Page 95 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 95
> VINERI, 28 FEBRUARIE 1986 pag. 3
PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI JUDEŢEAN Obiective importante,
EZIUNE sarcini mobilizatoare
al AL AGRICULTURA, INDUSTRIEI ALIMENTARE,
*tca in eco- (Urmare din pag. 1) sinţă a depozitului de la
1 oamenilor Uricani, termenul fiind de
in ' cţiunc nă că nu mai avem încă păşit" — arăta Nicolae Bă
no. ai al (co- SILVICULTURII SI GOSPODĂRIM APELOR rezerve nevalorificate şi, dică, iar Liviu Ilodor sesi,-
iinţific. „Ci- trebuie să recunoaştem, za, în mod autocritic, fap
metalului" multe lucruri de pus la tul că sectorul pe care SI
(Urmare din pag. 1) Pornind de la obiective panţii la plenară s-au an conomii,' încadrarea stric conduce dispune de o bază
Comunist le ce trebuie înfăptuite în gajat să asigure îmbună tă în haremurile de chel punct. încă risipim piese
- 65 de ani tăţirea radicală a activi tuieli stabilite pe fiecare de schimb pentru utilaje, materială pet superioară
re devotată tehnlco-materiale în vede acest an privind sporirea nu am exploatat în între rezultatelor obţinute, chiar
ului. rea obţinerii unor produc producţiei de cereale, plan tăţii din sectorul zooteh cultură şi sector de acti gime volumul de masă lem dacă S.F.E. Hunedoara a
luptei pen ţii superioare în sectorul te tehnice, legume, cartofi nic. vitate.
ii tate şi li- noasă, mai trebuie să in ocupat locul al doilea în
Documentar vegetal şi în zootehnic, li şi fructe, plenara a jalo Pentru realizarea sarci Plenara a subliniat fap sistăm pe îmbunătăţirea întrecerea pe 1985. „Orga
al. vrării unor cantităţi spo nat cu claritate direcţiile nilor de creştere a produc tul că în conducerea agri pregătirii profesionale a nizare mai bună a mun
rite de produse la fondul de acţiune pentru a pune ţiei agricole şi înfăptuirea culturii judeţului avem o oamenilor şi pe calitatea cii, disciplină desăvârşită,
de stat şi la fondul de mai bine în valoare rezer neabătută a programelor structură bine închegată. muncii acestora. Am con iată ce trebuie pentru a
autoaprovizionare teritoria vele şi posibilităţile exis judeţene de dezvoltare a Secţia Comitetului jude vingerea că putem ajunge ne realiza sarcinile. Am
lă, precum şi creşterii e- tente în scopul realizării agriculturii, plenara a ce ţean de partid pentru pro sector model de exploatare întocmit un program pro
ficienţei economice în toa integrale a indicatorilor rut conducerilor unităţilor blemele muncii din agri a lemnului, în condiţiile In priu de măsuri. în care
te sectoarele. în acest con de plan, reducerii cheltu agricole, consiliilor unice
I: 6,00 Ha- cultură, cu cele două sec care vom fi mai bine spri avem drept obiective prin
dimineţii ; text, a fost subliniat fap ielilor şi creşterii eficien agroindustriale şi organe toare ale sale, asigură coor jiniţi de conducerea între cipale creşterea producti
tlicului; G,30 tul că în unităţile agrico ţei economice la fiecare lor agricole judeţene să a- donarea întregii activităţi vităţii muncii pe oameni şi
lei în agri- prinderii. Avînd caracter
tladiojurnal; le unde consiliile de con cultură. Pentru obţinerea sigure buna coordonare şi ce se desfăşoară pentru industrial, sectoarele fores utilaje, ' lichidarea celor
(ară ; 8,00 ducere şi cadrele tehnice unor recolte superioare la folosire a cadrelor, a for realizarea sarcinilor de tiere de exploatare a lem şapte parchete restante de
i; 8,10 Cu- au dovedit răspundere deo grîu, secară şi orz este plan. Direcţia generală anul trecut, folosirea inten
or; 9,00 Bu- sebită faţă de folosirea cu ţelor şi bazei tehnico-ma- nului presupun, pentru rea
; 9,05 Răs necesar să se acorde o a- teriale. Fiecare specialist pentru agricultură, Uniu lizarea integrală a sarcini sivă a forţei de muncă şi
unătorilor ; randament ridicat a în tenţie deosebită controlu este chemat să-şi demon nea judeţeană a C.A.P., lor de producţie, o dotare a maşinilor. Vrem să a-
de ştiri ; tregului potenţial de care lui stării de vegetaţie a Consiliul judeţean pentru corespunzătoare. Propun ca jungem din nou cei mai
viaţa; 10,25 dispun — cum sînt C.A.P. streze capacitatea şi cu
; 10,50 Par- culturilor pe fiecare solă, noştinţele prin producţiile industrializarea şi achizi utilajele ce ne sînt livrate buni şi avem toate condi
ţării. Emi Romos, Râpoltu Mare, De asigurând fertilizarea su şi rezultatele obţinute în ţionarea produselor agri-, ţiile asigurate".
