Page 23 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 23
pag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 8 8(
Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii — 20,00 T
20,20 A
ll
20,35 C
program concret de muncă pentru agricultorii hunedoreni U
n
20,45 L
•fi a
n
t<
PAJIŞTILE NATURALE - IMPORTANTĂ AVUŢIE A I;
n
20,55 L
n
(1
JUDEŢULUI, CARE TREBUIE MAI BINE VALORIFICATĂ! > S
V
21,40 C (
Ţărani cooperatori,
ţărani cu gospodărie individuală,
Locuitori ai satelor,
Judeţul nostru dispune de o suprafaţă In acţiune, lucrători dc
BU (
de aproape un sfert de milion hectare pa la întreprinderea dc îmbu diopn
jişti naturale. Pentru valorificarea superi nătăţire şi exploatare a pa fi,15 SI
jiştilor, care au muncit cu
oară a acestei importante bogăţii, partici multă hărnicie la curăţa La or
cultur
paţi la acţiunile organizate în această pe rea păşunii din Sălci™. 7,30 A
vista
rioadă de consiliile populare pentru cură rul tu
lctin
ţarea şi fertilizarea păşunilor şi fîneţelor, e pun tic
condiţie esenţială pentru obţinerea unor 10,00
10.05 t,
producţii mari de furaje necesare dezvol Atlas
tării continue a zootehniei. PRINCIPALELE OBIECTIVE DIN PROGRAMUL JUDEŢEAN Pentru creşterea lctin i
kâ şti
12,00
CE ARATĂ CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PAJIŞTILOR producţiei de iarbă 12.05 1
turişti
Şl EXPERIENŢA DE PRODUCŢIE ziunii solului şi a acidi şi fîn ra fol
îmbunătăţirea
sînt defalcate pe unităţi
1 la
Pentru
ln complexul de măsuri Sintămăria-Orlea s-au rea pajiştilor naturale, potri administrativ-tcritorialc şi tăţii pe aproape 200 hec 15.00
ce se aplică în scopul spo* lizat sporuri de peste 20 vit prevederilor progra unităţi agricole, impunîn- tare. Cooperativa agricolă de 15,03
Radio,
ririi producţiei de masă tone masă verde la hectar, mului judeţean în acest du-se măsuri hotărîte în producţie din comuna rea L
verde şi fin, un loc deo cantitate de furaje cu care an trebuie efectuate lu scopul înfăptuirii lor in întrucât timpul este noastră s-a confruntat în sindic
sebit ii ocupă fertilizarea se pot obţine cel puţin crări de întreţinere pe totalitate. mult înaintat, iar la sate anul trecut cu o seamă donaţi
Bulcti
pajiştilor naturale. Eficien 330 kg carne sau peste 156 000 ha, fertilizări pe există încă suficiente de greutăţi în ce priveşte Pciitri
forţe disponibile, se im
ţa deosebit de ridicată ce 3 000 I lapte. 146 000 ha, regenerări pc Intr-o serie de locali asigurarea nutreţurilor înregi:
se realizează prin ferti De asemenea, important tăţi şi unităţi s-a trecut pune ca în toate comu pentru sectorul zootehnic. popul;
lizări este demonstrată de de reţinut este că prezenţa 17 000 ha, însăminţări şi cu forţe sporite la efec nele şi cooperativele agri Pentru a asigura, începînd r'
faptul că - aşa cum a re leguminoaselor, în special suprainsămînţări pe 17 000 tuarea lucrărilor stabilite. cole să fie întreprinse cu acest an, necesarul de \ inx-iii
zultat din cercetările ştiin a trifoiului alb, în propor ha, defrişări pe 3 000 ha, Ca urmare, pînă Ia înce măsuri energice, organi furaje şi a obţine chiar Bulcti
ţifice şi din experienţa de ţie de 10 la sută în com desecări pe 1 300 ha, com putul acestei luni, s-au zând Acţiuni dc masă, în un excedent, comitetul Sport
