Page 16 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 3
MIERCURI, 5 MARTIE 1986

I Preocupare consecventă
tău de Comitetul judeţean * * UNITĂŢI COMERCIALE ÎN SPAŢII NOI
de cultură şi educaţie socia- |
NE listă. Membrii brigăzii — I (Urmare din pag. 1) parte din blindajele din După cum ne comunică şi confecţii, o cofetărie —
prof. Ionel Codreanu, prof. * oţel manganos cu altele din
Petrişor Ciorobea şi biblio- | Ioan Raţ — excavatorişti, oţel special turnat la C. S. tovarăşul Ioan Lean, di­ patiserie şi o unitate de
tccar Maria Şerbănescu — 1 rectorul I.C.S.M. Brad,
au înlesnit, prin intervenţiile .. Ioan Miha, ?Sabin Meltiş, Hunedoara, mărindu-se du­ Ia parterul ansamblurilor legume—fructe. în noile
lor, un viu şi apreciat dia- 1 Constantin Hriscu — fore- rata lor de funcţionare, s-a,
i eco- m BRIGADA ŞTIINŢIFICA log la temă. de locuinţe recent con­ spaţii, dotate fiecare cu
— IN DIALOG FRUCTUOS • * zişti, Tiberiu Gabor, Nicolae executat o nouă staţie de struite în centrul munci­ mobilier adecvat, sînt
apar- CU SĂTENII. întâlnirea lo­ D DIALOG LITERAR-CINE- I Stoica, Ioan Barbu, Dorin preparare şi dozare a reac­
itnv' *t. cuitorilor satului Pricaz cu MATOGRAFIC. La cinemato- | Pocnar — lăcătuşi. Con­ tivilor. De asemenea, se a- toresc Gurabarza s-au create condiţii pentru
brigada ştiinţifică judeţeană
ersuri s-a constituit într-o manifes­ graful „Lumina" din Ilia s-a J stantin Huieţ, » Constantin cordă atenţie controlului mutat cîteva unităţi co­ practicarea unei forme
desfăşurat un sugestiv dialog I
lor) tare educativă apreciată, care sub genericul „Adela" sau * Glava, Gheorghe Borlea — permanent al parametrilor merciale, între care a- moderne de comerţ, res­
a umplut pînă Ia refuz sala electricieni, inginerii Vir- de funcţionare a utilaje­
căminului cultural din loca­ drumul de la literatură la | limentara cu autoservire, pectiv desfacerea liberă a
Lunist litate. De la „Fenomenele film". L-au realizat cu com- I gil Anca, Stelian Cean, lor, calificării şi perfecţio­ mărfurilor.
îndlrc astronomice ale anului 1986“ petenţă profesională, stimu- % Viorel Şenilă şi alţii. nării pregătirii oamenilor. magazine de încălţăminte
iţiunc (prof. Io an Sicoe), întregită lînd participarea publicului, Se poate spune că în Toate acestea au condus
de prezentarea unor lucrări profesorii Natalia Vasiu, | condiţii optime s-a derulat la îmbunătăţirea activită­
ştiinţifice la temă (prof. O- Veronica Picioruş şi Partcnie |
(eo­ livia Molodeţ) la „Dovezi ale Vasiu Ananie, directorul Li- •» .şi activitatea de prelucrare ţii de prelucrare a mine­
ni Sn evoluţiei vieţii pe teritoriul ccului agroindustrial Ilia. a minereului cuprifer. în reului cuprifer, la creşte­ A c ţ iu n i c o n c r e t e , e f ic ie n ţ ă s p o r it ă
judeţului Hunedoara", sus­ cadrul uzinei de preparare rea indicelui de recupe­
ţinute prin proiecţii (prof. Ion ■ ÎNTÎLNIREA ABSOL- *
Groza), de la dialogul juri­ VENŢILOR. La Liceul indus- | (şef instalaţie cupriferă, rare a metalului în pro­
