Page 2 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 2
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 î
NINSOARE LA CERTEJ = r|ii
Striga prin oameni un izvor Urcat pe munţi ca un desag...
Sus, Ia Certej, pe-albastru ger, Se prăvăleau prin vraniţi norii
Tulnic de-omăt vindecător, Din şteampuri vechi, nejefuite,
Ne viscoli, aurifer... Sclipea cu bulgări de pepite
Mesteceni drepţi ca nişte oase Roşcatul clinchet al ninsorii...
Din gloria martirilor Adulmecaţi de rădăcini
Ne-ntîmpinau evocator Şi auriţi de-acea ninşoare
în zarea ce îngenunchease. Ne scînteiau pe-obraji lumini
Descoperirea familiei timpului, ne dăm seama de Cu ochi de dacic lup, din steag, din strămoşeştilc izvoare...
golul pe care statura lui
l-a lăsat in teatrul româ Ne-mpresurase iarna-n dîmb
Ion Brad a publicat in Borcea; e adevărat că anu nesc. A avut, cum se zice în satul straniu Săcărîmb EUGEN EVU
1964 (au şi trecut 22 de mite locuri comune temei, in lumea scenei, un doarte
ani de atunci I) DESCO un anumit schematism uşor mare „emploi", cu alte cu
PERIREA FAMILIEI, in care tezist apar acum mai vizi vinte, o foarte mare, extra
poetul işi releva neaştep bile decit cu ani in urmă. ordinară, aş zice, disponi „Văd un posibil monument
tate calităţi de romancier Dar piesa rezistă, cum spu bilitate interpretativă. De
cu puternic suflu epic, in neam, graţie autenticei ten la Nea Mărin pină la Mi-
descendenţa bunei tradiţii siuni care o animă, înnobi hai Viteazul, el putea fi al Studentului din Romos“
a prozei ardelene. Cartea lată de o idee-mesaj me oricine, cu aceeaşi egală
a fost bine primită pentru reu actuală: forţa socială şi autentică trăire. Secretul - Nicolae Adam, sinteţi tuală, din viaţa tinerilor, se renunţ, de asemenea, la pro
că aducea o viziune proas a familiei. Octavian Borcea său rezidă in desăvîrşitui sculptorul hunedorean ale află amplasate pe noul se iectul de monument Burebis-
pătă şi o rezolvare măcar descoperă această forţă pe echilibru dintre sentimen diu al Şcolii generale nr. 1 ta (ecvestru), care ar putea
in parte nouă intr-o temă care, in ciuda aparentelor tul tragicului şi simţul u- cărui lucrări n-au rămas doar
spinoasă, pe teritoriile că morului. Ştia să fie impu la faza de proiect sau să din Orăştie. să fie amplasat peste şo
seaua ce duce la Costeşti,
reia au eşuat destui pro nător fără a deveni retoric „Împodobească" propriul a- — Cea mai reprezentativă în preajma cetăţilor dacice
zatori in deceniul anterior şi avea darul de a naşte telier I ? lucrare rămîne insă „Palia", din Munţii Orăştiei, o lu
Meritul lui Ion Brad este « P R IV E L IŞ T I comicul irezistibil fără a - intr-adevăr. Am trăit devenită un simbol al ora crare care să fie mult în
şului în care locuiţi — Orăş
de a fi deplasat accentul eşua in bufonerie. Nicioda imensa bucurie ca unele din tie, cel mai cunoscut centru drăgită de zecile de mii de
problematic pe coeziunea tă nu-l vom mai uita pe tre sculpturile mele să fie tineri ce participă anual la
familiei ca factor de soli disensiuni, o purtase laten monumentalul şi atît de u- expuse în aer liber, în spa cultural din Istoria acestor „întîlnirea cu istoria". Şi, de BUC
meleaguri.
