Page 89 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 89
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA
PRODUCŢIE MARFA prinderii de piese de I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani
SUPLIMENTARĂ schimb şi reparaţii utilaje — ilustrează în mod eloc
vent atenţia deosebită pe
şi echipamente electro
lUClIUl HUHEOOiBfle
în anul 1986 — primul
SOCIALISMUL an al celui dc-al optulea tehnice miniere Petroşani care întregul colectiv al
plan cincinal — colecti
întreprinderii o acordă
raportează livrarea la ter
vului de muncă al între
diversificării gamei sorti
menele planificate a pro
prinderii miniere Barza
îi revin sarcini deosebit
produse cu caracteristici
tului, constînd în utilaje
de importante. Printr-o duselor destinate expor mentale şi realizării unor
n RtîAM Al nOMiTET ULUI d U DETEAIMHU M ED O ARA AL bună organizare a pro miniere şi armături de tehnice şi funcţionale su
ducţiei în subteran şi în mină. „Acest succes — ne perioare, capabile să răs
U L Ă R J U D E Ţ E A ( N I cariere, la toate locurile pundă exigenţelor parte
de muncă, o preocupare spunea ing. Ioan Creţu,
sporită pentru îndeplini d i r e c t o r adjunct al nerilor externi.
rea ritmică, zi de zi, a
Anul XXXVIII, nr. 8 797 JOI, 27 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani prevederilor de plan, be
neficiind şi de o aprovi
zionare corespunzătoare
cu materiale, în cele a-
proape două luni trecute
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA*
din an, minerii şi prepa
t îwalttt» m ratorii de la I.M. Barza
Tnogiia tefwic
şi-au realizat şi chiar de
păşit sarcinile la toate
sortimentele fizice, depă
Angajamentul minerilor Văii jiului — şire care se materiali
zează într-un spor al pro
ducţiei marfă de 3 la sută.
patriei, cărbune mai mult, mai bun! (MIRCEA MII-IEŢ, cores
pondent).
Reprezentanţii colective toarelor sarcini ce le-au cheltuielile de producţie, CU SARCINILE
lor muncitoreşti din cadrul revenit în anul 1985, s-au de către un mare număr LA EXPORT Ij: A
Combinatului minier Va subliniat o serie de rezul de brigăzi fruntaşe ani la REALIZATE
Termocentrala Mintia. Subingincrul Ioan Isai, şeful for
lea Jiului s-au întrunit în tate pozitive obţinute. „Sta rînd în activitatea de pro EXEMPLAR maţiei automatizări din gospodăria de cărbune, împreună cu
forumul autoconducerii şi tul a investit sume apre ducţie, cum sînt cele con electricienii Ioan Podar şl Mircea Lasiău, efectuează depana
autogestiunii economico — ciabile pentru punerea în duse de Ştefan Alba, de la Colectivul de oameni ai rea unor cartele electronice de la detectorul de metale la
financiare pentru a-şi ana funcţiune a unor noi ca I .'IVI. Petri la, Ferenc Fa- muncii din cadrul între banda transportoare pentru cărbune.
liza activitatea desfăşurată pacităţi de producţie, pen zakas, de la I. M. Paro
în anul 1985 şi a jalona tru dotarea minelor cu uti şeni, Traian Borşa, de la
căile de acţiune pentru în laje, echipamente şi insta I. M. Vulcan, Constantin
făptuirea sarcinilor din laţii de mare productivita Popa, de la I. M. Du pe ni, În toate fermele de animale
1986, din întregul cincinal, te, modernizarea capacită Mircea Secrieru, de la I.M.
care va marca intrarea ţilor existente, promovarea Livezeni.