suri; 11,00 va, Ostrov, Haţeg, Orăştie, eole, întreprinderile şi in să fie însoţite de piese de Aceeaşi unanimă angaja
tiri; 11,05 Sîntandrci şi altele - s-au plimentară a tuturor su producţie, prin contribuţia schimb. Aceasta nu înseam
; 11,35 Pu- prafeţelor. Pe terenurile la aplicarea pe scară largă stituţiile judeţene de spe nă că noi, cei ee lucrăm re pentru îndeplinirea
Bulctin de obţinut în anul 1085 pro destinate culturilor de le cialitate cu profil agricol, exemplară a sarcinilor de
toate pen- ducţii superioare prevede a tehnologiilor înaintate consiliile unice agroindus cu respectivele utilaje, sîn- plan pe 1986 a răzbătut şi
i; 12,30 Din gume, cartofi, sfeclă şi po de cultivare a pămîntului tem absolviţi de preocupări
irului; 12,45 rilor de plan la culturile rumb trebuie intensifica şi de creştere a animale triale, consiliile de condu pentru recondiţionarea şi din cuvintele celorlalţi
radio-tv. ; de cereale, cartofi şi sfe cere ale C.A.P. şi consi refolosirea pieselor uzate". participanţi la dezbateri,
la 3; 15,00 clă de zahăr. Sînt însă şi te lucrările de fertilizare, lor. In acelaşi timp, orga liile oamenilor muncii din între care îi amintim pe
i; 15,05 Stu- îndeosebi cu îngrăşăminte nele agricole trebuie să-şi Cu rezultate bune au în Dragomir Fălău.ş, Nicolae
0 Radiojur- Unităţi — între rare cele organice, mobilizând toa îndeplinească mai bine ro I.A.S. şi S.M.A., precum cheiat anul 1985 şi colecti
gerea loto; din Gurasada, Sălaşu de şi consiliile populare sînt Todor, Teodor Popescu,
indicatelor; te atelajele şi mijloacele lul cc le revine în organi vele de oameni ai muncii Emil Nicoln, Nicolae Cri-
Ue econo- Sus, Rlu de Mori, Veţel, mecanizate la transportul zarea producţiei, mutîn- organisme învestite cu din cadrul U.F.E.T. Petro şan, Eugen Crăiniceseu. Cu
Suletln de Boşorod, Ohaba şi altele şi aplicarea în câmp a gu răspunderi deosebite în şani şi S.F.E. Hunedoara.
