunarea a abordat, în pe anul 1986, ca şi pentru în dotarea tehnică a între
prezentanţilor oamenilor jîndu-se ca, la locurile lor zarea continuă a reţelei acelaşi spirit critic şi au asigurarea modernizării prinderilor sau în aprovi
muncii de la Ţesătoria de de producţie, să militeze deservite, prin efort pro tocritic, o seamă de lip producţiei — creează pre zionarea cu materii prime Dî
mătase Deva a prilejuit în consecvent pentru îndepli priu, sprijinit de direcţia suri şi neajunsuri exis misele perfecţionării. în şi materiale, cu carbu
spiritul atribuţiilor sale nirea planului. Sigur, este judeţeană de profil, au de tente în activitatea atelie făptuirea prevederilor a- ranţi şi piese dc schimb
de forum al autoconducerii de datoria noastră să ex terminat acţiuni amplifica rului do exploatare al cestor programe impune în poate fi cu succes reali 151
şi autogestiunii economico- ploatăm raţional şi să în te pe linia satisfacerii în P.T.T.R. Brad, a oficiilor stilul de muncă al consi zată prin mai mult spirit clioj
financiare — analiza res treţinem în mod corespun măsură tot mai mare a ce aparţinătoare: uncie nere liului oamenilor muncii al inventiv în diferite com 6.30
a gri
ponsabilă, principială a zător utilajele, arăta în rinţelor sporite ale unită guli în mînuirea banilor, grupului, al celor alese la partimente de activitate. juri)
activităţii desfăşurate în cuvîntul său Mihai Călu ţilor şi ale populaţiei. în menţinerea şi creşterea nu nivelul unităţilor şi sub 8,00
anul 1985, adoptarea unor găr, dar solicităm şi cen acelaşi context, s-a remar mărului de abonamente la unităţilor grupului, mai ION CIOCLEI Curi
Buli
măsuri concrete, care, ma tralei de resort să ne spri cat faptul că au fost de radio-tv. şi radiofieare, la pun
terializate pas cu pas, vor jine în mai mare măsură păşite sarcinile de plan şi presă, soluţionarea cu în- PERMANENTĂ SI DEPLINĂ PROBITATE 10,00
determina îmbunătăţirea cu unele materiale şi pie la difuzarea presei. Cu tîrziere a unor cereri şi Din
pop.
sub toate aspectele a se de schimb. Noi ne vom toate acestea, adunarea a reclamaţii din partea popu PENTRU RIDICAREA PRESTIGIULUI 11,00
muncii, îndeplinirea pre mobiliza să ne îndeplinim privit critic gradul de răs- laţiei, aprovizionarea de TEATRULUI MINERILOR Mici
vederilor de plan din pri pianul pe acest an. Conti- pîndire a presei. La mia fectuoasă a unităţilor cu u- 11,35
letin
mul an al noului cincinal. nuînd ideea, Floarea Sze- de locuitori pe raza ofi nele piese de schimb şi Analiza responsabilă, pri anului 1985, numărul spo bun:
Darea de seamă prezenta kely aprecia că sarcinile ciului Bnoeş revin 200 e- materiale, neasigurarea co lejuită de adunarea oame rit de spectacole dedicate moa
tă de tovarăşa Maria Stoi sînt realizabile, pe ianuarie xemplare din diverse pu respunzătoare cu mijloa nilor muncii de la Teatrul diverselor categorii socio- Dc
tin
ca, secretarul comitetului au fost îndeplinite, se lu blicaţii. Luncoiu de Jos ce de transport ş.a.m.d. de stat din Petroşani, a e- profesionale locale şi ce curi
de partid, preşedintele crează bine şi în februa — 212. Bueurcşei — 380, Dezbătînd sarcinile de videnţiat rezultatele obţinu lor prezentate în turneu, nai;
cont
consiliului oamenilor mun- rie, însă este necesar ca Vaţa de Jos — 35(1 ete. — plan pe anul 19*86 — spo te de această instituţie ca instituirea sistemului de med
ii din ţesătorie, a relevat la fiecare loc de muncă, ceea ce este sub posibili rite în comparaţie cu a- re îşi desfăşoară activita abonamente ş.a. dc !