României într-o nouă fază unor metode şi tehnologii Darea de seamă a con Mai multă preocupare pentru ordine şi
a edificării socialiste, multi semnat însă, în spirit cri
laterale. Cei care au luat tic şi autocritic, ou pro
cuvîntul în adunarea gene Adunări generale funzime şi responsabilitate disciplină, pentru creşterea producţiei de lapte
rală au susţinut şi au com ale oamenilor muncitorească, aşa cum au
plotat cu noi date, cifre şi muncii făcut-o în cuvîntul lor şi
fapte darea de seamă pre participanţii la dezbateri La iniţiativa şi cu spri animale, ce-şi fac cu răspun cru îl putem spune despre
zentată de ing. Dan Otto şi evantaiul, destul de jinul Secţiei pentru pro dere datoria, şi nu al to curăţenia corporală. Deşi a
Surulescu, directorul gene de lucru înaintate, pregă larg, de lipsuri şi neajun blemele muncii în agri varăşilor din conducerea fost prezent la programul
ral al C.M.V.J., au îmbo tirea şi stabilizarea foi’ţei suri care s-au mai mani cultură a Comitetului jude fermei sau a unităţii, care de grajd, şeful fermei zoo
găţit eu noi propuneri şi de muncă, asigurarea u- festat în majoritatea uni ţean de partid am fost pre nici în ziua raidului nos tehnice, inginerul Ioan
sugestii programul de mă nor condiţii corespunzătoa tăţilor din cadrul Combi zenţi în această săptămînă tru, ca şi-n alte dăţi, nu au Corb, nu este destul de
suri supus dezbaterii şi re de securitate a lucrului natului minier Valea Jiu în mai multe ferme zoo participat la programul de convins de necesitatea men
aprobării, exprimîndu-şi în subteran şi la supra lui şi care au făcut ca anul tehnice din judeţ, unde am grajd în această brigadă. ţinerii animalelor într-o
hotărîrea unanimă de a faţă, arăta tovarăşul Dan 1985 să. se încheie cu un urmărit cum se desfăşoară La brigada din Şoimuş, perfectă stare de curăţenie
îmbunătăţi sub toate as Otto Surulescu. Toate a- bila'nţ global negativ, cu programul de grajd de la program a participat. şi nu insistă suficient a-
pectele activitatea, de a cestea au determinat o pu nerealizări ale planului la diupă-amiază, evoluţia pro- Aurel Luca, preşedintele supra acestui lucru. O a-
îndeplini integral prevede ternică mobilizare de for producţia fizică de căr tenţie deosebită trebuie să
rile de plan şi angajamen ţe şi înregistrarea unor re bune şi la productivitatea se acorde, în continuare,
tele asumate în întrecerea zultate superioare celor din muncii, la indicatorii de BRIGADA „FULGER" lN ZOOTEHNIE şi bunei gospodăriri a fu
socialistă în acest an, de anul 1984, atît la produc eficienţă. „Deşi am depă rajelor, întrucît Unitatea
a asigura economiei naţio ţia de huilă netă (cu peste şit sarcinile pe 1985 cu are deja un deficit la fi
nale cantităţi sporite de 200 000 tone), cît şi la lu 36 000 tone de căi-bune — ducţiei de lapte, starea fi cooperativei. Animalele au broase.
cărbune. crările de deschideri şi printr-o bună organizare a ziologică a animalelor, mo fost. hrănite conform raţii C.A.P. Hurău. Trebuie
Atît în darea de seamă, pregătiri, minele Paroşeni producţiei, o aprovizionare dul cum se administrează lor stabilite, sînt curate şi să remarcăm, la această u-
cît şi în intervenţiile parti şi Lonea şi mai multe sec tehnico-materială corespun- şi sînt gospodărite furajele au o stare fiziologică bună. nitate, că activitatea din
cipanţilor la discuţii s-au toare de la alte întreprin zătoai'e şi o însemnată şi altele. Redăm, în conti Furajele existente în stoc zootehnie a început să se
relevat cu obiectivitate şi deri miniere depăşindu-şi creştere a vitezelor de â- nuare, principalele aspecte sînt suficiente — preciza înscrie pe un drum bun.
justeţe preocupările şi e- prevederile de plan pe 1985 vansare, prin asigurarea constatate. preşedintele Unităţii —, Se simte dorinţa şi intere
forturile depuse de minerii şi angajamentele asumate". unor reparaţii la timp şi de C.A.P. Şoimuş. La bri pentru toată perioada de sul conducerii cooperativei
şi preparatorii din Valea Au fost trecute în revis calitate ale utilajelor de gada din satul Bălata pro stabulaţie. Totuşi, produc
Jiului, de constructorii de tă şi alte realizări — îndeo gramul a început şi s-a ţia de lapte marfă este de a repune în cel mai
utilaje miniere şi de cei sebi de către I.P.S.R.U.E.E.M DUMITRU GHEONEA desfăşurat conform progra scăzută faţă de posibilită scurt timp ferma zooteh-
care le repară şi întreţin, Petroşani —, dar şi de că mului. Meritul este al în ţile actuale ale fermei. MIRCEA LEPĂDATU
de cercetători, proiectanţi tre I.A.C.M.M., I.C.P.M.C., grijitorilor Viorica şi Ale C.A.P. Bîrsău. Dacă- sta
şi alţi specialişti în vede S.U.C.T., de I.M. Vulcan xandru Bardi, oameni con rea fiziologică a bovinelor
rea îndeplinirii mobiliza şi I. M. Paroşeni — la (Continuare in pag. a 2-a) ştiincioşi, cu dragoste pentru este bună, nu acelaşi lu (Continuare în pag. a 2-a)
Se vor preda toate locuinţele la termen ?
