Page 10 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 10
IDEILE Şl ORIENTĂRILE
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU —
ÎNSUFLEŢITOR PROGRAM DE MUNCĂ
Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ
(H IJS M II „Ne străduim sâ fim la înălţimea
responsabilităţii sociale puse
în faţa şcolii™
0RG4M AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDDARA AL PC Situat în perimetrul im za, Uzina de utilaj minier seria de miner. în subte
portantei întreprinderi mi Crişcior şi, într-o oarecare ran ei lucrează bine".
■HWHmilllHIIBJUIHUIIllliltiMJi
niere, Liceul industrial Bar măsură, la Exploatarea Interesul cu care tinerii
za este continuatorul unei minieră Ţebea. Puţini sînt se apropie de meseriile cu
apreciate şi îndelungate cei care se recalifică, op- specific minier porneşte
Anul XXXVIII, nr. 8 801 MARŢI, 4 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani tradiţii a învăţămîntului tînd pentru o altă meserie. fără îndoială de la calita
minier. Faţă de cei 120 Am în vedere fetele care tea procesului instructiv —
elevi înscrişi în anul 1938, s-au pregătit în meserii formativ realizat în şcoală,
an în care aici lua fiinţă auxiliare mineritului şi care calitatea . muncii persona
o şcoală profesională, s-a încearcă să se încadreze în lului didactic. El se am
CINCINALUL VIII * DEZVOLTARE INTENSIVA ajuns azi la un efectiv de cooperaţia meşteşugărească, plifică pe fondul unei co
laborări foarte bune cu
peste 1 200 tineri, care se
unităţi agricole sau mica
fmtehmc •TncduchMate imttă pregătesc în meseriile de industrie. Cu toţii însă ră întreprinderea patronatoa-
miner, preparator de mi
rc care sprijină instituţia
nereuri şi cărbune, .electri nim pe aceste locuri ani cu cadre de specialitate şi
maţi de un puternic senti
cian, mecanic maşini şi ment patriotic, de dragoste în privinţa dotării, în des
Angajamentul de onoare al furnaiiştilor — utilaje miniere, sudor şi pentru pămîntul natal. Aici făşurarea unor lecţii şi a
prelucrător prin aşchiere. îşi întemeiază căsnicii, gos practicii direct în secţiile
O dezvoltare impresionan podării şi rămîn să lucreze productive unde elevii ur
realizarea şi depăşirea planului tă pe care instituţia a eu- toată viaţa". măresc operaţiile de mun
că efectuate de muncitori
noscut-o în anii socialis
directorului
Afirmaţiile
mului, rod al politicii în liceului sînt 'confirmate de fruntaşi sau lucrează efec
la producţia de fontă ţelepte a partidului şi sta tovarăşul Liviu Petrucea- tiv la susţineri, puşcări etc.
Avînd temeinice cunoştinţe
tului nostru de creştere
multilaterală, armonioasă nu, care răspunde de pro şi deprinderi de muncă, în
blemele de învăţămînt în
„O analiza responsabilă, Ia G.M.Î*. (gospodăria do şi am înaintat comanda la a tuturor zonelor patriei. atelierele şcoală, sub în
realistă, fundamentată pe materii prime), prima sec „Neptun" Cîmpina. „Anual, ne spune tova cadrul întreprinderii mi drumarea maiştrilor—in
rezultatele obţinute în pe ţie de pe flux ! — Mari probleme se ri răşul Romulus Leucean, di niere Barza : „într-adevăr, structori, elevii confecţio
rioada care a trecut de la — Să ştiţi că şeful sec dicau în legătură cu func rectorul instituţiei, îşi în absolvenţii Liceului indus nează toate S.D.V.-urile
începutul anului de side- ţiei, ing. Eugen Stoicoi, cît ţionarea aglomeratorului. cheie ciclul de pregătire trial Barza se încadrează (scule, dispozitive de veri
rurgiştii Călanului — ca şi ceilalţi oameni din sec Există şi aici schimbări în 140 absolvenţi de liceu, 108 în marea lor majoritate ficare) care pînă nu de
urinare a efortului perma ţie nu ău Uitat eriticile bine ? muncitori calificaţi prin în unitatea noastră. De mult se procurau prin in
nent îndreptat spre elimi-. formulate, pe bună drep — Desigur. în aprilie şcoala profesională şi 70 aceea, poate nu simţim vestiţii.