dic privind legislaţia actuală trial , Avram Iancu" Brad, * ing. Mircea Moraru) s-au cesul de preparare. (Urmare din pag. 1) Cu rezultate meritorii în
(judecător Vasile Sicoe), la absolvenţii celor cinci clase ' adus o serie de îmbunătă­ în continuare, oamenii activitatea econom ico-so-
cauzele hipertensiunii arte­ ţiri la utilajele din flux. muncii de Ia I. M. Barza producţia de grîu la hectar
riale, demonstrate cu ajuto­ a Xll-a s-au întâlnit, intr-un | cialâ din comuna Geoagiu
cadru emoţionant şi educa- s S-a pus în funcţiune — depun eforturi pentru în­ a fost cea mai mare din mai pot fi menţionaţi şi
rul peliculei cinematografice tiv, cu tovarăşul Ionel VLacL | comună. Tot de aici din
(medic Cornel Pavel). fiecare arăta Viorel Ivan, maistru lăturarea neajunsurilor care m e m b r i i organizaţiilor
intervenţie a fost deosebit prim-secretar al Comitetului | de schimb — sistemul de mai apar în derularea nor­ gospodăriile membrilor coo­ O.D.U.S. din satele Bozaş,
orăşenesc de partid. Indem-
)0 Kîl- de atractivă prin noutatea nurile privind încadrarea jj s alimentare reglabil al mo­ mală a producţiei, mobi- peratori pleacă spre fondul
neţii ; informaţiei şi modalitatea de rilor autogene 1 şi 2, la lizîndu-se pentru a da ţării dfe stat importante canti­ Renghet, ITomorod etc.
i ; 6»3j prezentare. Cenaclul literar într-o muncă utilă şi con- " tăţi de lapte. Nu peste tot însă orga­
duita în societate a absol- *
agri- „Liviu Rebreanu" al Casei unele mori s-a înlocuit o cit mai multe metale.
.irnal; de cultură Orăştie a împli­ venţilor, ca şi prezentarea R nizaţiile democraţiei şi u-
0 Re­ nit — prin creaţiile prezen­ perspectivelor economice şi J
curi e- tate de Nuţ.a Crăciun, Maria social-culturale ale oraşului „ nităţii socialiste se implică
) Bll- Diaconii şi Ge.orgeta Mun- Brad au - fost momente seni- | în eforturile înfăptuirii sar­
Răs- teanu — cu frumuseţi lirice nificative. Sintetizînd gin- s
riior ; întâlnirea, iar programul ar­ durile şi năzuinţele colegi- g cinilor ce le revin locuito­
ştiri ; lor ei, absolventa Claudia g rilor comunei în acest an.
îuzică tistic susţinut de formaţiile Baianţ a adus calde mulţii- „
căminului cultural gazdă a
ţările A s t f e l , în activitatea
uletin manifestării a făcut din a- miri conducerii nartiduliu |
şi statului, tovarăşului Nicola 8
lioea- ceasta o adevărată sărbă­ s O.D.U.S. din satele Gelmar,
11,35 toare a cîntecului, versului Ceauşeseu, pentru grija, a- Băciia, de la ferma de stat
iiletin şi jocului românesc. Progra­ tenţia şi condiţiile create a- §
firmării tinerei generaţii.
a şe­ mul a fost, de fapt, o trecere s Aurel Vlaicu, C.P.A.D.M.
ii co- in revistă a formaţiilor ar­ jg TRECERE î^' REVISTA li
13.00 tistice — montaj literar-mu- Geoagiu se manifestă o
iojur- zical, brigadă artistică, grup La Căminul cultural din 8 seamă de lipsuri în realiza­
satul Bucureşci a avut loc •»
ile vocal, scenetă, solişti de mu­
îvita- zică populară — ale cămi­ trecerea în revistă a forma- I rea acţiunilor planificate.