Uri» -'••itric ; — unde producţiile medii du-şi centrul de greutate ceea ce priveşte organiza toţii au apreciat cuprinză
i ele. la hectar nu reflectă po noiului de grajd. Concomi al activităţii în unităţi, în Şefii acestor subunităţi, ing torul program de măsuri
râ J0 O- tent, să fie procurate ne- ferme şi în cîmp, acolo rea judicioasă a muncii şi Nicolae Bădică şi, respec aprobat în cadrul adună
Bulclin de tenţialul real al coopera a producţiei, unirea efor tiv, ing. Liviu ITodor, au
vista iuter- tivelor agricole respective, intîrziat seminţele nece unde de fapt se hotărăşte turilor tuturor lucrătorilor rii, ca fiind o temelie trai
o * Muzi- sare şi pregătit întregul soarta producţiei, să asi subliniat preocupările ce nică In efortul unanim pe
; 19,00 Bii- recoltele sub posibilităţi de pe ogoare în scopul lor două colective pentru care oamenii muncii din
19,05 Părti datorîndu-se deficienţelor inventar agricol pentru gure înfăptuirea revoluţiei înfăptuirii în mod irepro
ni unic ţe.Iîj manifestate în privinţa fo buna desfăşurare a lucră tehnico-ştiinţifice în agri şabil -a programelor de dez atingerea, încă din primele I.F.E.T. Deva îl fac pentru
jentru rea-, rilor. în raport de preve cultură. Dc asemenea, s-a zile ale anului în curs, a atingerea obiectivelor pre
velur pri- losirii pămintului. ampla voltare a agriculturii. Toa ritmurilor de lucru care să conizate pentru acest an
aoiLlui cin- sării culturilor, executării derile planului de cultură, insistat asupra necesităţii te aceste organisme sînt le permită îndeplinirea
Itenţie şo- lucrărilor de pregătire a de la care nu este îngă creşterii răspunderii per şi cincinal, răspunzînd ast
pietoni ! ; duită nici o abatere, se chemate să-şi îndeplineas exemplară a sarcinilor de fel prin fapte măreţelor
ml; 20,15 terenului, semănat, între sonale în muncă a tuturor că în cele mai bune con producţie. „Pentru aceasta sarcini ce le revin din is
a şi vigoa- ţinere şi recoltare. Ne impune să fie asigurată în cadrelor şi lucrătorilor din solicităm Antreprizei de
rastre: 21,00 ajunsuri de aceeaşi natură fiecare unitate cultivatoa agricultură, impunîndu-se diţii sarcinile ce le revin, toricele documente ale ce
v. ; > 22,00 asigurînd aplicarea cu fer construcţii şi montaj Deva lui dc-al XlII-lea Congres
; 23,00 Be au existat şi în unele fer re de legume, întreaga ca în fiecare fermă, sector mitate a hotărîrilor şi le să urgenteze darea în folo a] partidului.
rii Loto ; me de stat, ceea ce a in cantitate de răsaduri. In şi formaţie de lucru, pînă
muzicală ; pomicultură, unde stadiul gilor în fiecare sector de
tlciin de fluenţat negativ soarta pro la fiecare cooperator, ţă activitate, de către fieca
ducţiei şi a determinat lucrărilor nu poate fi con- ran cu gospodărie indivi re formaţie de lucru şi
restanţe în livrarea canti ■ siderat nici pe departe ca duală şi mecanizator să fie om al muncii.
tăţilor de produse plani satisfăcător, accentul să cunoscute sarcinile ee le )S FORT
In acelaşi timp se impu
ficate. fie pus pe intensificarea are de îndeplinit, numai ne creşterea răspunderii
Desprinzînd învăţămin ritmului la fertilizări, tă aşa avînd garanţia reali organelor şi organizaţiilor
tele cuvenite din deficien ieri şi aplicarea tratamen zării programelor de dez de partid de la sate, a tu
fără /.es- ţele ee s-au manifestat, telor fitosanitare. voltare a agriculturii. turor comuniştilor faţă do UNIVERSITATEA CRAIOVA VA EVOLUA
r-ll (Pa- este necesar ca în acest Ampla analiză a activi LA HUNEDOARA (azi) Şl
2ă-n via(ă In dezbaterile referitoa realizarea sarcinilor în do
EDOARA : an să se acorde atenţie tăţii desfăşurate în zoo re la industria alimentară, meniul agriculturii, spo- LA DEVA (duminică)
lern — A) : maximă folosirii raţionale tehnie a evidenţiat faptul silvicultură şi gospodări rindu-şi rolul de forţă po
lai vedem a întregii suprafeţe de pă- că şi în sectorul creşterii la stadionul „Constructo
i: .jT-ontra- mînt. Trebuie înţeleasă animalelor rezultatele ob rea apelor s-a insistat a- litică conducătoare a în rul" din Hunedoara, F,C.
