Page 90 - Drumul_socialismului_1986_02

rag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni

Angajamentul minerilor Vâii Jiului Mai multă preocupare

(Urmare din pag. 1) arătau animalele, care e-
(Urmate din pag. 1) velor pe care le reprezintă în acelaşi ton optimist, bilizarea forţei de muncă, fectiv străluceau de cură­
au existat, pe lingă unele angajant, au vorbit şi Con­ ridicarea necontenită a ca­ nică pe picioare. La pro­ ţenie. Şi starea fiziologică 20,(
bază şi o riguroasă disci­ cauze obiective, şi o serie stantin Popa, şef de brigadă lităţii cărbunelui extras şi gram au fost prezenţi pre­ a bovinelor era bună. Tot 20,2
plină a muncii —, consi­ de lipsuri şi neajunsuri la sectorul IV al l.M, Lu- prelucrat. şedintele unităţii, Petru ce am văzut dovedeşte că
derăm cu mai avem. posi­ proprii — privind îndeo­ peni, Erou al Muncii So­ în cuvîntul său, tovarăşul Dălie, şeful fermei zooteh­ ordinea, curăţenia, disci­ 70,3
bilităţi nevalorificate, în­ sebi punerea în funcţiune cialiste — care s-a angajat Ion Ioneseu, secretar al nice, inginerul Petru Mîrza, plina, răspunderea şi grija
deosebi privind folosirea a unor capacităţi noi şi să dea peste plan, cu bri­ Comitetului judeţean de Emilia Achim, economista faţă de vite sînt caracte­
dotării tehnice, recrutarea, mecanizarea anumitor lu­ gada pe care o conduce, în partid, a apreciat strădanii­ fermei şi toţi îngrijitorii, ristici permanente ale acti­
pregătirea şi plasarea co­ crări miniere, recrutarea, acest an, 3 000 tone de căr­ le şi realizările obţinute în în adăposturi există micro­ vităţii din brigada zooteh­
respunzătoare a forţei de pregătirea şi stabilizarea bune —, Ştefan Alba, şef anul 1985 de către colecti­ climatul corespunzător, a- nică de la Sibişel. Se cu­
muncă, arăta irig. Ioan personalului muncitor, uti­ de brigadă la sectorul IV vele Combinatului minier nimalele au o stare fizio­ vine să precizăm că me­
Beserman, directorul I. M. lizarea dotării tehnice, res­ al l.M. Petrila (angajament Valea Jiului, spiritul anali­ logică bună — însă mai ritul principal este al bri­ 21,;:
Paroşeni, unitate fruntaşă pectarea tehnologiilor de pe 1986; 10 000 tone), Er- tic, autocritic, în care adu­ multă atenţie In curăţenia gadierului zootehnic Dănilă
şi în 1985 în întrecerea so­ lucru şi a normelor de­ nest Rakovsky, preşedintele narea generală a dezbătut corporală a acestora ! —, Bâlcîea, dar şi al îngriji­
cialistă pe C.M.V.J. Le partamentale de protecţie consiliului oamenilor mun­ activitatea din anul tre­ iar tineretul bovin se dez­ torilor, toţi oameni din sat.
