Page 15 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu }

la Plenara lărgită a Consiliului Naţional ai Agriculturii 20,00 Telejii
30,20 Aetna:
nomic
program concret de muncă pentru agricultorii hunedoreni 20,35 Cu to
fti tu
Emisii
şi cin
i PĂMINTUL - AVUŢIA ÎNTREGII NAŢIUNI - FOLOSIT! 20,15 Tribul
Partid
Itomâr
novată
> RAŢIONAL, CU EFICIENŢĂ MAXIMĂ! | 21,05 Film
revolu
lor) i
flăcări
21,50 Teleju
CE ARATĂ EXPERIENŢA mm
UNITĂŢILOR FRUNTAŞE
Refcrindu-se La necesi­ Haţeg, Orăştie şi altele, |£ ADi
tatea folosirii integrale care obţin cîte 3 500 —
şi cu eficienţă maximă a 6 000 kg cereale, 20—25
pămîntului, secretarul ge­ tone cartofi şi 35—40 to­ BUCURE?
dioprogram
neral al partidului, tova­ ne sfeclă de zahăr la hec­ 6.15 Sfatul i
răşul Nicolae Ceauşescu tar demonstrează că acolo La ordinea
în cuvîntarea rostită la unde există interes şi cultura; 7,0
plenara lărgită a Consi­ preocupare faţă de buna 7,30 Azi în
vista prese
liului Naţional al Agri­ gospodărire . şi folosire a rul melodii
culturii a subliniat că : fondului funciar .pămîn­ letin de şt
„Trebuie, să înţelegem că lul dă roade bogate. ■ pundem
10, C0 Bule
avem obligaţia să facem Experienţa acestor u- 10,05 Intcrp
totul pentru a folosi cît nităţi arată că rodnicia popularii; ]
mai raţional pămînlul, pămîntului o hotărăsc oa­ socialiste ;
de ştiri ;
pentru a cultiva fiecare menii prin hărnicia şi pri­ ruselu cop
metru pătrat de pămînt şi ceperea lor în a-1 cultiva Publ. citat
de ştiri ; 1:
a aplica cu fermitate le­ şi îngriji. Important este colului XX
gea după care nimeni nu ca experienţa bună cîşti- moara fol<
poate să deţină, sub nici gată de unităţile fruntaşe De la 1 L
o formă pămînt clacă nu-I să fie larg cunoscută şi nai ; 15,00
ştiri ; 15,05
munceşte". Acţionînd în generalizată, astfel îneît ţilor ; 16,00
spiritul acestor imperati­ în acest an să se înre­ Cu tractoarele sau animalele, fiecare metru pătrat de teren agricol trebuie lucrat cu răspundere maximă, pen­ 16.15 Trage
preş ;
16,3
ve, în numeroase coopera­ gistreze o îmbunătăţire tru a produce, a se realiza recolte sigure şi stabile. econe ** ‘’e ;
tive agricole di,n judeţul radicală a întregii activi­ medi
de şt.
nostru, unde s-au întro­ tăţi a unităţilor agricole, s-au produs 20 tone de Comunist H
furajarea animalelor. De
nat ordinea şi disciplina punînd accentul pe creş­ asemenea, un ha a fost legume. politică coi
dinamizaloa
în folosirea întregii su­ terea producţiei la hectar Ţărani cooperatori, transformat în grădina le­ © In curtea sediului ţii noastre
prafeţe de pămînt şi unde la toate culturile şi pe Ţărani cu gospodărie individuală, gumicolă (există şi un C.A.P. Roşcani au fost limbii rom
rele serii i
se aplică,' totodată, mă­ toate suprafeţele. In a- Lucrători ai ogoarelor, solar de 900 mp pentru construite două solarii de ştiri ; 18.20
surile necesare în ve­ cest scop, cadrele teh­ soiurile timpurii), unde, 300 mp, unde se obţin ră­ naţională
derea ridicării fertilităţii nice din fiecare unitate Pămîntul reprezintă avuţia întregu­ saduri de legume. O Sport; 19,30
tieră bucur
şi productivităţii pămîn­ sînt chemate să se preo­ in fiecare an, se produce parte sînt utilizate pentru Radiojurnal
întregul necesar de car­
tura ’86 ; ?
tului, se obţin an de an cupe cu întreaga răspun­ lui popor, este proprietatea întregii nevoile unităţii, altele tla dv. : 22.
producţii sigure şi stabile dere de buna folosire a naţiuni socialiste. Avem datoria de tofi, tomate, varză, ră- sînt valorificate Ia popu­ oră ★ > Radi
la toate culturile. pămîntului şi de ridicarea mare răspundere patriotică să folosim dăcinoase, ardei, ceapă şi laţie. De aici s-au ob­ Noct«‘!5ă n
— 24
Exemplul cooperativelor fertilităţii şi a potenţia­ castraveţi destinat canti­ ţinut .venituri în valoare
nei. In anul trecut aici
de 30 000 lei anual.