succint realizările şi ne- la toate nivelurile, să tăţile comunelor. nul precedent .— adunarea tea în inima puternicului Cu toate realizările ob net
realizările din anul 1985, crească exigenţa şi răs în sfera activităţii eco a exprimat angajamentul bazin minier al Văii Jiu ţinute, activitatea teatru cum
o serie de aspecte pozitive punderea faţă de calitatea nomice nu intrat şi preo şi hotărîrea colectivului de lui. Mîndria de a fi soco lui a continuat să fie (a r
rli:
din activitatea productivă, produselor, faţă de gospo cupările pentru reducerea oameni ai muncii de a ac tit teatru al minerilor, dar umbrită de unele neîmpli 18.30
dar şi unele greutăţi şi dărirea materiilor prime consumului dc materiale ţiona cu deplină răspunde în primul rind o institu niri. In stabilirea formu naiă
neajun'suri, carenţe de or şi materialelor, în scopul şi energie, recuperarea şi re pentru îndeplinirea ri ţie de artă aparţinînd ţării lei repertoriale, secretaria forn
19.30
ganizare, planificare şi reducerii permanente a întregi, a fost permanent tul literar nu a întreprins vigo
conducere a activităţii, de costurilor de producţie. introducerea în circuitul guroasă a acestora. alimentată de împliniri suficiente căutări pentru 20,00
disciplină a muncii. productiv a unor însemna Men
„Toate acestea, considera te cantităţi de plumb, cu CORNEL ARMEANU meritorii, de acţiuni spe găsirea pieselor celor mai mân
Totodată, din material, adecvate care să pună în dv.
ca şi din cuvîntul partici evidenţă posibilităţile in orâ;
zică
panţilor la dezbateri au terpretative ale colectivu tin .
reieşit cu pregnanţă res ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII lui artistic, specificul său
ponsabilitatea şi angajarea de vîrstă, care să cheme
întregului colectiv pentru in scenă un număr mai
îndeplinirea mobilizatoa Traian Ţirlea, directorul O ACTIVITATE COMPLEXĂ, cifice atît de aşteptate de mare de actori, să nu se
relor sarcini de plan din întreprinderii, sînt la Inde- publicul spectator. In limiteze doar la cîţiva. Nu
acest an, hotărîren unani mîna fiecăruia dintre noi. Al CĂREI PARAMETRI POT FI cursul anului 1985, colec s-a venit cu propuneri de
mă de a ridica la cote su Trebuie ' doar să muncim SUBSTANŢIAL ÎMBUNĂTĂŢIŢI tivul artistic a prezentat 9 piese nici din partea per DI
perioare calitatea muncii. ordonat, să avem grijă de premiere, cu 3 mai mult sonalului. (Pat
— Lucrătoarele din sec maşini, să fim gospodari, Gospodărirea unei loca Cu prilejul adunării ge dccît cele planificate, la S-a abordat totodată tere
do;
ţia ţesătorie — spunea Ste să nu admitem sub nici lităţi este o activitate com nerale a reprezentanţilor care s-au adăugat 8 piese problema calităţii specta den
luţa Martin — îşi cunosc un motiv dezordinea şi ri plexă. Se înmănunchează oamenilor muncii au fost în reluare, în total 17 colelor, care, după pre- . . mai