iliopro
daritate şi progres social. tă dintotdeauna in con manul său Horia (din PRO ţii adecvate, să atragă aten ce nu, o lucrare de propor 6.30 L
Mai tirziu, romanul a fost ştiinţă, ea devenind activă CESUL HORIA, piesa lui ţia oamenilor, să exprime şi — „Palia" este un grup ţii, în salba morilor de lumi agricu
dramatizat şi, implicit, su abia in noile condiţii is Al. Voitin), după cum in să devină un simbol de spi statuar în marmură, o lu nă de pe Rîu Mare-Retezat jurnal
pus unor contrageri dicta torice in care-l aduce viaţa. fiecare noapte de revelion ritualitate a acestor locuri. crare de proporţii care mi-a şi Strei ! 8.00 R
Milrţiş
te de rigorile genului. Te Şi a mai fost ceva in de acum Înainte vom simţi Pot aminti aici un bust al lui adus cele mai mari satis Buletii
Documentarea cea mai a-
ma a pierdut din anver piesa de marţi seara. A iosi cu o intimă şi dureroasă „Ovid Densusianu", ridicat facţii artistice. Ea a fost ri- siduă am pregătit-o însă (lienţa
gură, dar a ciştigat in ten Amza Pellea. Mă şi întreb nostalgie absenţa lui Nea în localitatea Densuş, ce a- tln de
ta lit<
siune dramatică. Ne-am acum: oare tensiunea dra Mărin, cel care Închina cu minteşte de întreaga familie pentru un posibil monument G
putut convinge de aceasta matică a unei piese cunos noi paharul de zaibăr. Şl, de mari cărturari ai neamu ATELIER al aceluia ce s-a numit Stu r
marţi seara, cind am revă cute m-a ţinut in faţa te revenind acum la seara de lui nostru; un altul dedicat dentul din Romos, cărturar clin
de ştii
zut piesa in reluare la levizorului sau, poate, pres marţi, amintiţi-vă de măre lui „Ion Pop Reteganul", a- DE CREAŢIE umanist de excepţie. Studiind înlr-ui
la Sebeş, aflat ca ostatec
„Teatru tv.". Aşteptam cu tanţa scenică de neegalal ţia ultimei imagini, aceea flat în curtea Liceului peda la turci, cutreierînd apoi Eu Public
a bătrinului Borcea, pri
dc şti
resemnare o piesă prăfui şi de neuitat a lui Amza ? gogic din Deva. La Petro ropa, scriind cărţi, Studentul tural;
tă, atinsă de aripa uzurii, Era in stare Amza să sufle vind undeva in zare, ca şi şani se află o lucrare dedi dicată în anul 1974, cînd umanist s-a întors să moară folclor
Orăştia aniversa 750 de ani
cind ar fi văzut un lucru
dar am rămas pină la asupra unei vrăbii şi s- 0 tainic, numai lui accesibil. cată lui Lucian Blaga. La de atestare documentară. în pămîntul satului natal, la la 3;
urmă captivat de intacta prefacă, măcar pentru o Era Însuşi Amza Pellea, pă acestea se adaugă cîteva Prin grija edililor, lucrarea Romos. Aici se află un Ioc ştiri;
1G,00
ei tensiune dramatică. E a- clipă, in vultur: in inter basoreliefuri: unul aflat pe Caleid
devărat că Întreaga struc pretarea lui, cel mai rahi truns încă de pe atunci, soclul statuii lui Decebal, a fost expusă în cel mai numit Zleamăn, unde oame nesc;
tură se sprijină pe umerii tic text dobindea, măcar fără ca noi s-o ştim, pe din parcul municipiului De bun loc posibil, care să o nii care trec lasă o crengu Ştiri;
dresa
unui singur personaj, acel pentru o clipă, aripi. Abia tărimurile neuitării. va, ilustrînd o scenă de luptă scoată în evidenţă. ţă de verdeaţă în amintirea serii :
sa. Personajul îl văd în mers
aprig şi mindru Octavian acum, o dată cu trecerea RADU CIOBANU daco-romană. Mai mujte ba — In piatra ei e dăltuit furtunos, pedestru. în fond îl 18.30 S
soreliefuri cu tematică ac- numele dumneavoastră şi a- intern;
tîta timp cit va „trăi" ea, văd mergînd prin timp, ur ■V Mu
19.30 I
CRONICA LITERARĂ lumea îşi va aminti cu recu mărit pină la sfîşiere de gîn 20.00
noştinţă de artistul care a duri. Timpul care i-a imor Seară
modelat-o. talizat personalitatea. Gîn- sugest
loan Groşan Caravana cinematografică — E un lucru care mă emo durile care l-au înălţat. 22,20 I
d io jur
ţionează profund. — Iar locul unde ar putea 23,55—
Destul de tîrziu am citit lent real, care poate în — După ciie ştim, sculpto fi amplasată o asemenea lu ştiri.
jartea încă tînărului pro felul acesta să evite mode rul Nicolae Adam mai are crare ?
bator loan Groşan, format lul prin anularea funcţio „Palia“ ope o mulţime de alte proiecte. — Noul centru civic al co
Ia şcoala revistei studen nării unor piese care la o ra sculptoru munei Romos. E un spaţiu
lui Nicolae A-
ţeşti „Echinox". în Cara primă vedere par absolut dam, simbol — Am în vedere un obe grozav.