ucia supra problemelor vizînd tregii activităţi. Eficienţa
ta); bine obligaţia legală de a ţinute în anul trecut nu Corvinul va juca în com
EVadarea cultiva fiecare metru pă reflectă posibilităţile de creşterea răspunderii şi e- muncii organizaţiilor de pania fotbaliştilor din
ită lumea xigonţoi în muncă a tutu partid se apreciază după Craiova, Iar duminică, la
seriile I-II trat de teren, nimeni ne- care dispun unităţile agri ror lucrătorilor faţă de producţiile care se obţin, în acest sfir.şit de sup-
; Muşche- putînd să deţină sub nici cole şi gospodăriile popu după modul cum se înde tămină, echipa Universi ora 11, la stadionul „Ce
(Unirea); o formă pămînt, dacă nu-1 laţiei în privinţa sporirii îndeplinirea sarcinilor de tate" oaspeţii se vor con
i morgana plan şi încadrarea în indi plinesc programele stabi tatea Craiova este oaspe frunta cu Mureşul Deva
VULCAN : munceşte. Obţinerea unor efectivelor, a producţiei şi lite pentru dezvoltarea in te de prestigiu al iubi
ii vedem recolte sporite de pe toa livrărilor la fondul de stat. catorii de eficienţă stabi torilor fotbalului din Hu — echipă neînvinsă în
LONEA : te suprafeţele, inclusiv în liţi. Consiliul judeţean pen tensivă şi modernizarea a- amicalele susţinute pînă
rcpetiiie Relevând cauzele care griculturii judeţului. Iată nedoara şl Deva.
NINOASA: zona neeooperativizată, nu au determinat rezultatele tru industrializarea şi a- de ce se cere ca în întrea Astăzi, de la ora 15,30, acum.
curestiului este posibilă decât în con nemulţumitoare din secto chiziţionarea produselor a-
UIUCANf: diţiile executării la timp grjeole, inspectoratul sil ga activitate a organizaţii
â de Vul- rul zootehnic, raportul şi lor de partid de la sate să Rezultate de prestigiu în finalele
BUAD : si de calitate a tuturor lu participanţii la dezbateri vie şi oficiul de gospodă
ă (Steaua crărilor agricole, între ca au subliniat necesitatea rire a apelor sînt chemate fie imprimat un stil de „Cupei pionierul" la sporturile de iarnă
E: Cu mîi- re un rol decisiv îl au şi muncă revoluţionar, dina
\tria) ; Ti- ca în acest an să fie trase să asigure înfăptuirea ne mic şi eficient, fiind nece La Vatra Dornei, sub prin Ionica Paul (Şcoala
bătrînoţc cele pentru ridicarea fer învăţămintele cuvenite din abătută a obiectivelor ce
ÎEOAGIIT- tilităţii şi productivităţii neajunsurile ce au existat le revin în lumina sarci sară implicarea activă în genericul „Daciadei", in generală 2 Petroşani —
ie argint, pămîntului. soluţionarea operativă şi perioada J8—23 februarie loc II); Ecaterina I<adar
îră); HA- şi să se acorde atenţie nilor şi orientărilor subli 1986 s-au desfăşurat — (Şcoala generală 2 Lu-
>i (Dacia); In unităţile agrico maximă asigurării bazei niate de secretarul general concretă a tuturor proble
ti ci reuni- le care au înregistrat melor care vizează obţine într-un decor splendid de peni — loc ITT); Oneţiu
îlc : CA- furajere necesare, atit can al partidului, tovarăşul iarnă — etapele finale ale Cristian (Şcoala nr. 1 Pe
• zăpadă rezultate nesatisfăcătoare, titativ cit şi calitativ. In Nicolae Ceauşeseu. rea unor producţii sigure „Cupei pionierul" la schi troşani — loc IV) şi Ana
ă) : SIME- consiliile de conducere nu strânsă corelaţie cu preve şi stabile în fiecare unita
sc întini- au asigurat o mobilizare Un loc dc seamă în ra te agricolă, în fiecare co alpin, sanie, schi fond, Marchiş (Şcoala generală
(IVIure- derile programului jude port şi dezbateri l-au ocu biatlon şi Complexului nr. 1 Petroşani — loc
dokan. ti- corespunzătoare a tuturor ţean de dezvoltare a zoo pat problemele privind mună. aplicativ „Pentru apăra XV).
(Lumina). cooperatorilor la muncă tehniei, este necesar ca toţi sporirea eficienţei econo Plenara a subliniat că rea patriei".
pentru a executa la timp există realmente condiţii Alte rezultate : la Com
şi de calitate lucrările din factorii răspunzători, inclu mice a întregii activităţi să fie îmbunătăţită radical Continuîndu-se tradiţia plexul aplicativ „Pentru
rezultatelor bune obţinu
apărarea patriei", echi
tehnologia culturilor, în siv întreprinderea jude desfăşurate in agricultu activitatea în toate sectoa te de pionierii judeţului pajul Şcolii generale nr.