bine sarcinile pe care le sipa, indiferenţă faţă de in ea servicii, începînd de reliefate şi - alte succese. spectacole. Integrîndu-se mieră, scade, suferind din ' B);
au în acest an şi sîntem ceea ce facem. Şi noi, cei la salubrizarea localităţii. Ele .sînt rodul activităţii pregnant în activitatea cul- cauza unor montări in Sâni
Vul<
hotărîte să le îndeplinim din consiliul oamenilor şi pînă la termoficarea şi celor peste 6 500 de oameni iţUral-edueativă desfăşura complete de decoruri, o- ŞAN
integral. In vederea creş muncii va trebui să acţio alimentarea cu apă a lo ai muncii, din rîndul că tă; la nivelul judeţului, misiuni dc text, plictis în Toa
terii productivităţii muncii năm mai ferm pentru a- cuinţelor, pînă la echipa rora 38 au fost declaraţi teatrul a abordat un re interpretare. Au apărut — 6
bric
— indicator deosebit de provizionarea ritmică a u- pertoriu complex cu piese nirc
important şi în unitatea nităţii cu materiile prime rea ci tehnico-edilitară. A- de adunarea generală frun aparţinînd dramaturgiei ro chiar acte de indisciplină pier
noastră — vom trece la şi materialele necesare, c.est adevăr l-au subliniat taşi pe anul 1985. mâneşti.şi universale, din care au adus prejudicii CAI
extinderea lucrului la cîte pentru menţinerea unui cu precădere darea de Evidenţiind succesele, tre care menţionăm: „Act morale şi materiale insti rul)
şase maşini de ţesut si climat de lucru corespun seamă şi celelalte mate atît darea de seamă cît şi veneţian" de Camil Pe- tuţiei şi un număr dimi rulu
multan. Aceasta presupune zător, să veghem pentru riale prezentate în faţa a- dezbaterile — la care au trescu, „Somnoroasa aven nuat de spectacole. no;
din partea consiliului oa realizarea zi de zi a sar dunării generale a repre participat Ion Spătăceanu, tură" de Teodor Mnzilu, în deplină cunoştinţă de soai
zentanţilor oamenilor mun
RIC
menilor muncii o preocu cinilor, în structura sor cii de la Grupul între Alexandru Todor, Aron cauză, pentru ridicarea proj
pare sporită pentru pregă timentală stabilită prin prinderilor de gospodărie Sorea, Tiberiu Koncz, Ni- „Omul cu mîrţoaga" de prestigiului teatrului mi BRA
(StC
tirea personalului munci plan". colae-Ioan Pîrvu, Gheor- George Ciprian, „Steaua nerilor, atît programul u- TIE
tor, pentru ridicarea con — Să mobilizăm exem comunală şi locativă, pre ghe Para, Petru Laţa ca fără nume“ de Mihail Se- nitar de măsuri prezentat (Pal
ştiinţei sale profesionale, plar în producţie toate cum şi participanţii la şi invitaţii la adunare, din bastian, „Milionarul să de consiliul oamenilor căra
iar din partea noastră, a forţele unităţii, să folosim dezbateri. S-a sublimat, de rîndul unităţilor cu .care rac" de Tudor Popescu, m u n c i i, cît şi parti Bar.
