Page 20 - Drumul_socialismului_1986_03

803 • JOI, 6 MARTIE 198G pag. 3

41 de ani de la instaurarea primului „Mitică, tu eşti numai inimă“
ZIUNE
Se regăsesc in spectaco­
guvern revoiuţionar-demooratic lul Teatrului Mic din Bucu­ iţi lace plăcere să vezi un late de expresie scenică
spectacol. Exemplar rămine
mai puţin abordată la noi.
,ca in eco­ reşti fericita îmbinare' de Mitică Popescu, o adevă­ Dar iată, acest gen de
valori comice şi cald emo­ rată forţă actoricească, cu spectacol place, a prins la
ul artelor ţionale ale piesei „Mitică un larg orizont de expre­ public şi credem că nu va
ilocumen- din istoria României Popescu" de Cornii Pe- sie, care vorbeşte (inegala­ rămine o lloare rară.
in xttudiou- trescu, cu muzicalul creat bilă rămine vocea sa de Dinu Manolache, Moni-
otelcviziunii de Nicu Alifantis, ce im­ bas - n.n.), cintă, se miş­ ca Mihăescu, Anda Călu-
Concert al Revoluţia de eliberare so­ ritelor pături sociale pe neşte în istoria noastră na­
solişti lan- cială şi naţională, antifas­ care clasa muncitoare le ţională prin marile prefa­ plică la rindul său o multi­ că cu dezinvoltura artistu­ găreanu au fost la rindul
p reni ii na- tudine de forţe reunite per­ lui complet, potrivit unei lor remarcabili în evoluţii,
i interna- cistă şi antiimperialistă de atrăsese la lupta împotriva ceri înnoitoare pe care le-a fect. Rezultatul — un spec­ partituri pe care şi-a crea- cu un real simţ al ritmicii
la 23 August 1944 a mar­ fascismului, o confirmare adus în ansamblul vieţii
şi muzicii, oferind vigoare,
1. cat un moment de cotitu­ a adeziunii crescînde pe noastre sociale. „Congresul tacol de excepţie, pe care t-o în cadrul regiei lui Cris- splendoare muzicalului, con-
ră in desfăşurarea ulteri­ care idealul făuririi unor al IX-lea — arăta tovară­ publicul devean l-a trăit şi
l-a aplaudat seri la tind-
oară a lupte! maselor, o noi rînduieli sociale o pri­ şul Nieolae Ceauşescu — Actorii cintă, dansează, deşi turind, printre cascade de
ris, caracterele personaje­
uriaşă declanşare de forţe mea din partea poporului. a descătuşat energiile crea­ nu acesta este modul lor Cronica teatrală lor pe care le-au interpre­
şi o şcoală revoluţionară Totodată, instalarea guver­ toare, a înlăturat o serie de exprimare, in jurul u- tat. Actori îndrăgiţi prin
în vederea transformărilor nului de largă concentrare de şabloane şi dogme şi nui personaj care nu re­ evoluţiile lor pe micul e-
ce aveau să urmeze în democratică sub preşedin­ a pus în faţa partidului
I: 6,00 Ra- viaţa sociat-economică şi ţia eminentului om de stat, nostru sarcina edificării prezintă „licheaua" cu care tian Hadjiculeo şi o core­ cran, iată, ei entuziasmea­
(limineţii ; ne-a obişnuit marele Cara- grafiei Doinei Andronache ză în contact direct cu pu­
licului ; 6,3j politică a României. dr. Petru Groza, a scos şi socialismului cu poporul giale ci, după cum afirmă de la Opera Română. A blicul, captivind sala. LI
lei în agri- Pe baza unei analize te­ mai puternic în relief in­ şi pentru popor, pornind
ladiojurnal; meinice a stadiului în care capacitatea forţelor reac­ de la condiţiile concrete profesorul Virgil Brădăţea- fost un rol Mitică Popes­ s-au adăugat Gheorghe
A; 8,00 Re­ nu, „reprezintă un elogiu cu pentru actorul Mitică Visu, Sorin Medeleni, Mi-
fl,10 Curie- se găseau confruntările din­ ţionare de a-şi impune din România, a plicind prin­ adus prieteniei, dragostei Popescu, dar şi o întîlnire hai Dinvale, Monica Ghiu-
; 9,00 Bu- tre forţele sănătoase ale voinţa şi de a împiedica cipiile materialist-dinlecti-
; 9,05 Răs­ poporului, dornice să asi­ mersul înainte al revolu­ ce, ale socialismului ştiin­ adevărate, spiritului de res­ peste ani intre un creator ţă şi ceilalţi actori care şi
unătorilor ; ponsabilitate, eroismului co­ de excepţie - Camil Pe- in Ulm şi in scenă lucrea­
de ştiri ; gure evoluţia progresistă a ţiei populare. ţific, adevărurile general- tidian sau al marilor în­ trescu, care in 1945 îşi re­ ză cu aceeaşi seriozitate şi
i de muzică ţării noastre şi grupările Instaurarea, la G Martie valabile la realităţile ro­
,30 Armonii reacţionare, care se strădu­ 1945. a primului guvern mâneşti". Tot ce s-a înfăp­ cercări, modestiei şi in ge­ giza singur piesa, şi inter­ talent interpretativ.
