Page 85 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 85
SARCINILE
I.A EXPORT —
ÎNDEPLINITE
ÎN AVANS
Deşi mai sînt cîtcva
zile pînă la finele celei
dc a doua luni a anu
lui în curs, colectivul de
oameni ai muncii din
cadrul întreprinderii de
blănărie „Vidra" Orăş-
tie priveşte cu justifi
cată încredere îndepli
nirea sarcinilor aferente
acestei perioade Ia unul
dintre indicatorii de bază
iîWil COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. ai producţiei unităţii —
exportul. Acest opti
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U mism arc drept funda
ment depăşirea cu 25 de
procente a sarcinilor de
plan „la zi", plus înre
Anul XXXVIII, nr. 8 796 MIERCURI, 26 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani gistrat prin realizarea şi
livrarea în avans, pen
tru partenerii externi, a
hainelor din velur. Un
Mobila fabricată la Brad—apreciată succes care ilustrează
în mod elocvent eficien
ţa măsurilor luate dc
şi solicitată pe piaţa externă conducerea colectivă a
privind
întreprinderii,
reorganizarea secţiei de
întreprinderea de tricotaje Petroşani. Ana Cosma este
în decursul ultimilor ani, şi 121, lăzi „Metz", cuie ta şi Gabriel Florea au una dintre lucrătoarele care, în urmă cu opt ani, venea confecţii velur (prin o-
meşterii în lemn din Ţara re tip „Gemă". Deci, o ga contribuit şi ei la intensi aici ca nou încadrată în unitate. Acum, Ana Cosma este rientarea producţiei pe
Zarandului şi-au cîştigat mă largă de produse, aş ficarea ritmului de lucru, o confecţioncră pentru care maşina KETT, unde lucrează, export) şi aplicarea u-
pe merit, în ţară şi peste zice migăloase, care ne so s-au integrat în colectiv şi nu mai are nici o taină. nor soluţii tehnologice
hotare, prin mobilă diver licită din plin eforturile şi au preluat formaţii de Foto NICOLAE GHEORGHIU eficiente pe întregul
să şi de calitate fabricată, inteligenţa. Rezultă adevă muncă, ajutînd la soluţio flux de fabricaţie.
aprecieri dintre cele mai rate „bijuterii" din lemn.
frumoase. Incepînd de a- Cu toate strădaniile noas narea problemelor tehnice
nul trecut, întreaga pro tre, cel puţin pînă în pre-' sau de altă natură surve Ferma zootehnică — model de organizare şi producţie
ducţie a Secţiei de mobilă zent, n-am putut să satis nite. O notă bună pentru
Brad — şi asta spune mult facem şi cantitativ cererile ei. notă pe care o merită
— este destinată exportu la asemenea mobilier. şi lucrătorii, din echipele Există condiţiile, există dorinţa fermă
lui, Să vedem ce mobilier Un adevăr. Nu se face conduse de Voicu Tudoran,
solicită în prezent parte rabat, de la calitate. Fie Florea Cor, Mtrcea Gligor, I * J
nerii străini şi cum reu cărui articol în parte, la Viorel Tod şi alţii.
şesc tîmplarii "acestei sec- Secţia de mobilă Brad i pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor
Sarcini mari la export
revin în continuare colec
ACTIVITATEA DE EXPORT tivului Secţiei de mobilă sectorului zootehnic al — după cum ne asigura mai bine gospodărite, să se
De cîţiva ani, colectivul
In ce priveşte furajele
pună mai multă ordine în
calitate • dinamism • eficienţă Brad. Pe lingă produsele C.A.P. Leşnic acţionează Glieorghe Irimie, inginerul depozitul de nutreţuri.