ţesătoarelor — maximă integral, la capacitate, teh asemenea, că, la fel ca ori G.I.G.C.L. conlucrează di „Clopotele" de Ghenadi cipanţii la discuţii au ră) î
responsabilitate în exploa nica din dotare, forţa de care altă activitate, si a- rect în realizarea unor Mamlin, „Nevastă de oca evidenţiat necesitatea in
CAI
tarea utilajelor şi valori muncă de care dispunem ceasta este mereu perfecti acţiuni — au pus un ac zie" de Kostas Asima- stituirii unui sistem rigu că
ficarea superioară a fire şi să contribuim şi noi — bilă. Anul şi cincinalul cent deosebit pe o seamă kopoulos, „Domnişoara Ju- ros de repetiţii, îmbună SIM
lor de vîscoză. Ţesătoria de mătase Deva care s-au încheiat, cu plu de neîmpliniri ale activi lie“ de Augustin Strind- tăţirea calităţii producţiilor Ioni
TaU
Alţi participanţi la dez — lă îndeplinirea tuturor surile şi cu minusurile în tăţii trecute şi au făcut berg ş.a. Activitatea tea artistice, a competitivită scui
bateri — Ana Grccu, Vic indicatorilor de plan de registrate au demonstrat cu propuneri pentru îmbună trului s-n intensificat şi ţii lor în Confruntările na LAI
toria Sîncrăian, Ion Cio- către industria municipiu prisosinţă posibilitatea şi tăţirea muncii în anul orientat tematic în mo ţionale (Festivalul naţio
banu — s-au referit la lui nostru in acest prim necesitatea stringentă a 1986, în întregul cincinal. mentele care s-au consti nal „Cîntarea României",
necesitatea întăririi ordi an al noului cincinal, con perfecţionării. Un capitol distinct al tuit ca evenimente politice alte concursuri), creşterea ij
nii şi disciplinei în mun cluziona Otilia Andrăşescu, Astfel, angajamentul a- analizei i-au constituit in majore ale anului 1985. calităţii îndrumării acor
că, respectarea riguroasă preşedinta adunării gene sumat în întrecerea socia vestiţiile. Faptul că nu Teatru] a prezentat spec date formaţiilor artistice
a tehnologiilor de lucru, rale şi a comitetului sin listă pe anul trecut a fost s-au realizat decît în pro tacole diversificate din de amatori, organizarea de Re
îmbunătăţirea în continua dicatului pc întreprindere. depăşit cu 60 milioane lei porţie de 91,9 la sută Ia punct de vedere tipologic, stagiuni permanente în lipit
re a calităţii firelor, ca la producţie-prestaţii, cu total, de 95,7 la sută Ia cu prevalarea comediei, localităţile urbane ale ju F/
E>
ietelor şi suveicilor — im DUMITRU GHEONEA 20 milioane lei la prestări locuinţe, şi, abia 77,2 la dar nu a unui comic gra deţului. 14,
de servicii pentru popu sută la gospodăria comu tuit, ci cu implicaţii socia Se mai făcea apel la in Es
REALIZĂRILE ANULUI TRECUT - laţie, iar la producţia netă nală nu se poate justifica le şi morale, îndeosebi, stituirea unei discipline 12,
CLIMAT TONIFIANT PENTRU cu 4,6 milioane lei, toate numai prin nerealizările privind concepţia despre ferme pe care să şi-o im F/
Ex
muncă şi viaţă, aspecte e-
unităţile şi subunităţile din
pună fiecare membru al
NOI ÎMPLINIRI ÎN ANUL 1986 cadrul grupului realizîn- înregistrate de antrepreno ducative ale tinerei gene colectivului (Florin Plaur), 16.,
Es
rul general — T.A.C.C.M.
du-şi planul anual. — ei şi prin modul cum raţii. S-au realizat specta la necesitatea stabilirii u- 24. 1
Adunarea reprezentan puţin de 2 600 linii şi pos au acţionat unităţile bene cole divertisment cu oca nor anumite zile de spec Es
ţilor oamenilor muncii de turi telefonice noi ; Pe linia investiţiilor pen ficiare. Faptul că nu au zia „Zilei brigadierului", tacol la sediu, în cursul 15,
Es
la atelierul de exploatare • In acelaşi interval, vo tru sistematizarea locali putut fi rezolvate în timp organizate la întreprinde săptămînii, îmbunătăţirea 6, 7,
Es
al P.T.T.R. Brad a avut lumul realizărilor aceloraşi tăţilor, dar mai cu seamă rile miniere Petrila, Vul atmosferei din scenă, con 1. 31