vom materializa^ mai din a muncii, mai mulţi vorbi­ cii al I.P.S.R.U.E.E.M. Pe­ cut, precum şi amplul pro­ voltă frumos. Problema Din efectivul matcă de 142
plin în acest an, cînd va tori —, Emeric Kovacs, di­ troşani (6 milioane lei — gram dc măsuri, a cărui cea mai acută aici este lip­ vaci, 90 sînt gestante iar
trebui să creştem cu 20 la rectorul l.M. Dîlja, Petru angajament anual la pro­ materializare trebuie ur­ sa furajelor. în stoc maj 14 au şi fătat, ceea ce dă E
sută productivitatea muncii Şoşoi, preşedintele consiliu­ ducţia industrială), Traian mărită perseverent, anga­ există aproximativ 500 tone siguranţa că se va îndepli­ dio
faţă dc anul trecut". La lui oamenilor muncii de la Mustaţă, preşedintele con­ jant, exigent. Vorbitorul de suculente, 100 tone de ni planul de reproducţie. fi,15
La
rîndul său, Iile Păducel, I. M. Aninoasa, Cristian Di- siliului oamenilor muncii considera necesar să se dea grosiere, dar nici un kilo­ Furaje sînt, de asemenea, cui
preşedintele consiliului oa­ nescu, director adjunct la de la I.C.P.M.C. Petroşani. cea mai mare atenţie mă­ gram de fin. în atari con­ suficiente în stoc. De a- 7,31
menilor muncii de la I. M, Vulcan, Ion Văcaru, Relevînd sarcinile deose­ surilor de creştere a pro­ diţii este normal ea şi pro­ eeea, trebuie să se iu cele Re
T. M. L o n e a , relevînd directorul I. M. Anina, Ca- bit de mobilizatoare pe care ductivităţii muncii — sin­ ducţia de lapte să se men­ mai bune măsuri de fura­ riei
let
1
rezultatele bune din rol Schreter, directorul le au minerii Văii Jiului gura cale de realizare a ţină la un nivel sub poten­ jare pentru creşterea pro­ pu
1985 — realizarea peste l.M. Valea de Brazi — în acest an şi cincinal, atît sarcinilor mobilizatoare la ţialul animalelor de aici. ducţiei de lapte. 10,1
plan a 14 186 tone cărbune, s-au angajat să îmbunătă­ la producţia de cărbung producţia dc cărbune. în­ Complexul A.E.I. Bcriu. C.A.P. Căstău. Progra­ 10,1
400 ml la lucrările de pre­ ţească, sub toate aspectele cocsificabil şi energetic, cit făptuirii integrale a pro­ Primul aspect care se cu­ mul de grajd a început Ia 10, ::
Bu
gătiri şi 60 ml la lucrările activitatea, să-şi îndepli­ şi Ia activitatea de investi­ gramului de investiţii — vine subliniat este cel refe­ timp şi s-a desfăşurat in Sii
de deschideri —, aprecia nească integral sarcinile de ţii — al cărei volum va fi, prin accelerarea lucrărilor ritor la evoluţia producţiei condiţii acceptabile — dacă 11, :
că stă în puterea colectivu­ plan pe acest an. „Colec­ în 1986, cu 43 la sută mai şi punerea în funcţiune la de lapte marfă. De la în­ exceptăm faptul că cele let
coi
lui dc mineri pe care-1 re­ tivele de preparatori — se mare faţă de 1985 —, rea­ termen, chiar în devans, ceputul lunii curente cp a mai multe dintre animale
prezintă să muncească mai angaja Nicolae Vileea, di­ mintind indicaţiile şi orien­ a noilor capacităţi, înca­ c r e s c u t cu 200 litri, nu prea au simţit pe pielea flc
bine în acest an, in între­ rectorul T.P.C.V.J. — vor tările date de către secre­ drării riguroase în consu­ ajungînd acum la peste 500 lor ţesala şi peria. De Ia rai
gul cincinal, să sporească milita mai susţinut pen­ tarul general al partidului, murile specifice de mate­ 1/zi, de la 120 vaci mulse, program a lipsit tocmai la
şti
lună de lună depăşirile de tru creşterea siguranţei în t o v a r ă ş u l Nicolae riale, combustibili şi ener­ în privinţa programului, cel care conduce ferma şi 20;
plan. „Vom trece, cu trei funcţionarea instalaţiilor, Ceauşescu, privind creşte­ gie, recuperarea, recondi- menţionăm că el s-a des­ trebuia să fie prezent la Cil
Ba
sectoare de producţie — reducerea pierderilor şi rea considerabilă a pro­ ţionarea şi reintroducerea făşurat în condiţii bune, datorie, inginerul Mircen lfi.
concretiza vorbitorul — sporirea coeficientului de ducţiei de cărbune şi a pro­ în circuitul productiv a în prezenţa lui Titus Barbu. Mihăilescu. Prezenţa eco­ 17.