amintite, aici urmează a
se lansa in fabricaţie, chiar hotărît pentru îmbunătăţi şef al cooperativei — de Dacă unitatea dispune
mai mulţi ani unitatea a
rea activităţii. Acest lucru
ţii să onoreze contractele se dă atenţia cuvenită. Co din această lună, alte şap este vizibil în tot ce s-a reuşit să şi le asigure din de- adăposturi bune, reu
şeşte să-şi asigure fura
încheiate ? Amănunte, de lectivul de aici lucrează te produse de mic mobi întreprins pînă acum, în- resurse proprii la nivelul jele, are şi un colectiv de
la inginerul Constantin bine şi frumos, se strădu cepind cu realizarea unei necesarului, ne mai fiind
Prode, şeful secţiei: ieşte prin toate căile să lier. Se impune a se asigu baze materiale moderne, în îngrijitori harnici, cu ex
perienţă — dintre care Vir-
— Colectivul nostru este producă mai mult, la ni ra şi în continuare toate care animalele să aibă cele obligată să cumpere. Şi ginia Belea, preşedintele
format din 250 de oameni, velul planului, să obţină şi condiţiile derulării cores mai bune condiţii de adă- pentru actuala stabulaţie
în general sînt muncitori cîştiguri mai bune. punzătoare a producţiei şi postire şi hrănire, conti- cooperativei ţinea să-i evi
harnici şi pricepuţi. Se a- Comparativ cu doi-trei livrării la termen a mobi nuînd cu asigurarea stocu denţieze pe cei patru mem
cordă cea mai mare aten ani în urmă, secţia s-a dez rilor de furaje la nivele C.A.P. LESNIC bri ai familiei Andrei, pe
ţie respectării riguroase a voltat. Au apărut un atelier lierului contractat cu par optime şi cu desfăşurarea Emil Lupu, Olivia Dum
prevederilor contractuale. nou de croit-dimensionat tenerii de peste hotare. în fiecare zi a unei activi bravă şi pe brigadiera zoo
De fapt, pînă la această tăţi corespunzătoare, me furajele sînt suficiente. tehnică Verghelia Dră-
t
dată secţia n-a avut nici şi unele utilaje de profil. LIV1U BRAICA nite să ducă la sporirea Astfel, dacă la fibroase gan — firesc ar fi ca ea
un refuz ori reclamaţie pe Cea mai mare transforma producţiei de lapte, la în s-au asigurat 228 tone (cu să-şi îndeplinească sarcini
motive de calitate. De a- re s-a produs însă în men deplinirea celorlalţi indi
20 tone sub necesarul sta
le de plan la toţi indica
ceea sîntem căutaţi... . talitatea oamenilor. „Da — ÎN ZIARUL DE AZI : catori de plan. bilit prin balanţă), la su torii. Ce s-a întâmplat în
— Au trecut aproape spuneau maiştrii Victor Di-
două luni din acest an. Să niş, de la sectoarele croit- CONFRUNTĂRI ETICE Astfel, în anul precedent culente s-a’u realizat 960 1985, ce perspective se în
ne spuneţi ce comenzi sînt dimensionat, Miliai Sime- • Prin liniştea adîncuri- s-a încheiat construcţia şi .tone, cu 15 tone în plus. trevăd în acest an?
lansate în fabricaţie pen drea şi Nicolae Ştefan, de lor şi duritatea florilor modernizarea celor trei noi iar la grosiere cu 150 tone — Deşi in anul 1985 am
tru export ? la prelucrări mecanice — de rhină • adăposturi şi a maternită mai mult deeît prevederi înregistrat rezultate mai
— Ne-am profilat, în datorită mobilizării colec • Cea mai trainică legă ţii. In prezent acestea, do le. Stocurile de furaje e- bune ca în anii precedenţi
baza solicitărilor, mai mult tivului, creşterii conştiinţei tură intre soţi tate cu instalaţii mecanice xistente în prezent la uni — răspunde inginerul şef
pe articole de mic mobi sale — putem face mai de evacuare a dejecţiilor, tate — 120 tone de fin, 280 al cooperativei — n-am
lier. Aş enumera: mesă sa mult, putem livra la ex • Cu pricepere şi dăruire de adăpat cu nivel con tone de grosiere şi 450 to reuşit să ne îndeplinim
lon TBS, dulapuri „Maria", port cantităţi sporite de • „...Să ai întotdeauna stant, de preparare a fu ne de suculente — sînt în
miniset KD, mese televizor mobilier". Inginerii stagiari tăria de a sta cu frun rajelor ctc-., asigură micro măsură să asigure o hră MIRCEA LEPÂDATU
tea sus in faţa tovară climatul necesar pentru nire corespunzătoare a ani
„Niger", birouri REF 119 Georgeta Faur, losif Bar- şilor tăi de muncă )“ stabulaţia bovinelor, con malelor pînă la ieşirea la