In raidul-anchetă efec încă amplasamentele. De COMASARE, Ion Martin, care-1 înlo
tuat pe şantierele de lo asemenea, pînă la 15 mar DAR NICI AŞA... cuia pe şeful de echipă Au
cuinţe din Orăştie am ur tie, maistrul principal rel Mardan (formaţie al
mărit cum lucrează con Constantin Georgescu şi e- Lingă spital se înalţă cătuită din oameni harnici
structorii din cadrul bri chipa condusă de Petre blocul 129 A, cu trei scări, şi disciplinaţi, o parte din
găzii nr. 5 a Ţ.A.G.C.M. Ştefana trebuie să predea zaicari. Numai în aceste se poate, spunem noi. Mai din care două au termen tre ei în fotografia nr. 1).
Deva, care este stadiul de canalizarea colectoare me condiţii spitalul se va ter ales că zidarii nu trebuie la finele lunii februarie. a evidenţiat cîţiva dintre
execuţie a apartamentelor najeră şi pluvială. La a- mina la termen". Ceea ce căutaţi prea departe. Pe scările A şi B, mare a- colegii săi de nădejde: Izi-
cu termene de predare în eeastă importantă lucrare glomeraţie. Maistrul Pân dor Moldovan, Ion Antal,
primul trimestru al anului se înregistrează ritmuri bu dele Popescu ne-a lămurit: Vasile Olteanu, Cornel Su-
1986, ce preocupări există ne de lucru, nu este peri „Sînt zidari". „Cîţi ?". „15 ciu. Ion Cornea. în două
pentru folosirea eficientă clitat termenul de predare din echipa lui Aurel Mar- zile îşi propuseseră să fi
a timpului de muncă, cum stabilit. dan, 10 de la Nicolae Bu- nalizeze tencuielile la casa
sînt gospodărite materiale URGENŢE LA... SPITAL ran, 5 de la Iuliu Varodi. scării B.
le pe şantiere. Mai întîi... 4 de Ia Gligor Oană. Soco-
Spitalul cu 250 de paturi tindu-i, 34 de zidari din 87 ORA MESEI
O PUNERE ÎN TEMA este, la ora actuală, lucra cîţi sîntem de toţi". ÎN... DEVANS
rea cea mai importantă din
— în acest an, construc De apreciat intenţia bu Pe Ia orele 11 şi jumă
torii noştri — arăta ingi Orăştie, căreia constructo nă a conducerii brigăzii de tate, o parte dintre oameni
nerul Ghcorghe Buşagă, şe rii îi acordă maximă aten a concentra aici forţe su părăsesc şantierul şi plea
ful brigăzii nr. 5 — au de ţie. Maistrul principal A- plimentare pentru recupe că spre case sau la restau
realizat 309 apartamente, vram Tomuş, coordonato rarea rumînerilor în urmă rantul „Mioriţa". Sînt elec
dintre care 143 în Orăştie rul activităţii de aici, pre şi încadrarea lucrărilor în tricieni din echipa lui Pe-
şi 166 în Călan. In Orăş ciza că lucrarea este avan grafic. Fără exagerare însă trică Ursu şi cîţiva zidari.
tie, activitatea este coma sată din punct de vedere aproape jumătate dintre Se apropie ora prînzului.
al execuţiei, s-a declarat
sată la blocurile din zona zidarii comasaţi la acest iar ei vor să evite aglome
spitalului nou — cu ter mulţumit de aportul con bloc, în ziua raidului nos raţia. Şi o evită, „ciupind"
men de predare la finele structorilor. Se lucrează tru riu-şi justificau pre din timpul de muncă. Cu
lunii iunie a.c. şi aflate în organizat, materialele sînt zenţa, mai mult se în acordul şefilor de echipe,
stadiu de finisare la inte bine gospodărite, nu se fa curcau reciproc, pierdeau al maiştrilor ? N-am aflat !
rioare — la blocurile 129 A ce risipă. Oamenii sînt har inutil timpul. O parte din La orele 13, ba chiar mai
(vizavi de sediul miliţiei) nici,. îşi fac datoria cu con tre ei puteau fi dirijaţi repede, la unele blocuri
şi B1. Apartamentele ce ştiinciozitate. Maistrul a spre spital. „Se vor termi constructorii reluaseră ac-
precizat: „Volumul tencu
na la termen cele două
se vor ridica în apropie ielilor şi mozaicurilor este scăid, tovarăşe maistru ?".
rea muzeului (plan ’86), foarte mare. Se impune, FOTO NR, 1 „Eu cred’ că da. tn func LIVIU BRAICA
sînt neatacate: beneficia deci, să fim de pe acuţri Doi dintre zidarii conduşi de ion Martin, harnici, preo ţie de zugravi, pe care-i
rul (E.G.C.L.) nu a eliberat sprijiniţi' cu . zidari şi mo- cupaţi dc calitate. * j aştept...". (Continuare în pag. a 2 a)