într-un nou orizont, unde extracţie din masa minieră ductivităţii muncii în mi­ tuturor materialelor refo- directorul complexului. Se nomistei fermei zootehnice.. 17,
vom insista pe creşterea supusă preparării, pentru nele Văii Jiului, tovarăşul losibile -- în vederea creş­ cuvine să evidenţiem câţiva Elena Damian, i-a- su­ po
că
productivităţii muncii şi asigurarea unor reparaţii Gheorghe Lăzărescu, ad­ terii eficienţei economice a din îngrijitori pentru mo­ plinit oarecum, lipsa, dar te
extinderea unor tehnolo­ cit mai bune ale utilajelor junct al ministrului mine­ întregii activităţi, respec­ dul în care îşi fac datoria: asta nu-l scuteşte de obli­ 18.
let
gii înaintate de exploa­ şi instalaţiilor", iar Ioan lor, a relevat câteva nece­ tării severe a tehnologiilor Lucreţia Trif. Elena Gră- gaţiile zilnice de serviciu. vi«
tare, pe folosirea cit mai Lăsat, directorul l.A.C.M.M. sităţi stringente pentru a- de lucru şi normelor dc mescu, Valeria Trufaş şi Mai ales că am constatat
raţională a dotării tehnice Petroşani, dădea asigurări tingerca acestor obiective, protecţie a muncii. Elena Răboacă. Mai sub­ ea şi activitatea sanitar— 19.
şi a forţei de muncă, ast­ că, deşi producţia de con- în primul rînd — intensi­ Participanţii la adunare liniem că starea fiziologică veterinară lasă aici de do­
fel incit să ne onorăm strucţii-montaj a întreprin­ ficarea activităţii geolo­ s-uu angajat să acţioneze a vacilor cu lapte este rit, o serie da animale Ui
exemplar angajamentele din derii este în acest an cu gilor pentru clarificarea mai dinamic, să valorifice la bună, animalele' sint lotiza- având neapărat nevoie de Io
chemarea la întrecerea so­ 24,5 la sută mai mare decît bazei de rezerve, urgenta­ maximum potenţialul tehnic te, în adăposturi există cu­ tratamentul adecvat. Există dt
cialistă pe care am adre­ cea din 1985, iar produc­ rea punerilor în funcţiune uman şi material de care răţenia corespunzătoare, dar de asemenea, deficit de fu­ or
zi
sat-o în acest an tuturor tivitatea muncii va trebui ale noilor capacităţi şi a- dispun, pentru înfăptuirea conducerea complexului raje la toate sortimentele, tii
lucrătorilor din industria să înregistreze o creştere tingerea în scurt timp a neabătută, integrală, a sar­ trebuie să acorde o mai cele aflate în stoc la aceas­
carboniferă a ţării”. de 15 la sută, colectivul parametrilor proiectaţi, cinilor de plan din primul mare atenţie la hrăni rea tă dată nefiind suficiente
Dînd expresie înaltului are capacitatea organiza­ continuarea. în ritm susţi­ an al celui dc al optulea tineretului. pină la ieşirea vitelor Ja
?
democratism al adunării torică şi de mobilizare pen­ nut, a mecanizării lucrări­ cincinal, măreţele obiec­ C.A.P. Sibişel. Am rămas păşunat. Dacă în luna
generale a reprezentanţilor tru îndeplinirea integrală lor miniere şi folosirea de­ tive ale Congresului al foarte plăcut surprinşi de • ianuarie planul de lapte
oamenilor muncii, recu- a sarcinilor de plan, pune­ plină, raţională, a poten­ Xlll-lea al partidului, să curăţenia exemplară care marfă a fost îndeplinit. în Li
noscînd în mod principia] rea în funcţiune la termen ţialului tehnic existent, re­ den ţării cărbune mai mult domnea în adăposturi şi. această lună. pină acum nu tr
că în activitatea colecti­ a tuturor obiectivelor. crutarea, pregătirea şi sta­ şi mai bun. I mai ales, de modul cum s-a realizat. P (.