narea neajunsurilor şi tate, în ziarul „Dramul 1985 a intrat în funcţiune de maiştri. Dintre absol nici un moment lipsa Elevii se pregătesc prin
greutăţilor cu care ne-am socialismului", la adresa maşina nr. 2 de aglomera venţii de liceu, aproxima forţei de muncă. Mai mult, muncă si pentru muncă şi
confruntat în anii trecuţi unor deficienţe semnalate re, dar de la bun început tiv 25 la sută reuşesc în după o perioadă, indiferent
— arată că există atît con în activitatea lor de anul am avut necazuri cu aspi învăţămîntul superior. Cei de pregătire, circa jumăta MINEL BODEA
diţiile necesare, cît şi hotă- trecut. De atunci s-au raţia. Din cauza neetanşei- lalţi sînt încadraţi în în te dintre aceştia se recali
rîrea unanimă pentru ca schimbat multe., Benzile tăţilor, a arderii incomplete treprinderea minieră Bar fică, optînd pentru me (Continuare in pag. a 2-a)
anul 1986 să marcheze în transportoare, care ante a aglomeratului, acesta era
ceputul saltului calitativ şi rior erau reparate prin ni- de calitate slabă. împreună
cantitativ al muncii noas cu proiectantul şi construc
tre, salt care vrem să torul, cu sprijinul echipe
însemne realizarea exem lor de lăcătuşi coordonate
plară a sarcinilor de plan C. S. „VICTORIA" de ing. Viorel Lupulescu,
la produsele de bază, în CĂLAN am înlăturat această defi
special la fontă". cienţă. Probleme grele ne
Cuvinte—angajament, ros punea şi funcţionarea ciu
tite de ing.' Doinei Fren- tuire şi se rupeau frecvent rului la cald. Echipele con
ţoni, directorul tehnic al sau patinau, astăzi sînt duse' de maistrul Cornel
Combinatului siderurgic vulcanizate, prezentînd Ştef, cele de la reparaţii
„Victoria" Călan, care ex condiţii de utilizare şi fia siderurgice din combinatul
primă, de fapt, unitatea de bilitate mult mai bune. nostru şi ale aglomerato
voinţă; şi faptă ce-i animă Meritul este al echipei con rului nr. 2 din Hunedoara
pe toţi siderurgiştii. călă- duse de Constantin Dumi- au schimbat complet atît
neni. Este, de fapt, şi triu, al oamenilor care în sistemul de echilibru, cît
concluzia la care am ajuns cîteva luni au vulcanizat şi ciurul cu tot cu cadru.
în urma parcurgerii fluxu — cu 4—5 excepţii — toate Acum. funcţionează bine.
lui la finele căruia se ob benzile transportoare din La aglomerator mai a-
ţine produsul de bază al dotarea secţiei. Un alt vem însă de pus la punct
combinatului — fonta. îm neajuns pc care l-am eli cîteva lucruri. Ne dă
preună cu ing. Ioan Cră- minat în bună măsură este multă bătaie de cap apa fi WMBitM
ciunesc, directorul uzinei acela al benzilor rămase acumulată în subsolurile
nr. 2, am străbătut un descoperite. Nu se mai benzilor de aglomerare.
traseu pe care, la fiecare prezintă astfel benzile vi Puţurile de drenaj şi pom
pas, apar evidente efortu tale T 21 şi T 22, actual pele din dotare nu fac
rile ce se fac pentru îm mente fiind în curs de faţă. Avem nevoie de pom
bunătăţirea producţiei, pen acoperire alte trei .benzi. pe mai puternice. Deo tut r cp rin de re a „ Vitl r a “
tru împlinirea angajamen De asemenea, pentru asi camdată ruperea benzilor Oriiştic. Aspect din secţia Industria mică — în faţa
tului asumat în întrecerea gurarea necesarului de din cauza pati,nărilor şi velur croit, unde munceşte
socialistă — realizarea şi piese de schimb pentru re- supraîncărcării cu material un harnic colectiv condus
depăşirea planului la pro ductori, după ce în prea sînt frecvente. de maistrul Opriţa Radu. unor mari cerinţe
Executând comenzi şi pen
ducţia de fontă. labil am făcut o serie de MIRCEA DIACONU tru export, aici se realizea
— Deci, tovarăşe director încercări cu forţe proprii, ză anual între 50—100 de
Crăciunesc, să pornim de am întocmit documentaţia (Continuare în pag. a 2-a) modele. Făcând bilanţul activită ţirea, sub toate aspectele,
ţii desfăşurate do colecti a activităţii în acest an, în
vele din care fac parte, întreg cincinal, astfel îneît
în anul 1985, în cadrul fo industria mică din jude
Rezultatele sînt pe măsura preocupării oamenilor autogestiunii economico — ţul nostru să răspundă în
rumului autoconducerii şi
mai mare măsură sarcinilor
financiare, reprezentanţii importante ce-i revin din
Cînd Ioan Pascu a preluat Acum avem un colectiv jare a viţeilor puşi la în vul nostru este hotărît să-şi oamenilor muncii de la în documentele celui de al
conducerea fermei nr. 11 harnic, animat de dorinţa grăşat. Raţiile stabilite pună toată priceperea şi treprinderea judeţeană de XlII-lea Congres al parti
a I.A.S. Haţeg, la sfârşitul de a-şi face cît mai bine pentru fiecare categorie de hărnicia în slujba îndepli producţie industrială mică dului, din hotărârile Con-
anului 1984, complexul din datoria. Cu mecanizatori animale se respectă — aici nirii exemplare a sarci
comuna Bretea Română ca Ioan Lăstun, Ioan Gro- viţeii intră imediat după nilor de plan. Vom insista
avea rezultate cu mult sub zavu, Marcel Humă, cu în ce sînt înţărcaţi şi ies cînd pentru realizarea sporului ADUNÂKI GENERALE
posibilităţi. Ieşirile din e- grijitori de animale pre ating 6 greutate de 350 — în greutate planificat. în
fectiv prin mortalităţi şi cum Veronica Grozavu, 380 kg. în unitate este or acest scop ne preocupă o ALE OAMENILOR MUNCII
sacrificări de necesitate Isidor Săliştean, tehnicia dine 'şi curăţenie, în a- bună hrănire şi îngrijire
erau multe, furajarea efec nul Ioan Verezeşan şi alţii dăposturi se asigură un a animalelor, asigurarea
tivelor se făcea la voia unei bogate baze furajere. şi prestări servicii Hune gresului al IlI-lea al con
întîmplării, climatul de Avem semănate 70 de ha doara—Deva au recunoscut, siliilor populare.
