Page 18 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 18
Pupa doua luni din an
Importante realizări în industria judeţului
i MOBILIZARE EXEMPLARA IN MUNCĂ rie, 3 640 tone cocs meta- 1
1 PRODUSE FIZICE PESTE PREVEDERI lurgie, 32 798 tone fontă, ţ
B PE O TEMELIE SOLIDA, SPRE NOI SUCCESE IN 2 470 tone oţel, 455 tone i
PRODUCŢIE utilaje tehnologice pentru >
metalurgie. ţ
însufleţiţi de vibrantele chemări şi îndemnuri ale
secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolac Alte cantităţi dc produse ^ i
fizice peste plan
Ceauşescu, pentru abordarea cu răspundere şi înaltă
dăruire muncitorească a sarcinilor dc plan din primul Aceleaşi preocupări sus- ?
an al celui dc-al optulea 'cincinal, sarcini fundamen ţinute, spirit de respon- t
tate de Congresul al XHI-leaal P.C.R., oamenii mun sabilitate şi angajare re- ^
cii hunedoreni s-au mobilizat exemplar în producţie, voluţionară au manifestat i
obţinînd realizări deosebite. Sporurilor de produse fi şi colectivele celorlalte u- J
zice din luna ianuarie li s-au adăugat altele în luna nităţi industriale din judeţ. \
februarie, plusul cumulat pe două luni fiind semnifi Sporurile de producţie l
Anul XXXVIII, nr. 8 803 JOI, 6 MARTIE 1986 4 pagini — 50 bani pe două luni însumează
cativ privind spiritul de angajare şi valoarea "feală a
colectivelor muncitoreşti din majoritatea unităţilor in 12 000 tone ciment (I.L. 1
dustriale ale judeţului. Deva), 2 800 mc prefabri- i
cate din beton şi 1 166 mc i
Debut promiţător ce a permis livrarea în do b.c.a. (I.M.C. Deva), 1
CINCINALUL ¥ 1 1 1 ■ DEZVOLTARE INTENSIVA al minerilor sistemul energetic naţio 1 700 mc cherestea total \
şi 4 471 mc buşteni total I
nal, în primele două luni
ţŞ l/ l/ M C •T^WttuCtMWttţC w t Pregătindu-şi mai bine ale anului, a peste 69 (I.F.E.T. Deva), ' 3 100 Im- '
decît în anii precedenţi milioane kWh. Cum este căţi confecţii din blană \
producţia din primul an şi firesc, cel mai marc („Vidra" Orăştie), confcc- i
Mobilizare deplină pentru al noului cincinal, mine spor de producţie îl are ţii textile însumînd 1,1 1
milioane lei (întreprinde- )
rii şi preparatorii — din
industria cărbunelui şi C.T.E. Mintia, care a rea rea do confecţii Vulcan), (
lizat zilnic puteri medii
onorarea angajamentului asumat minereurilor — au mun între 900—950 MW. 64 tone produse din po- i
lietilenă (I.C. Orăştie), 1
cit cu abnegaţie, reuşind
să asigure economiei na „Temperaturi înalte" alte produse. i
„Avînd ca bază rezulta trainică, de pe care co terea productivităţii muncii ţionale importante canti în siderurgic ★ l
tele bune obţinute în anul lectivul uzinei nr. 2 ponte cu unu pînă la patru la tăţi de materii prime şi Şi în cele două mari Rezultatele bune obţi- >
trecut, oamenii muncii clin aborda cu încredere reali sută în secţiile aglomera- resurse energetice peste combinate siderurgice din nute de majoritatea uni- \
prevederile dc plan. Ho-
uzina noastră au trecut, zarea sarcinilor deosebit de toare şi furnale, realizarea tărîţi să asigure ritmic judeţ — do la Hunedoa taţilor din industria jude- >
pragul anului 1986 şi al mobilizatoare care le revin de economii la combusti termocentralelor de la ra, îndeosebi şi la Călan ţului pe primele două luni )
celui de al 8-lea plan cin în producţie pentru acest bil solid, convenţional auxi Mintia şi Paro.şeni canti — în primele două luni ale anului, prin care s-a l
realizat .şi depăşit şi pro- .'
cinal cu hotărirea fermă prim an al cincinalului liar, gaz metan şi energie tăţile necesare do cărbu din an ş-au înscris rezul ducţia marfă industrială )
de a-şi valorifica superior 1986—1990. Dar, ne spu electrică. tate bune, pe măsura po
potenţialul de creaţie, de neau mai mulţi interlocu îmbucurător este faptul ne, minerii Văii Jiului au tenţialului tehnic, uman la nivelul judeţului, tre- i
a depune eforturi şi mai tori, avînd în vedere fap că, dincolo de aceste rea extras suplimentar în ce şi material de care dispun buie să constituie o teme- i
mari pentru modernizarea tul că pregătitorii de ma lizări notabile, oamenii le două luni 58 830 tone cele două puternice co lie trainică de abordare a !