S
(1
1)
Orăştie. Se vor preda toate locuinţele la t e r m e n ? (I
r
(
0
(Urmare din pag. 1) relate cu cele din pereţii planşee realizate la I.M.C. tem aprovizionaţi ritmic Brigăzii nr. 5 Orăştie, cu dc către beneficiar), că în t (
despărţitori. Nereguli, ne­ Deva, în vederea montării cu pereţi E 36 — 5 şi E 30 tovarăşul Aure) Dănescu, perioada următoare toate 1
tivitatea. Vestea că sin tem reguli. „Pe la mijlocul lu­ tendoanelor, pe şantier se — 3 dreapta şi P36 — 57 secretarul organizaţiei de forţele, vor fi îndreptate (
pe şantier s-a dus ca... nii ianuarie — sublinia foloseşte spiţul şi... tava­ dreapta. Stăm din cauza baza. Ei uu arătat că mai spre înlăturarea lor, spre C
(
gîndul. subinginerul Cornel Ber- nul cere oarecare reme­ lor". sint neajunsuri in activita­ intensificarea ritmurilor de C
teanu, adjunct şef brigadă dieri. Inutil să mai vorbim i< tea constructorilor, pro­ lucru la toate obiectivele, I
PE „MOTIVE" nr. 3 instalaţii a A.S.I.M. de economii de materiale,
DE CALITATE Toate cele relatate le-am bleme nerezolvate (aprovi­ în aşa fel îneît termenele
Deva — la sesizarea noas­ de calitate, de respectarea discutat cu inginerul zionare , materiale şi dc predare să poată fi res­ t
Priviţi fotografia 4. Li­ tră, furnizorul acestor pa­ termenului de predare a Gheorghe Bu.şngă, şeful amplasamente neeliberate pectate.
niile negre trasate de şe­ nouri, I.M.C. Deva, a tri­ locuinţelor. Şi, în foto 6,
ful echipei de electricieni mis un delegat care a no­ o altă faţetă a... calităţii.
Petrică Ursu pe un perete tat abaterile, s-a angajat Şeful echipei de dulgheri. (
vertical indică absenţa tu­ să vină cu oamenii pentru Ştefan Nogy ne demon­
burilor de comunicare din­ a Ie remedia. De atunci a strează pe viu (se vede şi
tre doza principală şi în­ trecut o lună şi jumăta­ în imagine) cât de „mici"
trerupător. De asemenea,
locurile pentru prize (la te...". „La cîte apartamente sînt abaterile dimensiona­
este valabilă această situa­
înălţimea de 0,40 m) nu ţie ?". „La 76. Respectiv, le la unii pereţi. Ele os­
au realizate golurile în ve­ cilează între 5 şi 10 cm.
derea fixării aparaturii şi la blocurile 123 A şi 123 B. Evident, în respectivele a-
nu au înglobate tuburile Patru oameni au de spart părtamente şi şapa creşte
din plastic. La planşee, în la pereţi circa o lună". exact cu aceeaşi dimen­
1
multe apartamente, tubu­ în foto 5, pentru că nu siune. „Rău este — arăta
rile amplasate nu sînt co­ sînt lăsate goluri în unele Ştefan Nogy — că nu sîri-
FOTO NR. 3
Risipă. Saci cu ipsos sparţi după cheful
cui vrea şi „depozitaţi" ca în imaginea
surprinsă intr-unui din apartamentele blo­
cului B 1. Ce părere aveţi tovarăşe mais­ foto Nit.
tru Oliviu Popa, în calitate tle şef punct Consecinţa folosirii ş-piţului şi barosului.
dc lucru 7

FOTO NR. 2 FOTO NR. 1
La blocul B l se lucrează la finisaje interioare. Echipa de zugravi condusă de An­ Pe adresa I.M.C. Deva
ton Oeolişan (detaşată dc la E.G.c.l, orăştie) execută ultimele retuşuri la gleturl şl zu­ Stop : sînteţi aşteptaţi pe şantierul din FOTO NR. fi
grăveli. Tu Imagine’ muncitorii Vasile Urcau, lulius Moraru şi Radu Ciucurcscu. Construc­ Orăştie pentru a Introduce tuburile din O altă faţedă a... calităţii.
torii au realizat aici nouă apartamente dc Invidiat. Dc ce in alte blocuri calitatea... su­ plastic in pereţi. Stop : deplasare pe...
feră 7 propria cheltuială. Stop !