Buletin de neral nobleţei de caracter. pretul Mitică Popescu, in­ Muzica semnată de Nicu
ucces cute- iau să oprească în Ioc mer­ cu un pronunţat caracter tuit în acest răstimp isto­ Paradoxal, Mitică Popescu egalabil in tot ceea ce fa­ Alifantis a contribuit elec­
Publlcitatc; sul istoriei. Partidul Co­ muncitoresc-ţărănesc, în ric, de cînd în fruntea
de ştiri ; munist Român a elaborat care clasa muncitoare avea partidului se află tovarăşul simte voluptatea enormă ce în scenă. tiv ca spectacolul să cu­
oara folclo- o strategic şi o tactică rolul conducător, a consti­ Nieolae Ceauşescu, poartă de a se autocalomnia, dar Dacă Mitică Popescu a noască valenţe nebănuite.
agazin teh- in fond „Mitică, tu eşti nu­ strălucit, aceasta se dato- In final, aplauzele publi­
; 13,00 De la în măsupă să asigure ne- tuit o mare victorie a luptei pecetea puternicei sa’e per­
Buletin de intirziat succesul luptei re­ revoluţionare de masă, asi- sonalităţi, a gîndirii sale mai inimă". reşte unei suite de actori cului au confirmat un act
lub univers voluţionare. Organizind ac­ gurind dezvoltarea demo­ revoluţionare. Am văzut evoluind in sce­ şi balerini care l-au pus artistic de calitate.
adiojurnal ; nă actori tineri şi talen­ in valoare, capabili să dea
şi jocuri tivitatea sindicatelor, a ti­ cratică şi progresistă a
>5 Radioga- neretului. a femeilor, a in­ României. Ea a marcat nu Dr. MIRCEA VALEA taţi, în compania cărora viaţă muzicalului, modati- MINEL BODEA
16,55 Sfa- telectualităţii progresiste, doar o simplă schimbare
17.00 Bulc-
17,05 Parti- plinind pe primul plan în­ de guvern, ci o schimbare Măria Sa Muntele îşi — Şi l-ai luat ?
îoporul — făptuirea şi întărirea alian­ a însuşi regimului politic cheamă irezistibil admira­ Slalomuri pe zăpadă... — Da...
•îHlucăiorul; ţei m unei toroşti-ţărăn eşti, din ţara noastră.
rii * Bule- torii spre înălţimi, oferin- — E greu să schiezi ? i
8,20 Revista partidul comunist a stabi­ Victoriile istorice obţinu­ du-le, la această vreme, nele pe frânghiile groase proape nu este duminică
radio; 19,05 lit o slrînsă colaborare cu te în anii revoluţiei şi con­ de oţel. din iarnă să nu urcăm la
îereţli; 20.00 alte partide şi organizaţii strucţiei socialiste au de­ încă multă zăpadă, plăce­
20,15 Râs- rea practicării • schiului şi munte. Schiul este sportul DACĂ ERA
ullălorilor ; democratice, a pus bazele monstrat şi demonstrează săniuşului, aer pur şi soa­ NU-ŞI INVIDIAZĂ preferat. Acum toţi schiază ŞI SORA MEA...
est; IV. ; Frontului Naţional Demo­ convingător profundul ata­ re care bronzează mai pu­ FRATELE... destul de bine.