(pagina a 2-a) diţii propice desfăşurării păşunat. Insă este necesar
activităţii zilnice. — subliniem noi.— să fie (Continuare in pag. ,a 3-a)
1
Eliminarea „ruperilor de ritm '—o temă permanentă
de acţiune pentru siderurgiştii din Călan
Recenta adunare gene mulţi vorbitori — Ioan Be re, 74 de ore din lipsă de buie criticate cu asprime
rală a reprezentanţilor oa rar, Ioan Bunea, Viorel aer la suflante, 37 ore — — arăta în cuvântul său
menilor muncii din C.S. Monda, Candin Trifan ş.a, lipsă materiale pe estaca sing. Ioan Vlaicu, şeful
„Victoria" Călan a subli — neîndeplinirea sarcini dă, 24 ore pentru schimbat grupei G.T.C. — aspectele
niat în primul rînd tocmai lor fizice de producţie, pe guri de vînt şi orificii de de nerespectare a tehnolo
consecinţele negative ale fondul funcţionării cu in zgură etc. Dacă ţinem sea giilor de fabricaţie de că
„ruperilor de ritm", care ma că şi în aceste condi- tre unii lucrători de pe
au condus la obţinerea în termitenţe a marilor agre .ţii, s-a produs cu 37 000 fluxurile productive, pre
1985 a unui bilanţ nesatis gate, a determinat depăşi tone mai multă fontă de- cum şi lipsa de fermitate
făcător. „După cum se ştie rea consumurilor specifice cît în 1984, se poate cal a unor controlori de cali
— arăta Ionel • Hodorog, la mai multe materii pri cula cu cît ar fi sporit pro tate, în aplicarea prevede
preşedintele consiliului oa me si materiale — cocs, ducţia prin eliminarea o- rilor legale în cazurile cînd
menilor muncii — începu s-au constatat abateri dc
tul anului 1985 a pus la ADUNARI GENERALE ALE
grele încercări colectivul la normele tehnice. Dc
nostru de muncă. Drept OAMENILOR MUNCII multe ori „îngăduinţa" este
urmare, încă din primele generată de pregătirea in
două luni am ' înregistrat minereuri, calcar etc —, pririlor accidentale. Sîn suficientă a celor puşi să
precum şi la combustibili tem hotărlţi ca în 1986 sa controleze. Dc aceea, în
rămîneri în urmă la prin
şi energie electrică. „Rău ne realizăm integral sar prezent se află în curs de
cipalele produse fizice. A este — menţiona maistrul cinile de plan, să asigurăm
urmat, apoi, o perioadă Vasile Sîngeorzan, preşe funcţionarea celor două desfăşurare acţiunea dc
cind realizările au înce dintele comitetului sindica furnale conform parametri verificare a cunoştinţeloi
put să crească, ajungînd tului din secţia a Il-a fur lor planificaţi. Legat de profesionale la toţi contro
în lunile martie, aprilie, nale — că agregatele mari aceasta trebuie să menţio lorii de calitate, urmînd ce
mai şi iunie chiar peste au staţionat în afara date năm şi faptul pozitiv că acei ce nu corespund sar
nivelul planului. In semes cinilor actuale să fie înlo
Secţia Hunedoara a întreprinderii „Vidra" Oriştie. Pro lor planificate. La noi, fur Ia furnalul nr. 3 s-a exe
dusele „Favior“ nu mai au nevoie de publicitate. Faima lor trul al II-lea rezultatele fizi nalul nr. 3 a staţionat în cutat o reparaţie capitală cuiţi cu muncitori care au
a depăşit graniţele ţării şi chiar ale continentului. Puţini ce au scăzut din nou, îndeo
ştiu insă că in spatele acestei firme în care hărnicia se în- sebi la cocs metalurgic, fontă primele două luni ale a- de bună calitate". demonstrat, prin rezullu-
tîincşte cu bunul gust, calitatea lucrului bine făcut este nului 1985, fiind nevoiţi Respectarea tehnologiilor
ridicată la semnificaţia de mîndrie profesională. Iată de pildă cenuşie, aglomerat şi pro să-l programăm în RK îna şi calitatea muncii au ocu MARIN NEGOIŢA
confccţionera Maria Rîşniţă, care după 15 ani de meserie duse chimice, astfel că pe inte de termen. Dar şi fur pat un loc prioritar în a-
încearcă aceeaşi satisfacţie cind, la un control de rutină întregul an indicatorii de
efectuat de brigadiera Georgeta Sfat nu se constată nici o nalul nr. 4 a fost oprit dunarea generală. în 1985,
greşeală. plan nu au fost realizaţi". 84 de ore pentru înlocui s-au constatat unele aba
Aşa cum subliniau mai rea aparatului dc încărca- teri pe această linie. „Tre (Continuare in pag. a 3-a)
