Page 22 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 22
L ‘ V\jk
SĂ PRODUCEM CIT MAI MUETĂ 1
ENERGIA ELECTRICĂ S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE!
& Organizarea consumurilor specifice,
SÎÎCIALISMIII urmărirea lor permanentă — calea
esenţială a economiilor
Harnicul colectiv al în
şi februarie 1986 se dato-
treprinderii mecanice Orăş- că realizările din ianuarie rilor de energic electrică
— concluziona -Virgil Stur-
ORGAN Al COMimUlUI JUDETEAW. HUMEOOftRA flt p c. tic a intrat în noul an şi resc măsurilor luate anul za, şeful compartimentului
ş»iîCOi«siiriuiuii cincinal cu hotărîrea fer trecut, în semestrul al II- mecano-en'ergetic — are o
mă de a-şi îndeplini în
lea.
importanţă deosebită. Noi
mod exemplar sarcinile de Iată, în continuare, câ am contorizat întreaga ali
plan, Simultan cu înregis teva din măsurile între mentare cu energie elec
Anul XXXVIII, nr. 8 804 VINERI, 7 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani trarea unor consumuri spe prinse: o Montarea bate trică a unităţii, pe'secţii şi
cifice cît' mai mici. S-a ac riilor de condensatori pen ateliere independente. A-
ţionat îndeosebi pentru fo tru mărirea factorului de vem şi situaţii cînd anu
losirea cu mult simţ gos putere al întreprinderii o mite ateliere subordonate
podăresc a energiei electri secţiilor de producţie, dis
CINCINALUL VIU * DEZVOLTARE INTENSIVA ce, după primele două luni l.M. ORASTIE pun de aparate de măsură
distincte. De pildă, cele de
din 1986 înregistrîndu-se la
inapta acest capitol o economie tratamente termice, staţii
le de compresoare şi, în
de peste 620 MWh. Cu a-
coastă cantitate de energie Funcţionarea instalaţiilor general, toate locurile de
electrică, întreprinderea de sablaj în mod diferen producţie mari consuma
Efectuarea la timp şi de calitate poate funcţiona aproape o ţiat, pe schimburi, în sco toare de energie electrică.
săptămînă I Deci, rezulta- pul folosirii la „orele de Sîntem hotărîţi să acţio
tele obţinute sînt deosebit vârf" a unui compresor cu năm pentru 'micşorarea în
a reparaţiilor — factor important de edificatoare. putere instalată mai mică continuare a consumurilor
energetice, să dovedim —
— Am încheiat anul 1985 • Programarea pe - grupe aşa cum a subliniat secre
— ne-a declarat ing. Doi de temperaturi a cuptoare
în realizarea producţiei de metal nei Stănculea, responsabil lor de tratament termic, tarul general al parti
Nicolae
tovarăşul
dului,
cu problemele energetice pentru o funcţionare linea Ceauşescu — că există po
ră a acestora (în jurul tem
Ocuparea locului întîi în executării reparaţiilor cu destoinici autori ai lor — ale unităţii — cu o econo peraturilor prestabilite) • sibilitatea certă de a în
întrecerea socialistă desfă rente de gradele 1 şi 2, strungarul Enache Spa- mie de 2 683 MWh energie deplini planul şi de a re
şurată între uzinele Com precum şi a reparaţiilor nache, şeful de echipă lă electrică. Rezultatul în si Realizarea Unei cuple între duce, totodată, consumu
binatului siderurgic Hune capitale la utilajele cheie cătuşi Mihai Amzuleanu, ne a dovedit posibilităţile două posturi principale de rile specifice de materii
doara, în anul 1985, repre din combinat. maistrul Romulus Ivan — largi de care dispunem şi transformare, fapt care a prime şi materiale, de e-
zintă, incontestabil, o mare Şi încă ceva. Dacă în de la „mecanică 1", mun ne-am pregătit cu toată condus la eliminarea pier nergie electrică şi combus
realizare pentru întreg co trecerea socialistă este o citorii specialişti Francisc grija să sporim • în. conti derilor de energie elec tibil.
lectivul Uzinei nr. 5 — competiţie a hărniciei şi Schlosser şi Vasile Mesza- nuare economiile de kilo trică.
reparaţii şi piese de schimb. ros, sing. Aurel Napău şi waţi. De fapt, putem spune — Organizarea consumu MARIN NEGOITĂ
Cu atît mai mult, ţinînd dăruirii în muncă, aceasta maistrul principal Ştefan
oont că, în întrecere cu nu înseamnă că şansele Dan — de la „mecanică 2",
cocsarii, furnaliştii, oţela- cîştigării primului loc re
rii, laminatorii — colective vin „de drept" colective sudorul Ioan Rada, munci
puternice, din secţiile pro lor din uzinele direct pro torul specialist Nicolae
ductive de bază ale com ductive. Noi am dovedit, Burtică, şeful de achipă
binatului —, şansele de a în anul trecut, că la repa- Mihai Bordeanu, maiştrii
câştiga această competiţie Ioan Covaci şi George Si-
a hărniciei de cei ce mun mode — de la secţia „re
cesc într-o uzină... „ser paraţii siderurgice" ş.ă.