fluxurilor tehnologice şi a terii prime, aglomeratoriştii muncii din secţiile uzinei de cărbune energetic .şi lective muncitoreşti. La sarcinilor de plan din lu- 1
proceselor de producţie, din cele două fabrici de se dovedesc preocupaţi de 3 372 tone huilă netă. C.S. Hunedoara, de e- na martie, pentru înche- ^
Realizări deosebite au ob
astfel îneît eficienţa econo aglomerare şi furnaliştii înlăturarea tuturor minu xcmplu, au fost realizate ierca primului trimestru i
mică a activităţii noastre din secţiile I şi a II-a fur- surilor, chiar şi a acelora ţinut colectivele minelor suplimentar planului, în al anului eu frumoase 1
să cunoască o continuă aparent neînsemnate, cu Vulcan, Paroşeni, Lonea, lunile ianuarie şi februa realizări I
creştere". implicaţii (tot aparent) mi Dîlja, Bărbăteni — caro
— Acest citat, pe care Uzina nr. 2 nore în realizarea produc şi-au depăşit planul atît
l-am reprodus din darea ţiei. Astfel, la aglomerato- în ianuarie, eît şi în fe
bruarie. î
de seamă a consiliului oa din C.S. Hunedoara rul nr. 1, Adam Acurmu- în sectorul extracţiei
menilor muncii din uzi loaic, Gheorghe Radu, Doru
na nr. 2, prezentată re Titi Florea, Dumitru Bucur, minereurilor şe înregis
cent în adunarea generală, nale şi-au asumat, prin Ion Cotar, Antonie Bunca trează, pe primele două
cuprinde un angajament ? angajament, sarcina de a — muncitori şi ingineri — luni, un spor de produc
— Este chiar angajamen obţine cantităţi mai mari ne spuneau că nu se pot ţie de 1 047 tone fier în
minereu marfă, obţinut
tul colectivului nostru — decît prevederile de plan declara pe deplin mulţu
afirma ing. Dumitru Bo- la aglomerat şi fontă, im miţi pînă nu vor rezolva de către colectivele I.M.
bârnea, directorul uzinei. plică, din partea întregului problemele legate de func Hunedoara (de la Ghelari
De altfel, motivaţia lui se colectiv al uzinei, acţiuni ţionarea în gol a fluxuri şi Toliuc), precum şi u-
regăseşte în următoarea hotărîte pentru aplicarea lor de transport cu role nele plusuri la producţia
frază din documentul citat cu rigurozitate a tuturor blocate la benzile trans dc cupru şi plumb în con
şi... în realităţile din fiecare măsurilor menite să con portoare, care în 1985 au centrate, rezultate mai
secţie : „în cadrul uzinei ducă la eliminarea neajun dus la staţionări accidenta bune avînd I.M. Barza,
există resurse importante, surilor care s-au mai ma le, reducerea indicelui in E.M. Deva, E.M. Coran-
care trebuie puse în valoa nifestat în producţie In tensiv de exploatare, de da-Certej, E.M. Mintia-Ve-
re pentru creşterea indici anul trecut, la asigurarea păşirea normei de consum ţel.
lor intensivi de funcţionare unui mers fără sincope, a la energie electrică şi, nu Drumul neîntrerupt
a utilajelor, ridicarea nive unei regularităţi exem în ultimul rînd, la obţi al kilowaţilor
lului calitativ al produc plare în realizarea lună nerea, uneori, a unui aglo Intr-un alt mare şi im
ţiei, creşterea productivi de lună a planului şi an merat de calitate mai slabă. portant sector economic
tăţii muncii, reducerea gajamentelor. Că în acest Pentru mai buna folo al judeţului şi al ţării —
cheltuielilor materiale de fel se acţionează în fiecare sire a timpului de lucru, industria energetică —
producţie prin scăderea dintre secţiile uzinei o de în special atunci cînd lip s-a acţionat cu perseve
consumurilor specifice pe monstrează şi rezultatele seşte spaţiul de depozitare renţă şi fermitate, men-
unitatea de produs". obţinute după două luni a aglomeratului şi cînd se ţinîndu-se grupurile în
Rezultatele din anul 1985 care au trecut din acest funcţiune la puteri cît mai U.U.M.K. Crişcior, secţia I maşini-unelte. Constantin Be-
se numără printre cel mai buni strungari din secţie.
rar
— cele mai bine de 4-1 000 an — plusuri la aglomerat MIRCEA DIACONU ridicate şi limitîndu-sc la Depăşirile dc plan sînt numai o parte din „argumentele"
tone fontă şi 13 500 tone şi fontă, reducerea cu 2,46 maximum consumurile care exprimă calităţile sale de adevărat meseriaş.
