Page 93 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 93
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat
#
un cald mesaj de prietenie şi solidaritate
Congresului aS XXVIMea al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice
S O C L U i S M U L MOSCOVA 27 (Agerprcs). lor, a întregului popor gresului au mai transmis
în cadrul lucrărilor Con
român. în cuvîntare a fost
— La Moscova au conti
reafirmată hotărîrea Parti
nuat, joi, lucrările Congre
dului Comunist Român, a mesaje de salut conducă
torii delegaţiilor partidelor
sului al XXVII-lea al Parti României socialiste de a
dului Comunist al Uniunii face totul pentru întări comuniste şi muncitoreşti
Sovietice. rea relaţiilor de strânsă din alte ţări socialiste.
De la tribuna Congresu prietenie şi amplificare în continuarea dezbate
lui, întâmpinat cu vii şi continuă a conlucrării pe rilor pe marginea raportu
îndelungate aplauze, tova multiple planuri dintre lui politic al C.C. al P.C.U.S.
Anul XXXVIII, nr. 8 798 VINERI, 28 FEBRUARIE 1986 4 pagini — 50 bani
răşul Nicolae Ceauşescu, partidele şi ţările noastre, delegaţii care au luat cu
secretar general al Parti spre binele popoarelor ro vântul au relevat însemnă
dului Comunist Român, mân şi sovietice, al cauzei
PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI JUDEŢEAN preşedintele Republicii So socialismului şi păcii. tatea deosebită a noii linii
cialiste România,' a adre Cuvântarea rostită de strategice ce urmează să
sat delegaţilor la Congres, t o v a r ă ş u l Nicolae fie aprobată la Congres
AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, tuturor comuniştilor şi oa Ceauşescu a fost urmărită pentru accelerarea dezvol
menilor muncii • din Uniu cu deosebită atenţie şi vâu tării economice şi sociale
a Uniunii Sovietice.
nea Sovietică un cald me
SILVICULTURII Si GOSPODĂRIRII APELOR saj de prietenie şi solida interes, fiind subliniată, în Lucrările congresului
repetate rinduri, cu pu
ritate din partea comunişti- ternice aplauze. continuă.
Ieri, a avut loc la De pentru transpunerea în răşul Nicolae Ceauşescu,
va, plenara lărgită a Con v i a ţ ă a orientărilor la Plenara lărgită a Con r # mma* fi • *
siliului judeţean al Agri şi indicaţiilor tovarăşului siliului Naţional al Agri
culturii, Industriei Ali Nicolae Ceauşescu, secre culturii, Industriei Ali
mentare, Silviculturii şi tarul general al partidu mentare, Silviculturii şi CINCINALUL VIII ‘ DEZVOLTARE INTENSIVA
Gospodăririi Apelor, la ca lui, în vederea îndeplini Gospodăririi Apelor din
re au participat membri rii planului pe anul 1986 ; 13—14 februarie a.c., a m.i
ai Biroului Comitetului — Dezbaterea şi aproba modului cum s-au înfăp
judeţean de partid, prim- rea programelor speciale tuit obiectivele ce au re
secretari şi secretari ai co privind dezvoltarea a- venit în anul trecut agri Obiective importante, sarcini mobilizatoare,
mitetelor municipale şi o- griculturii în cincinalul culturii hunedorene, lu
răşcneşti de partid, secre 1986—1990. crătorilor din industria a-
tarii comitetelor comunale In cadrul plenarei lărgi limentară, silvicultură şi puternică angajare pentru îndeplinirea lor
de partid, preşedinţii şi in te a Consiliului judeţean gospodărirea apelor, sta
ginerii şefi ai C.A.P., di al Agriculturii, Industriei bilind si adoptînd totoda
rectorii S.M.A., directorii Alimentare, Silviculturii şi tă măsuri corespunzătoare Oamenii muncii din ca autoconducerii muncitoreşti, biliţi. S-au înregistrat mi
şi inginerii şefi ai I.A.S., Gospodăririi Apelor au în scopul realizării în ce drul întreprinderii fo adunarea reprezentanţilor nusuri la valorificarea su