r-t ★ crat, în cadru) căruia au şament al poporului român
23.00 N T oc- ternic decît în toiul verii. — Dar cel mai bine ?... Soţii Maria si Ştefan
îi; 23,55 — acţionat uniţi' toate forţele faţă de idealurile socialis­ Acestea au fost şi mulţu­ La festivitatea de premie­ — Fratele, Dumitra (Mi- Ghiura arbitrează cu o co*
de ştiri. politice interesate în de­ mului, voinţa sa nestăvili­ mirile celor care au urcat, re, numele Bîrlida a fost tu) este „as". Schiul e via­ rectitudine exemplară. E»
mocratizarea ţării, în în­ tă de a asigura patriei li­ la sfirşitul săptămînii tre­ rostit de trei ori: Dan Bîr­ ţa lui. Nimeni dintre noi moţii au doar cînd îşi dâ
făptuirea unor reforme so­ bertatea, independenţa şi cute, în masivul Paring, lida — cîştigătorul premiu­ nu-1 invidiază. Dimpotrivă. drumul de sus fiica lor,
ciale radicale. progresul multilateral. Dru­ lui pentru participarea cea A salvat multe vieţi din Dana. Şi Dana vine tara
Faptul că la puţin timp mul străbătut n-a fost nici spre a participa, în concurs mai numeroasă in concurs hăurile îngheţate ale mun­ de tot, ocupînd primul lofi
sau ca simpli spectatori,
după răsturnarea dictaturii simplu, nici uşor. A fost la „Cupa ziarului Steagul (Dan — tată, Mirela, Ra- ţilor. la categoria de vîrstă 12
militare fasciste, în Româ­ nevoie de mari eforturi, de mona, Daniel, Adrian — ani (sportivi legitimaţi).
olarea (i*a- nia a fost instaurat un gu­ muncă şi luptă neprecupe­ roşu Petroşani" la schi. fii), Mirela Bîrlida — câş­ „GHIOCELUL" ARE
a ci r’jţrcţu- vern democratic, reprezon- ţite. de dăruire şi abnega­ Din slalomurile spectacu­ TREI ANI ŞI... UN PIC Încă o mulţumire a pro*
(Arta'j» HU- loase pe zăpadă i-am reţi­ tigătoarea locului al Il-lea fesorului Zoltan Toth, carfl
•aloş contra tînd voinţa celor mai largi ţie revoluţionară, de un nut, în scurte blitz-uri re­ la categoria de vîrstă 15— Premiul „Ghiocelului" a a iniţiat-o şi o conducă
a, sala A) : mase populare, constituie o cirmaci sigur şi neînfricat, 18 ani, Dumitru Bîrlida, fost cucerit de micuţul A- spre măiestrie in schi.
udată (Mo- demonstraţie strălucită a care să conducă această portericeşti, pe câţiva din­
; Fata fără tre pasionaţii muntelui la fratele lui Dan, unul din­ drian Sin, fiul salvamontis- — Am 10 ani şi fac schi
.oriile l-l I mersului ascendent al re­ bătălie de edificare a so­ vremea zăpezii. tre cei mai valoroşi membri tului cu acelaşi nume. de la trei ani, spune mîa*
>tămîna ne- voluţiei declanşate în au­ cietăţii socialiste. ai formaţiei „Salvamont" — Tu ştii ce este un dră Dana. Dar s-o vedeţi
) ; PET RO- gust 1944, o dovadă a ra­ Epoca deschisă de Con­
le la Pană NU FUMAŢI Petroşani, cîştigătorul pre­ ghiocel ? pe sora mea mai mare.
(Paring) ; dicalizării rapide a dife­ gresul al IX-lea se defi­ miului pentru cea mai — Da, o floare albă ea Este în clasa a Vl-a. DacS
Noiembrie) ; IN... TELESCAUN spectaculoasă evoluţie. zăpada. Şi se dă la femei. era şi ea aici, duceam aca­
»int (Uni- — Eu fac schi de la vâr­ Şi mămica a primit. să două premii,
: Căsătorie Pe şeful formaţiei de la
(Cultural); teleseaun, Constantin Mar­ sta de şase ani, adică de — Dar tu cîţi ani ai ? — Dar unde este ?
talie pentru 32 de ani, ne spune Dan — Trei şi un pic... — La un concurs repu­
Ic I-II (Lu- cau, a cărui activitate aici Bîrlida, muncitor la I.U.M. — Şi de cînd schiezi ? blican la Predeal
)NEA : In- depăşeşte cu un an numă­ Petroşani. Soţia schiază — De cînd eram mic.