special pe cele de întreţi ţeană de profil, să se pre ră. Experienţa cooperati rele, pentru ca programe
nostru în confruntările 4 Vulcan a ocupat locul
nere şi recoltare. Fiecare ocupe de creşterea produc velor agricole clin Romos, le de dezvoltare a agricul republicane, şi în acest 5—0 ; la schi fond s-au
cooperator trebuie să în ţiei de furaje, în special a Vaidei, Boş, Leşnic şi alte an pionierii sportivi hu- obţinut "locurile 15 şi 26
• revoca va ţeleagă răspunderea deo celei de pe pajiştile natu le a demonstrat însemna turii pe acest an şi pe în
îptca, cu sebită ce o are faţă de rale. Plenara a cerut ca în tele rezerve existente în tregul cincinal să fie trans nedoreni s-au comportat — la individual şi locul
mai mult această perioadă să fie or puse exemplar în viaţă. remarcabil. Pe excelen 13 pe judeţe.
nopţii. Pe soarta iecoltei, faţă de unităţile agricole pentru tele pirtii de pe Dealul întrecerile etapelor fi
dea nin- sporirea şi apărarea avu ganizate ample acţiuni de a-şi acoperi integral din Pentru a înfăptui acest o-
ul va su- masă, cu toţi locuitorii sa venituri proprii cheltuie biectiv este necesar .să se Negru şi Runc ei au obţi nale s-au încheiat cu un
derat din ţiei obşteşti. Se cere să telor- şi crescătorii de ani asigure o conducere unita nut unele rezultate care splendid spectacol „Bucu
?lic. rem fie întreprinse măsuri fer lile de producţie şi pentru fac dovada modului con riile zăpezii" — In reuşita
ite vor fi me în toate cooperativele male, pentru creşterea po a obţine beneficii. Pornind ră şi revoluţionară a în ştiincios in care s-au pre căruia şi-au adus contri
minus 13 tenţialului productiv al pă tregii activităţi din agri
de, izolat agricole pentru a -înlătura de la necesitatea aplicării gătit în activitatea spor buţia şi pionierii de la
în zonele situaţiile ca unii coopera şunilor şi fîncţelor natu principiilor autoconducerii cultura judeţului nostru. tivă de masă. Clubul „Pionierul" Lu-
opresiuni, tori să lucreze numai câte rale, prin executarea unui La sanie, reprezentanţii peni. Pionierii sportivi
e între volum sporit de lucrări de şi autogestiunii economi Plenara a aprobat mate
ro grade, va zile pe an, să se creeze fertilizare, curăţare, distru ce în toate cooperativele rialele aflate la ordinea de judeţului nostru au ocu hunedoreni. distinşi în
duce cea- condiţii, în special prin pat locul I pe ţară, prin întreceri, au fost pregă
va depu- lucrările pe păşuni, fi gere a muşuroaielor, de agricole, întreprinderile a- zi, exprimînd hotărîrea de Elena Galaţean Nemeş, de tiţi do prof. Iulia Pop
neţe şi de îmbunătăţiri frişări, combatere a exce grieole de stat, asociaţiile a mobiliza toate forţele, la Şcoala generală nr. 4 (Şcoala generală 4 Pe
remea va funciare, prin dezvolta sului de umiditate şi a ero economice intercooperatis- de a acţiona cu răspunde Petroşani, şi locul 3. troşani). Dan Cocor (Şcoa
variabil, rea activităţilor de mi ziunii solului. Apreciind prin Alexandru Scafagiu, la nr. I Petrila), Dumitru
noaptea, că există condiţii pentru te şi staţiunile pentru re şi exigenţă, pentru rea de la Şcoala generală nr.
re. Vîn- că industrie şi prestări mecanizarea agriculturii, Duinea (Şcoa’n nr. I Vul
b la nio- de servicii, ca fiecare coo ea în acest an fiecare u- lizarea sarcinilor ce revin 1 Petrila. can)
(Mctcoro- perator să realizeze cel nitate să-şi acopere din s-a cerut ca în fiecare u- agriculturii hunedorene din Lnr schi alpin s-a obţi
\1. Pron-
puţin 2,00 de norme fizice producţie proprie necesa nitate agricolă' să se asi Directivele Congresului al nut locul 1T pe’echipe. Prof. GELU MINIŞCA
pe an. rul de nutreţuri, partici gure un regim sever de e XllI-lca al partidului.