rnal ; nului cultural şi ale scolii ţiilor şi soliilor rt° muzică ^
tioex- generale din localitate (dan­ populară. Manifestarea, în- ! Iată de ce este necesară
onate suri mixte, recitatori, călu- scrisă în faza de masă a I o mai bună coordonare şi
şeri, solista Adriana Ţărmu- ediţiei a.,VI-a a Festivalului „
ur re' în etapa de masă a noii naţional „Cintarea Românie»* I conducere de către orga­
r‘fc. -- ediţii din „Cintarea Româ-
forţa nici“. a relevat potenţialul artistic J nizaţiile de partid a orga­
*c şi al genului în noua întrecere, g nizaţiilor democraţiei şi
cietă- 0 „EDUCAREA MATERIA­ evidenţiind calităţile reperto- I
) Oc’â LI ST- ŞTI IN ŢIFI C A — teme­ unităţii socialiste, un spri­
10 O- riale şi interpretative ale so- J
rte lie trainică la formarea con­ liştilor Ionică Nicula, Elena | jin concret în urmărirea
Luter- ştiinţei noi, înaintate" a fost Vlad, Dorin Jude, Doina * permanentă a felului în
19,*20 tema întîlnirii brigăzii ştiin­
a ru- ţifice judeţene organizate Opreau, Eleonora Vlad şi .J care ceea ce se planifică
20.00 la Şcoala generală din Căs- Maria Stanciu. * se şi materializează în
îc I
ug^s- mmm» » mamt # mmmm M ătmmm » mmmm • mmam * realizarea sarcinilor?
intr o
23,05 e - e - q - » - e - o - o - o - » - ® — e — e - e - o - e - e - o — o — — • — ®
23,5.»“
rr*.
Pentru sănătatea noastră! fj ecare oraş - | puţin Utl local
ce
de alimentaţie publică in care nu se fumează!
Kral- Cîţi bărbaţi, cîte femei prezintă un dublu risc de
a di- interdicţiile de a fuma. înecăcios de ţigară pînă regulă simplă, dar deosebit tate. De ce să fie obligat
LJNE- fumează ? Cîţi nu fumea­ îmbolnăvire în raport cu Este un drept al populaţiei mănîncă sau beau un pa­ de importantă, mai cu sea­ nefumătorul dornic să bea
7
ontra ză E drept, o asemenea persoanele din aceeaşi ca­ nefumătoare de a respira har de bere ? mă pentru majoritatea o bere ori să mănînce în­
A); statistică nu s-a făcut în tegorie de vîrstă şi de pro­
(MO- aer curat, este o obligaţie Costică Fotache, director consumatorilor care intră tr-un local, să inhaleze fu­
fără judeţul nostru. Cert este fesie, dar care-şi desfă­ a fumătorilor de a se în­ comercial la I.C.S.A.P. Hu­ aici să mănîncc. mul de tutun expirat de
I-II însă că populaţia adultă se şoară activitatea în aer cu­ cadra în normele de com­ nedoara : — Eu însumi — ne spu­ alţii ?".
.imea îm,.arte, din acest pUnct rat. Iată, deci, cit de mare portament stabilite în fo­
I-JT — Ideal ar fi să nu se ne Petrică Popa, respon­ Să dăm curs tot din Si­
de vedere, în nefumători este pericolul inhalării fu­ losul sănătăţii generale. fumeze în cofetării, pati­ sabilul restaurantului „Ar­ meria şi opiniei unui om
Ultv. şi fumători. Şi dacă admi­ mului altora, al acelor... bi­ Adrian Szabo, elev în serii, unităţi laetovegeta- dealul". din Deva, sînt un reprezentind autoritatea
I No- tem că numărul nefumăto­ nevoitori tovarăşi de mun­ clasa a Vl-a la Şcoala ge­
;a 333 rilor reprezintă, să zicem, că de zi cu zi care nu în­ riene, de desfacere a răco­ duşman ăl tutunului. La statului, tovarăşul Vladimir
Joc nerală nr. 6, Hunedoara : ritoarelor. Mă gîndesc că deschidere, în 1984, cînd Ştefan, vicepreşedintele bi­
a l ) ; 40 la sută din populaţia a- ţeleg să iasă pe coridoare — Cînd ieşim de la şcoa­ şi în unităţile moderniza­ am hotărît ca în sala cu roului executiv al consiliu­
căsă- dultă (cifra este luată la sau să se abţină de la fu­ lă, pînă vine autobuzul in­ te — „Gambrinus", „Union" linie de autoservire să nu
LO- întîmplare), de ce atunci n- lui popular orăşenesc :.
