Page 86 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

1 CONFRUNTĂRI ETICE,. CONFRUNTĂRI ETICE

Este numai o mînă de imagini mereu prezente în se ajută între ei, atunci ni­
Prin liniştea adîncurilor femeie. Dacă n-ar trăda-o memorie, spuneam „se tre­ mic nu e greu. <
3 firele de „argint" din păr, zeşte copilul" şi mă gîn- Copiii sînt cea mai trai­
faţa ei n-ar spune că pe­ deam cu părere de rău că nică legătură între soţi.
nu pot spune „se trezesc
şi duritatea florilor de mină ste un an şi ceva va în­ copiii". A venit şi ziua a- Casa fără copii se răceşte,
a
încet d
chide cartea de muncă. O
r , sigur.
faţă pe care se poate citi ceea fericită, cînd în casa — Munciţi în acest com­
dîrzenie şi hotărîre, mulţu­ plex laolaltă cu o mulţime
Fiecare zi de munca a Este mai mic cu trei ani Treptat, e/"a urmat urcu­ mire şi o undă de melan­ de tinere, unele soţii şî
lor este un pas în marşul decit mine. Iar Constantin, şul meseriei: de la vagone­ colie, dar peste care tim­ mame, altele - viitoare so­
neîntrerupt prin liniştea a- mai mare cu trei ani, lu­ tar la ajutor miner, miner, pul n-a avut... timp să aş­ ţii şi mame. Ce le sfă­
dîncurilor, prin duritatea tă­crează in brigada lui Iulian apoi miner specialist, şef tearnă riduri. Sfielnică în Cea mai tuiţi ?
cută a florilor de mină. Dota. El, fratele mai mare, de brigadă. A ieşit rînd pe discuţie ca un copil, nici — Ceea ce le-am sfătuit
Ne aflăm in laterala 12, m-a adus şi pe mine aici rind cu totul din anonimat. un moment nu te-ar lăsa mereu. Ceea ce am ştiut
falia 6 sud a sectorului de pe meleagurile natale Mai cu seamă in 1985, să înţelegi că-i pare rău trainică legătură şi am crezut eu că e bine ■ii
mină Deva. Armătura rup­ ale Botoşanilor... Dar să nu cind brigada sa a luat lo­ că va trebui să mai poar­ le-am îndemnat şi pe ele C,:
tă dintr-un front de lucru pierd ideea. Voiam să cul I pe mina Deva, totali- te încă vreo 8—10 ani de între soţi să facă. Să caute mereu ag
ameninţa cu surparea. spun că la fel de apropiat zind 176,76 puncte şi, re­ grijă ultimului născut. Căci să asigure înţelegerea şi Jv
8,i
„Aurel, Petru..., repede ! ca de fraţii mei mă simt cent, cind i s-a inminat la dînsa „copiii au venit armonia în familiile lor iar Ci
Mergeţi la rostogolul de şi de ortacii cu care lucrez. Diploma de brigadă frun­ tîrziu, poate tocmai pentru de la mine să înveţe nu­ B
materiale şi aduceţi grinzi Imi sint ca nişte fraţi ce taşă pe exploatarea minie­ faptul că erau mult doriţi". mai ceea ce cred că e bun P'
şi stUpi...". ne-ajutăm la bine şi la ră. A lost un an rodnic, Doriţi cu ardoare. Cu atîta noastră a apărut şi al doi­ şi folositor. 10
M
Hotârirea cu care şeful greu. Sint ajutoarele mele cum au fost şi alţi ciţiva ardoare încît nici la aproa­ lea pui de om. De la Maria Marian ti­ D
de brigadă Gbeorghe A- de nădejde şi Constantin înainte pentru membrii bri­ pe 40 de ani ţiu i s-a pă­ — A fost greu să creşteţi nerele fete şi femei pot în­ Ii
d!