şefii fermelor de stat, pre le mai bune condiţii a restiere de exploatare şi oamenilor muncii din ca perioară a masei lemnoase,
şedinţii C.U.A.S.C., condu luat cuvîntul tovarăşii : planului pe anul 1986 şi transport Deva au ob drul I.F.E.T. Deva a insis nu s-a realizat productivi
cători ai întreprinderilor Georgel Răican, Antoniu întregul cincinal, a preve ţinut, în cursul anului 1985 tat — prin cuprinsul dării tatea muncii pe toate uti
Iuga, Ana Szeghedi, Gelu
cu profil agricol, cadre de Popescu, Ion Căstăian, E- derilor din documentele cele mai bune realizări în de seamă prezentate de ing. lajele în dotarea sectoa
Ia organele agricole jude liscu Pasc, Ion Munteanu, Congresului al XlII-lea al producţie . din întreg cinci Sabin Giurgiu, preşedintele relor forestiere de exploa
ţene. Petru Radu, Ion Dragotă, partidului şi a imperati nalul 1981—1985. Argumen tare, s-au manifestat nea
Plenara a adoptat urmă Sergiu Zbuchea, Ştefan velor noii revoluţii agrare. te : depăşirea planului la junsuri în utilizarea moto-
toarea ordine de zi : Crăciun, Emilia Voicu, Âbordînd în spirit critic producţia fizică cu 2 794 mc Adunări generale fierăstr'aielor, .instalaţiilor,
— Raport privind con Mircea Silvestru. şi autocritic principalele buşteni de ruşinoase, 707 ale oamenilor cu cablu, tractoarelor cu
cluziile ee se desprind din în încheierea dezbaterilor aspecte ale activităţii des bucăţi traverse înguste, 313 muncii troliu, utilajelor .de pre
activitatea desfăşurată în plenarei a luat cuvîntul făşurate în anul trecut, mc ambalaje diferite, 961 lucrare a lemnului ş.a.
„Sectorul nostru a câş
agricultură, industria ali tovarăşul Radu Bălan, raportul şi participanţii, la mc semifabricate pentru
mentară, silvicultură şi prim-secretar al Comite dezbateri au reliefat pre mobilă, 1 539 mc' lemn de consiliului oamenilor mun tigat întrecerea socialistă,
gospodărirea apelor în ocuparea lucrătorilor din mină stejar, 21G tone man cii, precum şi prin cele în anul care a trecut —
anul 1985, sarcinile ce re tului judeţean Hunedoara agricultură, a ţăranilor gal de bocşă şi creşterea subliniate de numeroşii arăta în cuvântul său, cu
al P.C.R., preşedintele co
vin şi măsurile ce trebuie cooperatori şi cu gospodă valorii producţiei marfă cu participanţi la dezbateri — justificată mîndrie, ing.
Aron P.etricţ şeful S.F.E.
întreprinse d'e\ organele • a- mitetului executiv al Con rie individuală, mecaniza 395 000 lei riiai mult decît pe relevarea: neajunsurilor Haţeg. Chiar dacă ritmul
gricole judeţene şi unită siliului popular judeţean. torilor'’ şi cadrelor tehnice, sarcina stabilită. De aseme care au mai existat în ac în care am muncit a fost
ţile agricole pentru reali Plenara a făcut o te sub conducerea organelor nea, planul de creştere a tivitatea colectivului şi au
zarea prevederilor din Di meinică şi exigentă anali şi organizaţiilor de partid, productivităţii muncii a fost împiedicat obţinerea unor ridicat, aceasta nu înseam-
rectivele Congresului al ză, în spiritul sarcinilor şi pentru folosirea raţională depăşit cu aproape 400 lei/ sporuri de producţie mai D. MIRCESCU
XlII-lea al Partidului Co orientărilor desprinse din a pămîhtului şi a bazei om al muncii. mari, an determinat nerea-
munist Român, cu privire cuvântarea secretarului ge îndeplinindu-şi rolul de lizarea integrală a tuturor
la dezvoltarea agriculturii, neral al partidului, tova (Continuare în pag. a 3-a) forum al democraţiei şi indicatorilor economici sta- (Continuare în pag. a 3-a)
o — e - e - o - o — o - o — — — O - O - ®
•
I
O Cu toate
Aîercţie la
0 grupurile în
1 c o n s u m u r i !