agricolă din Romos, Ra- lului productiv al tuturor raţional toată suprafaţa, să cultivăm
poitu Mare. Deva. Ostrov. simrafetelor agricole. . fiecare metru pătrat de pămînt pentru
DE CE LĂSAŢI TERENURI
obţinerea unor producţii agricole si­
NECULTIVATE ?
gure şi stabile I
Iată o întrebare la care diminuată cu cîte 15—100 DEVA: Ti
aşteptăm răspuns din tone, ceea ce a influenţat jevo (Patrii
O MARE REZERVĂ - CULTURILE partea conducerilor unor negativ onorarea preve­ mincţii (Ai
DOARA:
cooperative agricole care derilor la fondul de stat
INTERCALATE în anul trecut nu au ma­ şi la fondul de autoapro- Paloş (Mod
O dragoste
Secretarul general al „în livadă, ne spunea nifestat preocupare pentru vizionare teritorială, pre­ dern, sala
partidului, t o v a r ă ş u l şeful fermei m\ 5, ing. a cultiva întreaga supra­ cum şi realizarea venitu­ zestre —
(Flacăra);
Nicolae Ceauşescu, a sub­ Ana Urşaleş, noi cultivăm faţă de teren disponibil. rilor băneşti planificate. este p mea
liniat, în cuvîntarea la cu bune rezultate cartofi, Sînt vizate în special Este imperios necesar (Ari PF.
plenara lărgită a Consi­ fasole şi plante furajere conducerile C.A.P. şi ca­ ca asemenea stări de lu­ tenţ. .‘Pi
(Parîiig) ; O:
liului Naţional al Agricul­ rădăcinoase — sfeclă şi drele tehnice de la Rudu- cruri să fie eradicate cu iembrie); A
turii, necesitatea de a va­ morcovi. în acest mod leşti, Ciula Mare, Rîu desăvârşire în acest an, (Unirea); I
lorifica mai bine însem­ am obţinut producţie echi­ Alb, Nădăştie, Izvoarele, impunîndu-se măsuri fer­ Limonada (
natele rezerve existente valentă cu ceea ce se Romoşel, Ohaba, Zam şi me în fiecare unitate a- VULCAN: I
torit (Luce;
pentru extinderea culturi­ poate realiza anual de pe altele, unde au fost lăsate gricolă pentru ca planul NEA : Tncer
lor intercalate’. O demon­ cîte 10 ha. Fiind convinşi cîte 5 —35 de hectare de cultură să fie respec­ Yung (Mine
:
straţie concretă asupra a- de importanţa şi necesi­ necultivate, „motivîndu- tat cu stricteţe, astfel in­ LA: Iluzii p
citoresc);
vantajelor practicării u- tatea practicării acestui se" că terenul respectiv cit să nu rămînă nici un Scuzaţi, dv:
nui asemenea mod de cul­ sistem de culturi, în acest nu este mecanizabil (!). metru pătrat de pămînt bal ? (Mui:
tivare a pămîntului o ofe­ an vom extinde culturile De asemenea, cooperati­ nelucrat. Obligativitatea RTCANI :
delinc -
ră exemplul Asociaţiei intercalate şi în livada de vele agricole din Cura- cultivării tuturor terenu­ doi e t e z a t )
( R
economice de stat şi coo­ la Cărpiniş, ceea ce ne sada, Rîu Bărbat, Sălaşu rilor pune în faţa con­ Pastorala «
peratiste Sî-ntandrei. „Rea­ va asigura, pe lingă o de Sus, Rîu de Mori şi ducerilor de unităţi sar­ ua roşie) ;
ZA :
lizarea culturilor interca­ altele nu şi-au realizat cina de a spori numărul ciumată Dur
(A
late are o bună tradiţie bună întreţinere a solului în totalitate suprafeţele atelajelor proprii, pentru R A ST ie : Si
în unitatea noastră •— din plantaţie, suplimenta­ planificate la cultura po­ ca terenurile arabile aşa- (Patria); G
ne spunea directorul rea veniturilor băneşti rumbului cu cîte 10—30 zis nemecanizabile să poa­ mofon (Fla«
GTU-RAt- ^
A.E.S.C., ing. Ioan Dără- ale fermei şi asociaţiei. de hectare. Ca urmare, tă fi luate în cultură, să de cultură
banţ. Pentru a folosi in­ Pe această cale vom pu­ după un calcul simplu, la dea producţie în confor­ Letarem (D;
tensiv suprafaţa din inte­ tea produce cantităţile de unităţile respective pro­ mitate cu prevederile pla­ Recina sch
riorul serelor, în cultura . furaje necesare hrănirii ducţia de cereale a fost nului. LAN • Prier
cultură); SI