rong- mat în prezenta colegilor trăm aici, la „Doi cocoşi" — s-ar putea stabili regu­ se fumeze, unii dintre lu­ — Nu una, ci mai multe
:tri- ceşti 40 Ia sută nu ar pu­ nefumători. să bem un suc, sau să mîn- la de a nu se fuma. Ar fi crătorii unităţii erau scep­
Vfun- tea avea pretenţia ca în lo­ De aceea, găsim bine­ căm ceva. Ce bine ar fi să numai în folosul sănătăţii tici. „Crezi că se poate fa­ unităţi în care nu se fu­
tSA : calităţile în care trăiesc să venită acţiunea redacţiei fie aer curat! Dar e un mează sînt posibile în Si­
fot- consumatorilor noştri. Dar ce aşa ceva?" — mă! în­ meria. Intenţia noastră este
; - existe un număr proporţio­ ziarului nostru judeţean fumărai să-l tai cu barda, şi personalul nostru a slă- trebau. Şi le-am demon­ să transformăm într-o ase­
TT
Şi nal de unităţi de alimen­ ca, pentru început, cel pu­ strat că se poate. La bar
inori taţie publică în care nu se ţin în cîte o unitate de a- menea unitate „Cocoşul de
\ D : 7 şe fumează, însă în încă­ aur". Dar are condiţii să
Stea- fumează Acest raţiona­ limentaţie publică din fie­ perea în care servesc de­ funcţioneze în acelaşi re­
3AR- ment ne-a inspirat acţiu­ care oraş din judeţul nos­ A n c h e t ă s o c i a l ă junul, prînzul şi chiar
zbu- nea al cărei generic este : tru să nu se fumeze. Soco­ cina familii cu copii, nu gim şi unitatea de pe stra­
O- „în fiecare oraş al judeţu­ da 30 Decembrie. în orice
4 nev tesc că pentru populaţia s-a fumat niciodată. Deci. caz, considerăm foarte bu­
Gra- lui — ccl puţin (.( unitate de pe teritoriul de acţiune cum se zice. Eu cred că bit exigenţa faţă de acei se poate.
de alimentaţie publică în al secţiei noastre — Hune­ cei mari ar trebui să aibă consumatori care nu res­ îuiius Breja, responsa­ nă o asemenea iniţiativă
Casa care nu se fumează". şi o vom încuraja şi spri­
■EG : doara, Călan, Teliuc, Ghe- mai multă grijă faţă de să­ pectă regulile stabilite de bilul restaurantului „Ursul jini la Simeria.
AZ.r: Este posibil succesul u- iari — zonă în care po­ nătatea noastră. Şi de a a nu fuma. Altfel spus, negru" din Siineria ne-a
CA- nei asemenea acţiuni ? An­ luarea atmosferică indus­ lor, bineînţeles... problema a fost neglijată, răspuns mai întîi printr-o ★
a de trială se face mult simţi­ Margareta Cioponea, lu­ scăpată de sub control,
Iu- cheta care urmează ne va glumă la întrebarea „Este Este posibil ca în fieca­
e — oferi răspunsul : tă —, a nu fuma, a nu in­ crător gestionar la crama ceea ce ne obligă să o re­ posibil ca în Simeria să re oraş al judeţului nostru
(Ul) ; Dr. Nicolae Deceanu, şe­ hala fumul altora cel pu­ din Hunedoara : considerăm printre obliga­ funcţioneze o unitate de să funcţioneze localuri de
’n;) r- ţin cînd mănînci într-un — Lucrez de peste 27 de ţiile noastre de cea mai alimentaţie publică în ca­
na) ; ful secţiei boli contagioase alimentaţie publică în care
7
!ejun de la Spitalul din Hune­ local sau cînd savurezi o ani în alimentaţia publică. mare însemnătate. re să nu se fumeze?". „Da să nu se fumeze Interlo­
doara : prăjitură, o îngheţată, un Numai în localuri în care — Iniţiativa de a deveni — zice — este posibil da- cutorii primei noastre an­
suc într-o cofetărie, ar în­ s-a fumat. Vorbind mai în restaurant pentru nefu- că-i schimbăm firma". „Şi chete în această direcţie —
— Este bine cunoscut semna un prim pas făcut glumă, mai în serios aş
faptul că prin facultatea sa în folosul sănătăţii. Să-l *zice că ni s-ar cuveni spo­ mători ne aparţine — ne cum să-i zicem ?". „Femi- vorbind în numele opiniei
spune Giovani lonescu, res­
superioară, omul reuşeşte facem cu toţii. Să nu uităm ruri de toxicitate. Uitaţi-vă na". „N-aţi nimerit-o. Ce publice nefumătoare — sus­
ponsabilul unităţii „Turist",
să pună ordine şi să corec­ nici o clipă că sănătatea o la pereţii interiori. Anul din Deva a O.J.T. Dacă la facem cu fumătoarele?". ţin că este nu numai cu
teze ceea ce „hazardul" a avem întreagă o singură trecut au fost vopsiţi, iar început se respecta aceas­ Apoi, lăsînd gluma de-o putinţă, ci şi de mare fo­
dislocat din armonia sa. parte, Iulius Breja ne-a los pentru sănătatea noas­
i va dată. Cînd începe, să' ne acum sînt îmbibaţi cu fum tă interdicţie doar între răspuns: „Eu cred că este tră, a tuturor.