Krontţ-Yung — Poate aduce de acolo
PETRII,A : rul. ediţiilor „Cupei ziaru­ mai slab, în schimb celor ■— Cine ţi-a adus clăpa- un premiu...
' (Muncito­ lui Steagul roşu la schi" patru copii le-am pus rii ăştia frumoşi ? — Ce ne-am bucura...
ri: Bunicul % (12), l-am aflat din nou la schiurile în picioare de — Moş Gerilă... Şi mi-a
enţi viori
îA\ -to­ datorie. Mai întîi la baza cînd aveau 3—4 ani. A- zis să iau premiul I. DUMITRU GHEONEA
cana . sie) : telescaunului, unde organi­
: Duminică za plecarea turiştilor, nu
(Minerul) ;
in nou im- înainte de a-i îndemna să I LA ÎNVÎRTIT HÎRTII PRIN BIROU I
î); Un şerif ia un ceai cald, bun, cu s '
(Flacăra); lămîie, oferit de „Poli Fermele zootehnice din registrează rezultate slabe cula, inginerul şef al k
I : Campio- J unităţile agricole ale C.U.A.S.C. Ilia, Emii Mura, l
I-II (Casa neni". Apoi l-am intercep­ în zootehnie pentru a spri­
!AŢEG : Ee- tat în teleseaun, îndemnînd 1 C.U.A.S.C. Ilia înregistrează jini conducerile colective economistul consiliului şi î
; BRAZI : în această perioadă rezui- Dan Dragomir, tehnicianul (
bată : CA- glumeţ turiştii: „Nu fumaţi | tate sub nivelul planului şi constructor ? *
îa (Casa de în teleseaun ! Pericol de
IERI A : Iu- poluare a muntelui". L-am I sub posibilităţi la produc- Stăteau bine mersi la se- I
il le feţe — revăzut, în finalul compe­ J ţia de lapte marfă. Con­ n o t ă fiu, învirtind şi... învîrtin- *
(Mureşul) ; întreprinderea pentru materiale de construcţii Deva. du-se printre hîrtii. Aceasta 1
sma ploilor Produsele atelierului de teracota sint de mult binecunos­ tiţiei, mulţumind colegilor ducerea consiliului unic Ilia,
O- cute şi apreciate de cumpărători. La un model de execuţie de echipă Gheorghe Pogan. | ceilalţi lucrători din per- în organizarea activităţii. în loc să fie în unităţi, în J
a slitpişorilor pentru sobe de teracotă lucrează sculptoriţa Ce credeţi că făceau mijlocul oamenilor, acolo t
Silvia Szekely şi maistrul Ludovic Molnar. Ion Bartoc, Francisc Boda. I manenţa acestuia au sar- unde este, de fapt, locul {
Vasile Raţă, celorlalţi, pen­ . cina expresă de a se afla miercuri, 5 martie, a.C., în specialistului din agricul- J
EXPRES tru modul în care au di­ I zilnic în unităţile care în­ miezul zilei, Nieolae Ni- tură.