preotesei s-a adresat or­ Henţiu şi Anton Ghirosa, găzii sale, cum ii doreşte rut tîrziu să mai aibă un doi copii „veniţi tîrziu", du­ văţa multe lucruri bune, In
tacilor Aurel Hăncilâ şi Pe­ Gheorghe Dodu, ca şi mai şi pe cei ce vor veni; ani copil. Se numeşte Maria pă cum spuneaţi ? atît în meserie cît şi la I>
tru Crişan, iuţeala cu care tinerii Tiberiu Butaş, Mi- care pentru el, minerul spe­ Marian şi este confecţioner — Uşor nu a fost. Dar „lecţia vieţii"; o viaţă trăi­ di
ci
au acţionat apoi Împreu­ tache Bejan, loan Martinaş, cialist Apreotesei, au con­ la secţia tricotaje -din Mia toate bucuriile trebuie plă­ tă în demnitate întru îm­ ci
nă, pentru montarea armă­ Petru Ciurar, ca să nu mai stituit puntea înaltă dintre a cooperativei meşteşugă­ tite cu trudă omenească. plinirea rosturilor fireşti ale A
turii spre a preintimpina a- vorbesc de minerii şefi de cele două porţi ale gene­ reşti „Mureşul". Altfel n-am şti că le trăim. femeii în societatea noastră i:
B
varia a Însemnat efort de raţiilor. Pentru că, aşa cum — Cînd aveam numai un Dacă este înţelegere în fa­ nouă, socialistă. C
gindire şi decizie. gindea şi Constantin Sicoe, copil, spune dînsa zîmbind milie, dacă este respect It
...Dar aici, intre orizon­ VALOAREA ETICA preşedintele comitetului sin­ din colţul buzelor unei reciproc, dacă cei doi soţi ION CIOCLEI « S
turile 310 şi 380 metri, unde A EFORTULUI dicatului, „aici, la sectorul
munca firească, de zi cu mină Deva al exploatării, li
s
zi, a minerului ce minuieş- SUPLIMENTAR are loc un schimb al ge­ E
te perforatorul de tip greu neraţiilor". Iar el, minerul 1!
in lupta cu roca, pentru care a ieşit de mai multă Cu pricepere şi dăruire P
d
ca apoi minereul să fie schimb cu experienţă Va­ vreme din anonimat, se a- (J
încărcat şi transportat de lentin Sas, Roman Nicoară llâ undeva la mijlocul vîr- abur, a condus şi elec­ Muncitor şi comunist ii
la front la rostogoale, te sau Petru Crişan care-s stelor; au plecat şi mai trică, iar astăzi conduce de mare nădejde, loan K
simţi stingher, dialogul cu oameni de bază, prezenţi pleacă ' cei de la care a locomotivă Diesel, cu care Şeulean este de ani de 1
oamenii fiind aminat încă acolo unde este nevoie să Învăţat meseria, au venit face tură de tură mai bi­ zile fruntaş în întrecerea
şi incă, pînă cind coordo­ fie luată cu operativitate şi mai vin cei pe care-i ne de 60 kilometri, trans­ socialistă, luptător neo­ S
natorul celor 40 de oameni o hotărîre...'h invaţă, cărora le îndrumă portând mai cu seamă lin­ bosit pentru realizarea T
1
din brigadă trece pe la ...Cind a Început să-şi primii paşi in meserie, dar gouri calde de la oţelării unor economii de moto­ c
toate cele 28 fronturi de rostească gîndurile, exista şi in viaţă. spre cuptoarele laminoa- rină :şi uleiuri, pentru e- n
■lucru active, pentru ca teh­otita frămîntare dincolo de „...E bine ca fiecare din­ relor, precum şi lamina­ liminarea mersului în gol S
2
nologia de lucru şi normele fruntea inaltă şi privirea tre noi, la sfirşitul zilei de te finite pentru expedie­ al locomotivei, , săritor • 1
de protecţia muncii să lie ochilor senini. Aveam ca muncă, să se întrebe cu re spre beneficiarii din oricind.în sprijinul tova­ >
respectate, să se lucreze interlocutor un miner dirz, sufletul curat şi mintea ţară şi de peste hotare. răşilor săi de muncă. J. 1
organizat, utilajele să func­ hotărit, un om tînăr, cu limpede, dacă a izbutit ce în toată această peri­ — Este un exemplu de )
ţioneze in condiţii optime chip frumos, de o frumu­ şi-a propus...". Iar el, şi oadă şi-a îndeplinit sar­ pricepere şi dăruire în
„E bine ca fiecare din­ seţe aparte, şlefuită de ortacii săi, care au înche­ cinile corect şi conştiin­ întreaga sa activitate, un
tre noi, la slîrşitul unei zile duritatea tăcută a florilor iat şi luna ianuarie şi pri­ cios, s-a preocupat stă­ muncitor comunist de
de muncă, să se Întrebe de mină. ma decadă din februarie ruitor de ridicarea nive­ bază' în colectivul nostru
cu sufletul curat şi mintea Primii doi ani de mese­ cu depăşiri substanţiale la lului de pregătire profe­ de feroviari, a cărui pil­
limpede dacă a izbutit ce rie i-a făcut la Leşul Ur­ producţia de minereu ex­ sională şi politică, numă- dă se cuvine urmată mai
A trecut mai bine de
şi-a propus. Aici, in bri­ sului. Avea 20 de ani cînd tras, au izbutit. Pentru că un deceniu şi jumătate rîndu-se de ani buni prin­ cu seamă de tinerii lu­
gada mea - ne explică a venit la Deva, împreună au judecata sănătoasă, de cînd mecanicul de lo­ tre cei mai destoinici me­ crători de la , căile ferate i
Gheorghe Apreotesei — e- cu Saveta, soţia sa, şi ea firească, Întreţinută de e- canici de locomotivă. uzinale — a ţinut să-l ca­ t
xistă intre oameni, intre de loc din Vorona-Boto- comotivă comunist loan Drept urmare, comuniştii racterizeze tovarăşul Vio- 1
aceşti fii ai pâmintului, o şani. S-a născut intii bă­ fort de gindire şi acţiune, Şeulean conduce zi şi i-au încredinţat sarcina rel Tăşală, secretarul or­ i 1
solidaritate greu de Înţeles iatul. l-a dat numele lui. pentru că se ajută ca in­ noapte, în ture, locomo­ de secretar adjunct cu ganizaţiei de partid din 1
pentru cei dinafară. Eu am Apoi fetiţa, Liliana. Doi co­ tre fraţi. tive pe căile ferate ale probleme organizatorice tura a IlI-a.