vana cinematografică pro neglijabile. Borgesiană din- al unei pro lisc care să exprime credin
batorul propune patru texte tr-un anumit unghi, poves funde spiri ţa atît de răspîndită la daci — Vă dorim ca proiectele
tualităţi a a-
:are demonstrează convin tirea nu rămîne sub em eestor melea în nemurire. Nu nemurirea dv. să prindă contur cit mal xv
gător că cel care le sem blema marelui prozator, guri, este cel lor în lupte ci în spirituali curind posibil, Îmbogăţind u. a);
nează este un autor de fiindcă loan Groşan este mai reprezen tate. Arhitecţii l-au cuprins artistic peisajul hunedorean. (Arta)
tativ
monu
^ertă vocaţie. destul de detaşat faţă de ment de artă în noua schiţă de sistemati Pas în
O dimineaţă minunată universul de motive al po al pămîntuiui zare a oraşului. N-aş vrea să MINEL BODEA Sper
pentru proza scurtă este vestirii sale. Aceste motive hunedorean. (Mode
bandl!
interesantă ca demitizare (să le amintim: lumea ca (Flacă
a textului, ca o repropu- o imensă carte, lumea ca PETRi
nere a poeticii prozei. Da un text) sînt reluate de Un spectacol eveniment (Pariu
este a
că un Cristian Teodorescu scriitor dintr-o altă per (7 Ni
ne oferea un text în „hai spectivă, prin prisma unui larii î
ne de lucru", o povestire eu conştient în permanen Recitalul Leopoldina Bă Leopoldina — o flacără ne LUPE
(Cultu
a felului în care s-ar pu ţă de faptul că operează lănuţă - Anda Călugărea- stinsă, o torţă arzind, trăind Sper
tea scrie povestirea, adu- nu atît cu seriozitatea lu nu, prezentat pe scena combustia cu patimă, un (Lucc;
cînd la suprafaţă toate ma mii, cît, mai ales, cu fires Teatrului de stat de estra personaj complex, robust, Căsuţe
(Mine
terialele de care nimeni cul convenţiei. CRONICA FILMULUI dă Deva - la invitaţia a- gravitind cu măiestrie intre Mistei
nu-şi mai aminteşte sau nu Trecînd peste Caravana cestuia - a fost un specta deznădejde şi speranţă, cu (Itlum
bănuieşte că ar fi existat cinematografică, ne vom col eveniment. Un specta o candoare unică, intr-o Atenţi
atunci cînd se admiră e- referi la ultima nuvelă a Fata fără zestre col mare, nu in sensul can amplă claviatură de posi tur
Cursă
dificul finalizat, loan Gro volumului, Marea amără titativ al cuvintului, ci in bilităţi, capabilă de artă roşie)
şan aduce în povestirea sa ciune, unde autorul schi Film de autor, scenariul înţelesul lui calitativ, defi înaltă, modernă. Anda - nile <
textul care îşi caută mode ţează o ecuaţie în care este şi regia aparţinînd lui El- rul care o iubise cu ade nind valoarea lui ieşită din sensibilă, percepind cu în nereţe
vărat.
(Flacii
lul real, un text care cau plasat Sebastian Pop, un dar Riazanov (să amintim, comun. treaga-! fiinţă chemările BAI:
tă anumite ipostaze ale individ care se complace din prestigioasa-i filmogra- întregul film este o suc Inspirat in întregime din versurilor, descoperind cu (Casa
realităţii pentru a le trans în mediocritate, a cărui fie, doar „Incredibilele a- cesiune de metafore prin creaţia poetică româneas pătrundere Înţelesurile şi ŢEG:
BRAZ
figura. în felul acesta mo- viaţă se scurge previzibil; venturi ale unor italieni în care se anticipă predesti că, de la balada populară valorile lor, cu un mixaj stanţe
tivîndu-se. la mijlocul drumului vie Rusia" şi „Gară pentru narea unui sfîrşit tragic. la poezia cultă, spectaco admirabil de tandreţe in LAN:
Cea de-a doua „proză" ţii sale, Sebastian Pop în doi"), „Fata fără zestre" Eroina, strivită de eveni lul a atins — prin concepţie tr-un chip singular, cu zim- (Casa
a volumului, Insula, este cearcă marea fugă, eşuată, este o pledoarie împotriva mente, incapabilă să se şi interpretare — cotele de bet de copil ori cu tristeţe RIA:
plă r
textul unui prozator care fiindcă personajul nu are condiţiei ingrate şi dez înalţe deasupra condiţiei virl ale unei prezenţe sce curată, care te îndurerea şui);
dovedeşte că a frecventat unde fugi de sine însuşi, onorante a femeii-obiect. sale este nu numai o fată nice. Desprins din versurile ză şi te tulbură. grui 1