Iată-i pe Emanoil Fă rău şi membrii familiei sale de bază de roşii cultivăm animalelor din micro- birea are î
recoltind roadele bogate ale muncii lor. anual cel puţin 60 000 fire ferme". TERENURI ÎN PARAGINĂ seriile T-IT
de salată, obţinînd astfel Asemenea rezultate se ILIA : Patr
un venit suplimentar de pot şi trebuie să se ob­ Conducerea cooperati­ faţa sediului unităţii, cît te de casă
GHELART:
60 000 lei. în cultura de ţină în fiecare unitate vei agricole din Strei şi la capătul grajdu’rilor. în naf ATm
Cum a fost transformat un teren arid, castraveţi obişnuim să agricolă, hotărîtoare fiind manifestă, în general, Aici s-a încercat anii
punem şi cîte 40 000 fire acum acţiunile concrete strădanie pentru utiliza­ trecuţi să se pună în va­
neproductiv, in grădină de legume gulioarb. In spaţiul din ce se întreprind, impu- rea raţională a pămîntu­ loare terenul, amenajîn-
exteriorul serelor, printre nîndu-se ca spiritul de lui. Această preocupare du-sc un solar pentru
Un exemplu concret despre felul în care un pomi, cultivăm varză tim­ iniţiativă şi de buni gos­
teren arid, aparent neproductiv, poate fi trans­ purie, castraveţi, levăn- podari ai pămîntului să-şi însă nu e dusă pînă la producerea de răsaduri
format într-o grădină roditoare l-a dat şi Ema­ . ţică şi alte plante". spună cuvîntul. capăt. Ca să dovedim a- şi legume. De o bună Pentru azi
noil Fărău, ţăran cooperator din satul Bujoru, firmaţia, apelăm la câte­ bucată de vreme solarul fi în genere
comuna Dobra. , Solicitînd să i se atribuie o su­ SI TERENUL DIN INCINTELE va exemple. în incinta a fost lăsat în părăsire, cerul mai î
Local vor c
prafaţă de 30 ari, pe creasta dealului Făgeţelului zootehnică din Strei exis­ nemaifiind cultivat. Con­ taţii sub fori
—-- intr-un loc invadat de spini şi arbuşti sălba­ GOSPODĂREŞTI TREBUIE SI POATE tă, între adăposturi şi şo­ ducerea cooperativei are re, lapoviţ.
tici, niciodată cultivat — s-a apucat împreună SĂ PRODUCĂ ! ’ sea, o importantă supra­ datoria — în lumina in­ ploaie. Vini
cu familia sa de lucru. L-a defrişat, curăţat de în incintele multor u- © întreaga suprafaţă faţă de teren ce ar putea dicaţiilor şi orientărilor slab la moc
m
râturile
cioate şi bolovani, I-a nivelat, săpat, fertilizat nităţi economice de la de teren agricol din in­ fi cultivată, chiar şi cu cuprinse în cuvântarea cuprinse în
şi cultivat. Muncă multă, dacă ne gîndim că sate şi oraşe, în curţile cinta fermei mixte nr. 1 plante furajere. între rostită de tovarăşul şi minus l «•
apa 6 căra sus cu butoaiele. Dar cu mare sediilor consiliilor popu­ a S.C.P.P. Geoagiu este cele două adăposturi, te­ • Nicolae Ceauşescu la Ple­ maxime intr
tolos. Acel loc a fost transformat într-o gi'ădină lare sau ale C.A.P. exis­ utilizată cu maximi efi­ renul plin de gropi, bălţi nara lărgită a Consiliului plus 4 grac
va produce
de legume roditoare, unde harnicul gospodar din tă suprafeţe de teren care cienţă. Astfel, pe două ha ş.a. dacă s-ar nivela ar Naţional al Agriculturii, lat polei.
Bujorii a obţinut producţii record de roşii, vi­ pot şi trebuie introduse sînt plantaţi 600 de pruni. putea fi semănat cu trifoi, Industriei Alimentare, Sil-' La munte,
nete, ardei, fasole, gogoşari ş.a„ cum nu s-au în circuitul productiv. De aici în anul trecut lucerna ş.a. în incinta de viculturii şi Gospodăririi fi în genera
obţinut în Lunca Mureşului. Iată un exemplu Iată două exemple ce tre­ s-au recoltat 30 tone de la Streisîngiorgiu există, Apelor — să ia măsuri cerul noros.
demn de urmat. buie urmate şi în alte prune şi s^au obţinut 8 de asemenea, o mare su­ eficiente pentru punerea ninge. Vînti
moderat din
unităţi. tone de iolium, pentru prafaţă nefolosită, atît în în valoare a acestor te­ va produce
renuri.
punere de •