Mobilizare deplina rijat transportul cu scau-
tragerii din (Urmare din pag 1) terea temperaturii aerului
: i „ P L A T A"
suflat, pentru reducerea culat de nici o faptă dintre cele un spor de pedeapsă de două luni, •
. 13, 37, 18, opresc maşinile de aglo­ conţinutului de cenuşă în • care în mod obişnuit se înscriu în va executa 10 luni prin muncă co- ţj
merare, pentru efectuarea cocs şi mărunţirea lui la i într-una din rubricile „Reflector" cazier. Viciul băuturii i l-a maculat. recţională. La ce-l împinge băutura ^
n, 17, 14, unor lucrări dc revizii şi parametrii stabiliţi ne-au • ale ziarului consemnam faptul că, în Avînd între sarcinile de serviciu între­ pe om I |
reparaţii suplimentare de vorbit cu competenţă, pro­ loc să-şi vadă de munca lui ia oţe- ţinerea centralei termice a întreprin­
înaltă calitate la transpor­ bată prin faptele lor de lărie, Alexandru Trif, din Hunedoara, derii de utilaj minier Petroşani, şi-a DIN TOATĂ AGRICULTURA, •
toarele cu benzi acţionează muncă, Mihai Aciobăniţei, • s-a dedat la acte antisociale, mai ii PLĂCEAU DOAR ROADELE... «
şi cei ce muncesc în sec­ Sever Ilulpe, Nieolae Gros, I precis la furt din avutul altuia. Pen- •
ţia a doua de aglomerare. ing. Eugeniu Gălbenuşă şi c tru furtul a 19 oi din turma lui luliu ...şi nu cele muncite de el. Fura
Din cauza neglijării aces­ Constantin Buzea — de la l Mihacea, din Călan — pe care apu- roadele muncii altora. Şi, nu o dotă, «i
tor aspecte, relevau aglo- secţia I furnale, Aurel Dra- 0 case să i le predea lui Gheorghe Fapte din instanţă ci în mod repetat, din munca ecope- , j
Vremea sc meratoriştii Ioan Dobre, goş. Ştefan Nicu, Dionisie 1 Pîrvu, din Hunedoara, în baza unei ratorilor din Sîncrai. La el, furtul din '
r. iar cerul
, mai mult Ioan Vasile şi Pa vel Lăr- Furcă, ing. Nieolae Vonica 9 înţelegeri despre care numai ei ştiau munca altora era „boală" mai veche *
vor cădea geanu, anul trecut s-au în­ şi Teodor Lupu — de la ce avea la bază lui Alexandru Trif căci pentru fapte asemănătoare mai '•
abc. Vîntul registrat arderi şi tăieri secţia a Il-a furnale. i s-a întocmit dosar penai. Acum a fusese condamnat. Şi astfel Ioan •
eneral slab.
minime vor ale benzilor de cauciuc şi Prin seriozitatea cu care venit şi plata : un an şi şase luni părăsit locul de muncă pentru a se Cîrja din Călan a lăsat, pentru o ii
ntre minus înfundări de pîlnii. se acţionează, prin rezulta­ închisoare pentru furt calificat in pa- duce la băut. Sub influenţa puter­ vreme, gol locui său de muncă la ©
?rade, iar Şi la cele două secţii de tele bune şi foarte bune nică a băuturii, s-a înapoiat ia lo­ C.S. „Victoria" Călan. Căci pentru ;|
între 4 şi 8 • guba avutului personal. Recent i-a cul de muncă. Faptă gravă, pedep­ furturi repetate din recolta C.A.P. ^
icate în zo- furnale se află „pe rol" obţinute în cele două luni fost respins şi recursul declarat îm-
Diminea- acţiuni energice pentru în­ ale acestui an, oamenii sită aspru de prevederile Decretului Sîncrai, Judecătoria Hunedoara l-a .|
duce ceaţă. lăturarea tuturor neajunsu­ muncii din uzina nr. 2 se • potriva sentinţei penale a Judecă- 400/1981. Trimis In judecată, a fost condamnat, în baza prevederilor Co- '
rilor. Despre măsurile în­ dovedesc a fi pe deplin an­ I toriei Hunedoara. condamnat la două pedepse a cîte
vremea sc duiui penal şi ale Decretului 306/
r cerul va treprinse pentru renunţa­ gajaţi în generoasa bătălie NU AVEA ANTECEDENTE 8 luni închisoare cu obligarea la 1981, la doi ani închisoare. ^
ntul va su­ rea la conducerea funcţio­ pe care o duc în vederea muncă corecţională într-o altă orga­
la moderat nării furnalelor cu tendin­ respectării angajamentului
Dimineaţa Pînă nu demult, cazierul lui Batori nizaţie socialistă decît întreprinde­ Rubrică realizată cu sprijinul
e ceaţă, cu ţă pronunţată spre mersul asumat: aglomerat şi fon­ 1 Sigismund, din Petroşani, nu era ma- rea unde era încadrat. Aplicîndu-i-se Tribunalului judeţean •
chiciură. la cald, pentru realizarea tă în cantităţi tot mai mari
scoaterii de fontă şi creş­ şi de cea mai bună calitate. • • T • - •