aici in brigadă un frate, pii buni, cu rezultate ex­ C.S. Hunedoara. Da, lo­ în biroul organizaţiei de VASILE GRIGORAŞ,
pe Nicolae. Miner şi el. celente la carte. ESTERA SiNA comotive, pentru că a în­
ceput pe locomotivă cu bază. corespondent
i
Impozant şi frumos stră- dreptare, Alexandru Ba-
uceşte Steaua de Erou al întotdeauna tăria de a sta cu fruntea ciu, Petru Bobora, loan i
riuncii Socialiste pe pavi- Mihalca, loan Puiu — de ;
ionul tehnic al C.S. Hune- la bluming 1000 -j- 1300
loara Din strălucirea ci mm, care şi-au înscris în ]
1
fâte o fărîmă de sclipire în faţa tovarăşilor tăi de muncă!“ dreptul numelui ruşinoase­
poartă cei mai mulţi din­ le cifre de 20—25—28 de ;
tre oamenii muncii din ma­ nemotivate de la lucru.
rele şi destoinicul colectiv astăzi. Ei si-au făcut din rii, turnării şi laminării Ştefan Mărăcine, Emil Gu- secretarul comitetului de — Dintre cei peste 5 600 '
le siderurgişti — Erou al FAPTELE DE MUNCA, celor mai pretenţioase ran, Bartolomeu Gladaus- sindicat pe combinat. Cum de muncitori utecişti din '
Muncii Socialiste I Şi ce din ÎMPLINIREA DATO­ mărci de oţel, necesare ra­ c h y — laminatori; Nicolae ar putea să-şi privească combinat, majoritatea sînt i
roate fi mai înălţător, — RIEI, adevăratul crez al murilor de vîrf ale econo­ Burtică şi Simion Părău — în ochi, cu fruntea sus, to­ oameni conştiincioşi, har- '
ndiferent că munceşti la trăirii lor la incandescenţa miei naţionale. la reparaţii siderurgice şi, varăşii de muncă de la a- nici, îşi îndeplinesc cu răs- ;
iţelării ori la furnale, la imperativelor statornicite Este un adevăr ce nu respectiv, transporturi — limentarea oţelăriilor, mun­ pundere sarcinile fiecărei
meserie, aglomerator sau în documentele Congresu­ poate fi pus nici o clipă la sînt doar o mică parte din­ citorii Constantin Motoc, zile de muncă — ne spu­
laminoare. în laborator sau lui al XIII-lea al partidu­ îndoială — oameni pe care tre aceia care oricînd sînt Nicolae Florea, Constantin nea electricianul Florin
la planşeta deschizătoare îi recomandă faptele lor cu fruntea sus în faţa to­ Chiciurean, Tudor Condoi, Iuga, secretar adjunct la
le noi căi pe drumul afir- lui pentru al optulea cin­ de muncă, realizările, ab­ varăşilor lor de muncă, a- Iul iu Biro, care au între comitetul U.T.C. pe combi­
nării metalului românesc cinal de dezvoltare a negaţia şi dăruirea de sine vînd în permanenţă con­ 18 şi 34 de absenţe nemo­ nat. Dorian Manea, Marin
României socialiste — sub­
— decît a te şti o rotiţă, linia tovarăşa Olimpia Pre­ sînt peste tot în marea ce­ ştiinţa datoriei împlinite. tivate de la lucru ? Neso- Truşcă, Vasile Tripşa, Flo­
i părticică din întregul atît da, vicepreşedinte al Co­ cotindu-şi obligaţiile, ei au rin Duţă, Ştefan Stan, Oli­
le armonios al acestui des- mitetului sindicatului de la lăsat zile în şir formaţiile viu Maioreşcu, loan Sime-
oinic, brav şi iscusit co­ C.S. Hunedoara. Dacă ar CE PRIMIM DE LA SOCIETATE ? din care fac parte fără a- ria, Zenovia Strulea —
rectiv muncitoresc. vatră fi şă.socotim numai frun­ portul lor, în situaţia ca sînt doar cîţiva dintre ei.