vice" păreau a fi minime. C.S. HUNEDOARA Argumentele lor sînt reali
— Aceasta doar la o zarea integrală a planului
primă vedere, sau numai la producţia de piese de
pentru cei care nu cunosc raţii siderurgice muncesc schimb şi utilaje siderur
îndeaproape munca noas oameni harnici, pricepuţi. gice, încadrarea tuturor lu
tră, importanţa ei în asi Dorim ca şi la finele a- crărilor de reparaţii în ter
gurarea bunului mers al cestui prim an al cincina menele- stabilite în grafice,
producţiei fiecărei secţii a lului 1986—1990 să ocupăm scurtarea unor termene de
combinatului — preciza un loc de frunte, să de punere în funcţiune a uti
ing. Ieremia Mîica, directo monstrăm că şi cîştigăto- lajelor programate în re
rul uzinei nr. 5. Pentru o rilor întrecerii le este ca paraţii.
eventuală punere în temă, racteristică dorinţa de per Pentru acest an, colecti
voi preciza că lucrările de manentă autodepăşire. vului uzinei nr. 5 îi revin
reparaţii şi întreţinere pe Rezultatele primelor de sarcini deosebit de mobili
care le executăm la toate zatoare. Astfel, în vede
mersuri în relevarea a-
utilajele de bază de pe cestei dorinţe sînt con rea pregătirii corespunză
fluxul tehnologic al C. S. semnate, după două luni toare a lucrărilor de repa
Hunedoara au o însemnă raţii capitale care vor în Secţia Hunedoara a în
tate deosebită, decisivă pen din acest an, de realizările treprinderii „Vidra" din O- Bogată activitate de propagandă
răştic. Silvia Opreşan con
tru producţia de cocs, fontă obţinute de oamenii mun cepe din această săptămînă duce o brigadă din ate
oţel şi laminate. De ase cii din secţiile prelucră — la poduri rulante din lierul cusut, care se mîn- prin conferinţe
dreşte cu deosebite rezul
menea, implicaţii hotărî- toare nr. 1 şi 2, reparaţii sectorul de laminoare, tur tate în muncă. Elena Borş
toare au şi rezultatele pe siderurgice, confecţii meta nătorie şi oţelărie, la utilaje şi Viorica Berbecar (pri
mele din stingă) sînt nu
care le obţinem în acti lice, forjă, turnătorie. Des MIRCEA DIACONU mai două din cele ce au Comitetul municipal de rialist-ştiinţifică, etică şi
vitatea de producere a pie pre aceste realizări vor contribuit la bunul renume partid Petroşani dispune echitate socialistă şi pro
al brigăzii.
de o bună experienţă in
bleme ale politicii- interne
selor de schimb necesare besc cu competenţă cei mai (Continuare in pag. a 3-a) organizarea şi desfăşura şi externe ale partidului şi
rea propagandei prin confe statului.
rinţe, expuneri, dezbateri, Pe baza măsurilor adop
Acţiuni neprogramate şi programe neonorate simpozioane etc — forme tate de secretariatul comi
vii, atractive, care se bu
tetului municipal de partid,
cură de aprecierea oame Cabinetul municipal pen
nilor muncii din unităţile tru activitatea ideologi
Mai întîi ne-au atras a- funcţionabilă spre incinta C.A.P., — întregită cu o frumoase tradiţii folclorice,
tenţia afişele „Cursă in sediului C.A.P. peliculă cinematografică a- a ridicat trei formaţii ar economico-sociale ale Văii că şi politico - educati
fernală", „Caruselul ve Mare contrast între as decvată — precum şi spec tistice pe podiumul între Jiului. vă a repartizat pro-
seliei". Ne-am bucurat. pectul exterior al sediului tacolele artiştilor amatori cerii republicane a ediţiei
Aşadar, vom • participa la C.A.P. şi cel al căminu din Nădăştia de Sus. „între a V-a a Festivalului naţio
nişte manifestări culturale. lui cultural. în sala mare cele două Nădăştii şi noi nal „Cîntarea României", IN MUNICIPIUL PETROŞANI
Dar n-a fost să fie. „Cursa a acestuia (cu o scenă, a fost mereu un dialog ar unde au cucerit trei titluri
infernală" — filmul adică culise, şi cortine bine în tistic, noi am fost de patru de laureat. Deşi în ziua
— a rulat cu cîteva zile treţinute) vreo 20 de scau ori la ei — ne asigură raidului nostru directorul Alcătuite din membri ai pagandiştii pe localităţi,