GUEI
cu luciditate şi curiozitate întîlnim aici, nefructifica fără zestre, ci şi una fără nemuritoare ale Luceafăru Să doreşti cu fiecare cu (3\
marii moderni. Aici loan tă suficient, o idee care Inspirată din teatrul lui timp. Realizarea cinemato lui poeziei româneşti, par- vers, cu fiecare melodie să
Groşan se dovedeşte în scade prin tenta parodică: Ostrovski — reprezentativ grafică — o simfonie bine curgînd uimitoare translări izbucneşti in aplauze, să
fond filologul care a de lumea şi textul, evenimen pentru epoca marelui rea orchestrată a fatalităţii ea- de la creaţia lui Topircea- răsplăteşti inălţătoru-i mo
montat. mînat de curiozi tele care se modelează du lism rus — acţiunea gra re striveşte — are culoare nu la Nichita Stănescu, de ment şi totuşi să nu în
tate, mecanismul prozei pă text. Nemotivată este vitează în jurul Larisei, e- şi forţă şi mai ales un ritm la Bacovia la Ana Blan- drăzneşti sâ-i tulburi frumu
scurte pentru a vedea ce pasta groasă, caricatura roîna principală, fata mai trepidant. diana, Radu Stanca, Ve- seţea I
maşinării lăuntrice asigu contextului în care trăieş mică a unei familii de no Vom aprecia, alături de ronica Porumbacu, Constan Fen
ră minunea. Din demonta te Sebastian Pop, care de bili scăpătaţi. Hărţuită de ilustrarea cu eleganţă a ţa Buzea, Geo Dumitrescu, Să vibrezi la temperatura menţi
rea pieselor şi punerea lor altfel dă impresia de cu propria-i mamă, care vi concepţiilor şi moravurilor, marile interprete ne-au o- afectivă a fiecărei clipe şi noapt
la loc nu se poate ieşi de- noscută. de citită deja. sează să-şi căpătuiască, a atmosferei timpului, jocul ferit un spectacol tulbură să simţi comunicarea ar rul r
mult
cît în cîştig pentru un ta MIRCEA MOŢ strălucit al actorilor: chi tor, izbutind performanţa tistică cu întreaga fiinţă ! tul vi
prin mezalianţă, fiicele, u- lată ce ne-a conferit reci-
milită de bărbaţi vârstnici pul de o frumuseţe ira ca, timp de o oră si patru talul-eveniment in care Leo derat
POŞTA REDACŢIEI care Ie deţineţi, ca şi pentru care şi-o dispută ea pe o diantă a Larisei Guzeeva zeci de minute, publicul să perati
poeziile dumneavoastră do poldina Bălănuţă şl Anda euprii
factură populară adresaţi-vă marfă prin tragere la sorţi, (Fata fără zestre); nervul le urmărească cu respiraţia şi mi:
OCTAVIAN CAŢAN — SI Centrului judeţean de îndru întretăiată. Câlugăreanu au făcut o ad- ţ
MBRIA. Nu ani reuşit să ne mare a creaţiei populare şi a umilită şi mai drastic de şi siguranţa prezenţei sce maxir
edificăm asupra scrisului dum mişcării artistice de masă. Paratov — tânărul şi fas nice ale lui Nichita Mi- Leopoldina Bălănuţă - mirabilă pereche, două plus
cu di
neavoastră, după o singură MIRCEA DENIS OVIDIU — halkov — în rolul lui Ser- Anda Câlugăreanu, o pe mari artiste contopindu-se ră.
poezie. De aceea, mai trimi cinantul boier care după reche nemaipomenită, un într-una, Intr-un spectacol-
teţi ! SARMIZEGETUSA. Doriţi să ce o seduce îi mărturiseşte ghei Paratov; forţa inter La
cunoaşteţi cum sc poate pu
GIIEORGHE ROiVIANESCU — blica un roman. Nimic mai pretării sugestive, bogate dublu recital actoricesc de pledoarie pentru valoarea geroa
DEVA. Gînduri frumoase, dar ou cinism eă-i logodit cu în nuanţe a Âlisei Freind- rară sensibilitate, o demon ariei noastre naţionale. ţ
poezia este destul de rudi simplu. Adresaţi-vă unei edi alta, eroina cade răpusă de straţie de mare altitudine vâri al
turi !
mentar realizată. lich (Ogudalova — mama mode:
DA VID RUSU, IOAN ALMA- răzbunarea logodnicului în a artei dramatice moderne. LUCIA LICIU | curi
CRACIUNESCU BARBOANE ŞAn — DEVA. Poeziile dum şelat, un umil funcţionar Larisei). de cli
— LIVADEA. Pentru obiceiu neavoastră nu întrunesc con- de se
rile, datinile, strigăturile pe dlţiiio necesare publicării. de poştă. De altfel, singu VBIONICA PALADE —-------- ----- ----- .-----------—------ --------------------------—