0 funcţiune
1 *
• «» Majoritatea consu La Centrala termoelec
i matorilor industriali din Pe baza măsurilor stabilite de Co re a risipei, să ia măsuri ferme pentru trică Mintia se acţionea lui 74 milioane kWh, din
#
care 29 milioane kWh e-
judeţ acţionează cu răs mitetul Politic Executiv al C. C. al încadrarea severă în cotele de energie ză în spirit de ordine şi nergie electrică pe bază
l pundere pentru încadra I’.C.R., toţi consumatorii de energie e- electrică alocate. Fiecare consumator disciplină, cu înaltă răs de cărbune. Ne-am stră- •
9 rea riguroasă, -zi de zi, lectrică, începînd cu cei industriali şi — mare sau mic — trebuie să înţeleagă pundere şi dăruire mun duit în permanenţă să I
I lună de lună, în cotele pînă Ia cei casnici, trebuie să acorde că este obligat să asigure buna deru citorească pentru mate asigurăm o funcţionare «
• de energie electrică pre maximă atenţie folosirii judicioase a lare a activâtăţii de producţie, în con rializarea exemplară a cît mâi bună a agre- j
văzute. ÎN RÎNDUL U-
I kilowaţilor, să acţioneze pe toate căile diţiile folosirii cît mai eficiente a ener sarcinilor stabilite de con gatelor şi instalaţiilor, să
9
NITÂŢILOR CU ECO giei electrice, economisirii acesteia Ia ducerea partidului pri executăm, cînd a fost
NOMII mai semnifica posibile pentru înlăturarea cu desăvârşi toate locurile de muncă. vând , creşterea producţiei cazul, lucrări de revizii
I tive, pe perioada trecută de energie electrică. şi reparaţii operative şi •
din acest an, se situează — în prezent funcţio de calitate.' I
I I. M. BARZA, C.S. HU II nează toate cele şase gru — Care este situaţia •
NEDOARA, I. C. si I. M. puri ale centralei — a- stocului de cărbune ?
ORĂ ŞTIE, E. M. DEVA răta ing. Ieronim Rusan, (
I — Nu prea bună. în ®
şi altele. directorul I. E. Deva. Re ultinlele zile a scăzut. în ,
• între unităţile care vizia tehnică a grupului depozite mai avem circa
nu se încadrează în co nr. 5 s-a finalizat cu 60 000 tone cărbune. Fa
tele lunare de energie e- cinci zile mai devreme. cem un apel tovărăşesc I
I lectrică repartizate se —’ Să facem un „cu
I minerilor şi preparatori- •
numără tracţiunea C.F.R. mulat" al producţiei pe lor Văii Jiului pentru a-şi *
9 care, de la începutul a- zilele trecute din acest uni eforturile şi a ne li- •
t nului a consumat supli an. Ce spune el ? vra cît mai mult şi, mai i
0 mentar 1 160 MWh, şi — De la începutul a- ales, cît mai bun cărbu-
1 C. S. „Victoria" Călan, nului şi pînă- în prezent, ne, pentru a putea să . e
9 care, datorită funcţionă la C.T.E. Mintia s-au pro asigurăm energia pe care
I rii necorespunzătoarc a dus suplimentar planu ţara o solicită. *
C.E.T.-urilor proprii, a
preluat din sistem pen
tru consumul tehnologic OAMENI AI MUNCII, CETĂŢENI !
circa 4 450 MWh.
Economisirea energiei electrice este o pro- •
o în lunile ianuarie si blemă de maximă însemnătate pentru fiecare 1
februarie, CONSUMA
r TORII CASNICI din dintre noi ! •
0 judeţul nostru AU CON Pretutindeni unde lucraţi, dar şi acasă, in
9
1 SUMAT ÎN PLUS FATĂ propriile locuinţe, daţi dovadă de un înalt spi- ,
DE PREVEDERILE STA Aşa, în picioare, ca Intr-un moment solemn, ci, operatorii (lin camerele de coman
BILITE PESTE 6 708 rit gospodăresc, patriotic, economisiţi pe toate *
i dă ale termocentralei Mintia, onorează încă o zi de muncă, de veghe Ia pulsul megawaţilor
MWh ENERGIE ELEC
pentru ţară. Intre aceştia ii putem numi pe Dumitru Ivan, Ioan David, Nicolae Socaci din
9 TRICĂ. schimbul condus dc Viorcl Iga. Foto NICOLAE GHEORGHIU căile această preţioasă resursă, oprind cu ho- i
I tărîre risipirea kilowaţilor. »
— e — o - • — e — • • - • - • —
—