, cu Dar atunci cum putem lase, toate regretele sînt
Dros. numi oare acele acţiuni ale de ţigară. Şi cînd te gîn- orele cînd se servea prîn- posibil acest lucru şi în Si­ Supunem opiniile expri­
cipi- omului — făcute voit, con­ târzii ! de.şti ce frumos şi — mai zul, acum, după trei ani meria. Avem datoria să ne mate în ancheta noastră
isoa- Ing. Solomon David, Con­ cu seamă — sănătos ar fi de la renovarea localului, respectăm unul pc celă­ atenţiei consiliilor popu­
zol at ştient ! — care au ca efect siliul popular al munici­ să lucrezi îiitr-un local cînd chiar şi vitrina exte­
sufln tulburarea echilibrului din piului Hunedoara: lalt. Dacă se va lua o ho- lare municipale şi orăşe­
npe- organismul său ? O astfel fără fum I în aer curat, rioară informează că aici tărîre de acest fel în le­ neşti. conducerilor între­
■r fl — Un local de alimen­ dătător de sănătate... este „Local pentru nefumă- gătură cu unitatea pe care prinderilor comerciale, ce­
IS G de acţiune, cu urmări no­ taţie publică în care să nu Constantin Văetuş, se­ tori", nimeni nu mai fu­ o conduc şi care va intra lor ale C.P.A.D.M. şi O.J.T.
cele cive grave, este şi fuma­ se fumeze ar fi mai mult
1 şi cretarul comitetului sindi­ mează. Eu sînt de părere în curînd în igienizare, eu Ne exprimăm convingerea
1 sc tul. Tutunul — falsă sursă decit binevenit la Hune­ catului de la C.S. Hune­ că în instaurarea unei at­ voi susţine această idee". că ecoul lor nu va putea
izo- de plăcere ! — are asupra doara. Nu spun aceasta doara : mosfere plăcute şi în com­ La aceeaşi întrebare, fi altul decît cel aşteptatj
organismului uman efecte doar din simplul motiv că — Lăudabilă ideea de a baterea acestui obicei ne­ Ioan Pană, responsabilul delimitarea cît mai mul­
va toxice multiple. Chiar şi sînt nefumător, ci pentru interzice fumatul fie, pen­ sănătos un rol esenţial îl restaurantului „Feroviarul" tor localuri în care fuma­
, cu persoanele care ..îşi desfă­ că în ultima vreme am vă­ tru început, şi numai în avem şi noi, lucrătorii din a fost mai tranşant: ..Eu tul să fie interzis cu desă-
va şoară activitatea în încă­ zut că se fumează şi
:ufla cîteva unităţi de alimen­ comerţ. Şi dacă ne vom cred în necesitatea existen­ vîrşire.
il sc peri cu fum de tutun — în cofetării. Conducerea taţie publică ! Oare cocsa- conduce după proverbul ţei unei asemenea unităţi.
de- ospătari, muzicanţi nefu­ I.C.S.A.P., lucrătorii din rii, furnaliştii, oţelarii mai „Respectă ca să fii respec­ Şi nu doaif pentru faptul ESTERA SilV'A,
mători care lucrează în ca­ unităţi au slăbit exigenţa au nevoie după orele de tat", nu vom avea nici un că eu sînt nefumător, ci ION CIOCLEI,
mere cu fumători etc. — faţă de cei care nesocotesc muncă să inhaleze fum contravenient la această din considerente de sănă­ GH. I. NEGREA