înaintea popasului nostru ne deteriorate sînt înşi Octavian Inulesc, directorul căminului cultural, tovară organelor municipal şi oră unităţi economice şi insti
la Căminul cultural din ruite ca la... expoziţie. Prin căminului cultural. Dar, şul Petru Suciu, sc afla la şeneşti de partid, din de tuţii pentru a participa la
-
Silvaşu de Jos. „Caruselul uşile mari ale sălii se co- cum în prezent la aşeză- Deva, membrii brigăzii putaţi, activişti ai organi organizarea şi desfăşura
veseliei" — spectacolul ar ştiinţifice — profesorii zaţiilor de masă şi ob rea unor acţiuni politico-
tiştilor amatori din Nă- Amalia Predoni, Lucian şteşti, cadre didactice, teh- educative (expuneri, sim
dăştia de Sus înveselise IARNA LA SATE — ANOTIMPUL UNEI Dănescu şi înv. Olimpia nico-cconomice, jurişti, me pozioane, informări politi
sătenii cu cîteva... săptă- INTENSE ACTIVITĂŢI Udilă — se pregăteau pen dici etc., cu o înaltă pre ce de sinteză, mese rotun
mîni în urmă. Ne-am oprit CULTURAL-EDUCATIVE tru acţiunea la zi : o ma gătire politico-ideologică şi de, colocvii), la instruirea
în faţa programului de nifestare privind educarea profesională, grupele de propagandiştilor, precum şi
activitate pe luna în curs. munică cu uşurinţă cu ex mintul de cultură din Sil materialist-ştiinţifică a oa propagandişti aduc o con la întreprinderea unor stu
Şi aceasta îşi.... consumase menilor muncii. tribuţie însemnată la înar dii. O activitate susţinută
acţiunile. Şi fiindcă alte teriorul chiar şi atunci cînd vaşu de Jos se află în pre Acţiunea din ziua raidu marea comuniştilor, a tu desfăşoară, de ani de zile,
gătire doar o brigadă artis
acestea sînt închise. Cu o
afişe şi programe n-am asemenea sală este firesc tică, nu se prea poate în lui nostru, susţinută de turor oamenilor muncii cu propagandiştii Septimiu
mai aflat, am urmărit as ca activitatea cultural-edu- trezări un viitor dialog. un film documentar cu cunoaşterea hotărîrilor de Kraus, Aurel Suciu, Ga briei
pectul exterior al clădirii cativă şi proiecţiile de film Realizarea unui microtaraf temă adecvată, dar şi cu partid şi a legilor ţării. Cristescu, Gagy Tiberiu,
care, după felul în care e să se desfăşoare la şcoala ar stimula constituirea şi puterea de convingere a Pentru a li se asigura o Mircea Baron. Ioan Sîrbu,
întreţinută este departe de de peste drum, deşi, aflăm, altor formaţii artistice, celor care şi-au asumat activitate continuă şi di Clement Negruţ, Ioan.Mun-
a fi aspectuoasă. „Avem în această iarnă căminul însă cum acesta este o mare răspunderi educative nu versificată, în funcţie de tennu, Gheorghe Conta,
bere" citim un anunţ scris cultural a găzduit cîteva problemă... numai în şcoală, ci şi în preocupările tuturor cate Gheorghe Ana, Dumitru Pă-
cu creta pe o uşă a cămi manifestări şi chiar şi Bine întreţinut, Căminul afara ei, s-a constituit goriilor socio-profesionale GHEORGHE 5ĂCÂLUŞ,
nului cultural, peticită cu spectacole. Aşa au fost cultural din Densuş oferă într-o manifestare de rezo existente în Valea Jiului, directorul Cabinetului
traforaj. Dar uşa e încu dezbaterea pe tema dez ambianţa pe care o presu nanţă, aşa cum trebuie să grupele de propagandişti municipal pentru
iată. Nu e descuiată nici voltării sectorului zooteh pune viaţa spirituală a aşe fie fiecare acţiune, fiecare sînt organizate în 5 co activitatea ideologică
cea de vizavi, în care se nic — realizată cu parti zării. De altfel, aici, grija demers în sprijinul formă lective, după natura pro şi politico-educativă
află depozitat, încă din ciparea ing. Eugen Şelaru, manifestată în ultimii ani rii conştiinţei noi, înain blemelor ce trebuie abor Petroşani
vară, orz. Aflăm că încă înv. Octavian Inulesc şi pentru actul de cultură, tate. date : viaţa de organizaţie,
perea are o altă uşă care e Gheorghe Prip, preşedintele pentru valorificarea unor LUCIA LICIU economice, educaţia matc- (Continuare in pag. a 3-a)