aglomerat obţinute peste la sută a procentului de proprii tehnologice, ceea Foto NICOLAE GHEORGHIU
sarcinile de plan — con produse declasate faţă de (Continuare in pag. a 3-a)
stituie, ce-i drept, o bază nivelul maxim admis, creş
„Colectivul iMstrii pliate produce
Ideile şi orientările din cuvîntarea Cele mai harnice
mai mult!“
tovarăşului Nicolac Ceauşescu la Plenara
lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii — vînzătoare de presă
în cadrul adunării ge celor din anii anteriori. festate în unele sectoare
program concret de muncă pentru
nerale a oamenilor muncii Nu s-au înregistrat eveni importante ale întreprin — în municipiul Hu
agricultorii liunedoreni de la I.M.M.R. Simeria, mente de cale, din vina derii. Propunerile făcute nedoara — ne spunea
care a analizat rezultatele acestui colectiv ; de vorbitori au vizat mai tovarăşul Dan Peun, e-
FERTILIZAREA TERENULUI — înregistrate în anul 1985, ® Pentru creşterea pro buna aprovizionare a lo conomist la I.C.S.M.I.
s-au purtat dezbateri cri ductivităţii muncii, redu curilor de muncă cu ma din localitate — se a-
FACTOR DECISIV IN OBŢINEREA UNOR teriale, întărirea ordinii şi
tice şi autocritice asupra cerea consumurilor de ma cordă cea mai mare a-
PRODUCŢII AGRICOLE SIGURE ŞI STABILE activităţii de producţie, ac teriale, intensificarea rit disciplinei, creşterea răs tenţie difuzării zilnice a
centul punîndu-sc mai ales punderii personale a lu presei centrale şi loca
(pagina a II-a) pe măsurile ce trebuie mului la reparaţii s-au exe crătorilor pentru economi le, cotidiene şi periodi
luate pentru înlăturarea cutat cu forţe proprii şi sirea materialelor, com ce. în mod deosebit, la
neajunsurilor manifestate, bustibililor şi energiei, chioşcurile de difuzare
pe îndeplinirea ritmică a ADUNĂRI executarea unor reparaţii a presei, lg celelalte u-
planului pe acest an, în GENERALE ALE de calitate şi la termen. nităţi care distribuie
condiţii de eficienţă ridi OAMENILOR Dezbătînd sarcinile de ziare şi reviste — debi
cată: Din darea de seamă plan pe 1986, participanţii te de tutun, librării etc.
prezentată de ing. Gheor MUNCII la adunare şi-au exprimat — se depun strădanii
ghe Zudor, directorul uni hotărirea dc a se mobiliza
tăţii, am reţinut : din materiale recuperate exemplar pentru a înde pentru ca ziarele şi re
o în anul trecut, planul unele instalaţii, utilaje, plini prevederile la toţi vistele să ajungă la timp
la cititori şi abonaţi.
indicatorii. Iată, succint,
producţiei nete a fost de standuri de verificare, un ce prevede angajamentul
păşit cu 1,7 la sută, al mare volum de piese de oamenilor muncii de la Se cuvine subliniat că
producţiei marfă cu 1,44 la schimb şi recondiţionări de I.M.M.R. Simeria pentru după două luni care au
sută, iar al producţiei glo piese şi subansamble. anul 1986 : s depăşirea trecut din acest an, cele
bale cu 4,1 milioane lei ; Participanţii la dezbateri, sarcinilor la .producţia mar mai harnice vînzătoare
® în cincinalul trecut, între care îi amintim fă cu 1,8 milioane lei «s de presă sînt Ecaterina
sarcinile la export au fost pe loan Pîrva, Petru Uri- un spor la producţia marfă Stoia — unitatea nr. 31,
depăşite cu 82,4 la sută ; can, Alexandru Lalar, loan vîndută şi încasată de cu planul îndeplinit în
• O atenţie deosebită s-a Blaj, Adelaida Ivoniciu. 800 000 lei ® diminuarea procent de 134 la sută;
acordat executării unor re Iuliu Bogdan, au reliefat consumului de metal cu 10 Floarea Vaida, cu 132
paraţii de calitate la toate contribuţia colectivelor pe tone şi a celui de cheres la sută; Viorica Ivaşcu.
E.M. Mintia-Vcfel, atelier ut de producţie. Urmărirea a- tipurile de vagoane, indi care le reprezintă la re tea cu 100 mc.
tcută a procesului de flotaro slă mereu îii centrul atenţiei cu 105,4 la sută. (Vasile
operatorului preparator Lucica Mărcuţi. In imagine, ea de cator la care s-au obţinut zultatele bune din anul Grigoraş, corespondent).
termină densitatea de alimentare cu tulbureală a celulelor. realizări superioare — 1985, au analizat cu seve IQAN JURA,
cantitativ şi calitativ — ritate neajunsurile mani corespondent