le geneză şi de afirmare în taşii în muncă, pe acei oa­ CE RESTITUIM SOCIETĂŢII? alţii să muncească şi pen­ Dar mai avem şi dintre i
timp a oţelului fabricat în meni destoinici şi vrednici tru ei. pentru ca echipa, aceia . care creează greu- i
România ' Şi ce poate fi care de ani şi ani sînt lau­ secţia să-şi facă planul, tăţi, lipsesc de la lucru; v\ i
nai sublim decît a putea tate siderurgică. Andrei — Dar nu pot sta cu muncitorii să-şi poată lua comit abateri de la disci­
Spunei, Ioviţâ Herci, Aurel
trăi bucuria că — la sfâr­ da formaţiilor de lucru din fruntea sus, nu-i pot privi retribuţia, oţelăriile com­ plina muncii.
şitul fiecărei zile de mun­ care fac parte, am ajunge Redniciuc, Vasile Boşca — în ochi unii dintre tova­ binatului să fie asigurate ...In marea familie a si-
că — ai cedat un strop din la un număr impresionant la cocserie; Gheorghe Ţo- răşii lor de muncă, este zi şi noapte cu materia derurgiştilor hunedoreni,
iscusinţa minţii şi tăria •şi în continuă creştere. Sînt ma, Gheorghe Jucan, Şte­ drept, tot mai puţini la nu­ primă de trebuinţă, lucru exemplele negative culese
măr, care nu înţeleg să
braţelor, din sudoarea oameni care şi-au cîştigat fan Gherghina, Constantin pe care cei 5 absentomani prin cîteva secţii sînt tot
Constantin
Ungureanu,
frunţii tale, în folosul ..O- un înalt prestigiu, stima Lungu, Ioviţă Munteanu — se achite corect de atribu­ nu vor să-l priceapă. E- mai răzleţe, izolate. Dar
ţelului de Hunedoara", cu­ şi aprecierea tovarăşilor de ţiile ce le revin la punctele xemple asemănătoare mai tocmai pentru că sînt pu­
noscut, lăudat şi tot mai muncă tocmai prin modul la reparaţii U.C.C.; loan de lucru. Aşa se face că sint şi la laminorul de 650 ţine, există argumentul tă­
căutat astăzi pe meridia­ cum muncesc, cum înţeleg : Poşţolache, Adam Acurmu- în adunările generale ale mm, unde Andrei Varga riei şi disciplinei muncito­
nele şi paralelele globu­ să-şi facă datoria, să-şi în­ loaie; Gheorghe Radu, Do- organizaţiilor sindicale s-a are în pontaj 26 de zile reşti de a le înlătura cu
lui ! . deplinească sarcinile. Să-i ru-Titu Florea, Petru Vă- luat atitudine fermă, in-
luăm, de pildă, pe cei mai înscrise cu „N" roşu, iar desăvârşire. Acef cîţiva pot
— în fiecare uzină. în lean, Constantin Novac, Ni­ transingentă faţă de acei pe Florea Pascu, Micloş fi îndreptaţi. Să le redăm
secţii şi ateliere, la fie­ recenţi laureaţi în dome­ colae Georgescu — la a- care nesocotesc îndatoririle Szilaghi, loan Bîc colecti­ şi lor puterea de a trăi cu
care loc de muncă întîl- niul promovării noului în glomeratorul II; Mihai A- ce le au în colectivele de vul a fost nevoit să-i ex­ fruntea sus imensa bucurie
neşti oameni care afirmă procesul de producţie, Io- ciobăniţei, Sever Hulpe, muncă, creează greutăţi to­ cludă din rîndurile sale a datoriei bine făcute, îm­
cu mîndrie, zi de zi, ceas nel-Aurel Mitrea, Ludovic Nicolae Gros, Ştefan Ghi- varăşilor lor prin absenţe tot pentru multe absenţe plinite. Bucuria de a-ţi
de ceas, înalta demnitate Zudor şi Samoilă Sturza. buş, Vasile Ianc, Alexan- nemotivate, neîndeplinirea nemotivate de la lucru. putea privi oricînd în ochi,
muncitorească, comunistă care prin căutările şi des­ Cu capfetele plecate de cald şi sincer, tovarăşii de
ce caracterizează oţelării coperirile lor aduc un su­ dru Szilagy — la secţia a sarcinilor, părăsirea locu- ruşine ascultau dojana în­ muncă I
şi furnaliştii, cocsarii şi, flu nou în modernizarea Il-a furnale; loan Prejban, lui de muncă — arăta to- dreptăţită a colegilor, do­
laminatorii Hunedoarei de şi perfecţionarea elaboră­ Cornel Raţiu — la oţelării; varăşul Constantin Văetuş, jana care se voia de în­ GH. 1. NEGREA