pentru echiparea lor teh
darul ca, prin relevarea unităţi poştale au crescut nico-edilitară s-au obţinut, util toate reclamaţiile le can, Aninoasa, Valea de lucrarea mai strînsă cu Es
rezultatelor de ansamblu cu peste 7.3 milioane lei; de asemenea, succese în gate de infiltrarea apei Brazi. A sporit cantitativ critici de artă, oameni de 5, 3
Ţv
bune în anul 1985, ca şi • Prlntr-o organizare semnate. Reamintim pu prin tavanele unor blo dar şi calitativ producţia teatru din întreaga ţară . 9;
prin criticarea eu justeţe mai bună a muncii, ca şi nerea parţială în funcţie curi, că se întîrzie mult artistică prin efortul co în vederea unei ample
i neajunsurilor, să creeze prin creşterea răspunderii, a sistemului de captare, cu instala rea lifturilor la mun al slujitorilor mai deschideri spre mişcarea
dimatul tonic, propice u- ordinii şi disciplinei, colec tratare şi aducţiune a apei blocurile înalte (pentru vechi ai scenei, dar şi al teatrală naţională (Gabrie
îor rezultate superioare în care G.I.G.C.L. este auto tinerilor repartizaţi de cu- la Belu), mal buna core
primul an al celui de-al tivul atelierului de exploa potabile pe cale gravita rizat), că salubrizarea lo rînd, oameni deosebit de lare a timpului de lucru L5
3-lea plan cincinal. tare a îndeplinit planul de ţională de la Sîntămăria calităţilor şi, în special, e-
producţie pe 1985 cu 15 Orlea la Deva, lucrare la talentaţi — Gabriela Belu, din instituţie cu cel adec
Dezbaterile, concrete, a- care unităţile grupului au vacuarea gunoiului mena Nicolae Vîrtan, Claudiu vat pregătirii formaţiilor Pt
nalitice, în spirit critic şi zile înainte de termen. adus o contribuţie directă jer creează nemulţumiri, Bleonţ, Magda Catone, ul artistice de amatori (Doru con'
Con
autocritic, au debutat cu Contribuţii mai importan prin realizarea cu mijloa toate acestea îşi au origi timii doi distinşi cu Pre Zamfirescu). ro*
te la obţinerea unor rea
lulu
etalarea, în primul rînd, lizări suplimentare au a- ce proprii a conductei ma nea în încetineala cu care miul special al juriului la Depăşind aceste neîmpli ninj
a tot ceea ce s-a obţinut vut oficiile din Baia de gistrale pentru un debit s-a acţionat pentru apli Gala tinerilor actori de la niri, valorificînd experien fla
bun în anul 1985 şi în în de 1000 1/secundă. Rea carea sau căutarea unor Costineşti. ţa bună dobindită, colec fie»
tregul cincinal trecut. Re Criş, Brad şi Vaţa de Jos, mintim încheierea termo- soluţii mai eficiente. O atenţie cu adevărat tivul Teatrului de stat Pe km/
care, în această ordine, au Anul şi cincinalul în pad;
producem din darea de fost declarate, în adunare, ficării municipiului Deva deosebită s-a acordat acti troşani va fi în măsură nlm
tre
seamă cîteva dintre reali fruntaşe pe zonă. şi a unor localităţi din care am intrat — s-a a- vităţii de autofinanţare şi să facă din propria insti gra<
firmat în adunarea repre
zările mal importante: • De asemenea, au fost Valea Jiului, realizarea de zentanţilor oamenilor mun autogospodărire, institu tuţie o unitate reprezenta rîte,
capacităţi de înmagazina-
• în cincinalul 1981— declaraţi fruntaşi în între ţia depăşind planul de tivă, competitivă în orice tre
1985, pe raza celor 9 oficii re a apei potabile la De cii — înseamnă paşi Im spectatori şi' de încasări. moment cu celelalte scene de.
cerea socialistă: Iosif Hol- va, Simeria, Călan, Haţeg, portanţi pe linia perfecţio ceaţ
poştale ale zonei Bradului mic (factor poştal), Re- Valea Jiului, Ghelari, Cer- nării întregii activităţi de Au contribuit la îmbună ale ţării. civic
AU fost instalate nu mai ghina Bujor (telefonistă), tej şi multe alte lucrări. gospodărie comunală şi )o- tăţirea situaţiei, îndeosebi , sJSSih MINEL BODEA sen
în semestrul al doilea al