muncă nu era cel dorit Fermele zootehnice — model masă verde, 115 ha cu trifoi eu obiectivitate, că reali — Deşi am obţinut unele
ş.a. Noul şef al fermei nu şi lucernă, iar la primă zările nu s-au situat la rezultate bune in anul 1985
s-a speriat însă, de aceas de organizare şi producţie vară vom insămînţa încă nivelul posibilităţilor reale, — am introdus în fabrica
tă stare de lucruri şi a 80 de ha cu culturi perene. al condiţiilor existente. Da ţie 50 de produse noi, am
pornit cu hotărâre, cu te — oameni harnici şi .con microclimat corespunzător. Muncim la fertilizarea te rea de seamă prezentată de modernizat, prin aulodo-
nacitate, la înlăturarea ştiincioşi — ne mândrim. Programul de furajare şi renului cu îngrăşăminte tovarăşul Gheorghe Circo. tare, unele secţii şi atelie
neajunsurilor. Paralel cu întronarea u- îngrijire se desfăşoară în organice şi chimice. Avem preşedintele consiliului oa re, crescînd în mare mă
— Am ştiut că nu-mi va nui climat propice muncii bune condiţiuni, sub în toate condiţiile ca printr-o menilor muncii din între sură productivitatea mun
fi uşor — ne spune şeful rodnice s-a acţionat pentru drumarea şefului de fermă, activitate responsabilă să prindere şi participanţii la cii —, am înregistrat totuşi
de fermă — dar am înţe asigurarea unei puternice care-şi petrece toată ziua, ne realizăm planul de pro dezbateri au evidenţiat o restanţe la unii indicatori,
les că nu pot da înapoi baze furajere. Recolta s-a de dimineaţa devreme pînă ducţie, aceasta fiind o ce- serie de preocupări şi re arăta Viorel Napău, di
în faţa greutăţilor. adunat la timp şi s-a de seara tîrziu, în unitate. i’inţă esenţială formulată zultate pozitive, însă au rectorul F.P.I.M.P.S. Hune
— Cu ce aţi început ? pozitat eu maximă grijă. Muncindu-se' cu hărnicie şi de secretarul general al insistat, mai ales, asupra doara. Avem capacităţi su
ficiente de producţie şi prin
— Cu întronarea unul Astfel — cum ne spunea conştiinciozitate rezultatele partidului, t o v a r ă ş u l lipsurilor şi neajunsurilor asigurarea forţei de muncă
care s-au manifestat în
climat de ordine şi disci Dimitrie Oţel, şeful fermei n-au întîrziat să se arate, Nicolae Ceauşescu, la ple munca unor secţii şi ate necesare şi o aprovizionare
plină în întreaga activita vegetale — s-a intrat în în 1985 ferma a livrat la nara lărgită a Consiliului liere, a unor formaţii de corespunzătoare cu materii
te. Mecanizatorii şi îngri actuala stabulaţie cu ne fondul de stat 590 tone Naţional al Agriculturii, lucru, în stilul de muncă prime şi materiale, prin
jitorii de animale, toţi cei cesarul de furaje acoperit carne. Silviculturii şi Gospodări
lalţi lucrători au fost puşi şi chiar depăşit la sorti — Gum veţi acţiona în rii Apelor din luna fe al organului colectiv de G. DINU
să-şi facă datoria — şi mentele fibroase şi sucu acest an ? bruarie a.e. conducere. Totodată au
n-am permis nicâ o abatere lente. Acest fapt permite — în anul 1986 ne revin propus măsuri şi soluţii
de la programul de muncă. să se facă o bună fura- sarcini importante. Colecti TRAIAN BONDOR concrete pentru îmbunătă- (Continuare în pag. a 2 a)