feri,
producţie - pe seama fie poziţia covorului vegetal al făcut fertilizări pe mai scopul realizării acţiuni comunal de partid şi con 20.00
cărui kilogram de îngră- pajiştilor are un efect pro baterea acidităţii solului mult de 20 000 hectare, lor stabilite, îndeosebi la siliul de conducere al Pentri
rea ni
şămint substanţă activă se ductiv echivalent cu apli Pe 1 260 ha şi combate s-au realizat lucrări de curăţarea, fertilizarea pă C.A.P. Boşorod au întoc La sn
obţin cite 65-81 kg masă carea a circa 100 kg azot rea eroziunii solului pe întreţinere pe 18 500 hec şunilor şi fîneţelor na mit un program dc mă O zi
verde, ceea ce înseamnă anual ia hectar. 200 ha. Aceste obiective tare, combaterea ero turale. suri, cu termene şi res jurnal
trager
cel puţin 12-16 unităţi nu lată argumente care tre ponsabilităţi precise. A- (Urnă
tritive, sau echivalentul a buie să determine factorii cesta, după ce a fost Bulcti
cel puţin un kilogram de răspunzători de soarta pro ÎNTREŢINEREA PĂŞUNILOR Şl FÎNEŢELOR - CONDIŢIE dezbătut în adunarea ge
came. Dozele de îngrăşă ducţiei de furaje să acţio nerală a membrilor coo
minte la nivel optim eco ESENŢIALĂ PENTRU ASIGURAREA NECESARULUI DE FURAJE peratori, a început să fie
nomic sînt de 75-120 kg N neze cu hotărîre pentru tradus în viaţă. întrucît
pe fond de 50 kg PzO$ şi realizarea in cele mai bune Comuna Bretea Româ — S-au repartizat, bine. — Ceva s-a făcut şi la comuna Boşorod şi coo O tiv
50 kg KzO la ha. condiţii a întregului pro nă dispune de o mare su Ce-a urinat apoi ? C.A.P. Bretea Strei, dar perativa agricolă deţin tria) î
Pe pajiştile îmbunătăţite gram de îmbunătăţire şi prafaţă de pajişti • natu — Conducerile unităţi nu suficient. La C.A.P. suprafeţe mari de păşuni Iul sir
la Dumbrava - Beriu, Pios- exploatare a pajiştilor na rale ce poate asigura lor agricole din Ruşi, Vâl Bretea Română n-a fost şi fineţe, o pondere în NEDO
tina — Pui şi Lupoanea - turale. hrană suficientă pentru cele şi Gînţaga au orga organizată încă nici o ac semnată din ansamblul paloş
O drs
animalele cooperativelor nizat acţiuni de curăţare ţiune pentru curăţarea lucrărilor pe care le-am dern,
agricole de producţie şi şi. fertilizare ia care au păşunilor şi fîneţelor, preconizat să le efectuăm zestre
(Flacfl
ale gospodăriilor din cele luat parte un mare nu deoarece preşedintele a in acest an o au cele bunilc
13 sate ce alcătuiesc co măr de membri coope lipsit o perioadă de timp, menită să ducă la creş ŞANI
muna. Cu o condiţie însă. ratori. Păşunile pe care iar ceilalţi factori de con terea producţiilor de iarbă de
— Care anume, tova vor paşte animalele ce . şi fîn. Astfel, ne-am pro Ostati
Masco
răşe primar Gheorghe Cu- tăţenilor din comună au ducere n-au întreprins ni pus ca prin lucrări de rea);
mic pentru mobilizarea
teanu ? fost, de asemenea, repar cooperatorilor. Biroul exe curăţare şi fertilizare a c»' re
— Condiţia este ca pă tizate pe deţinători de a- cutiv al consiliului popu fîneţelor naturale să ob
şunile şi fîneţele să fie nimale în vederea cură lar a intervenit, astfel că ţinem de pe cele 408 ha, ccafîli
întreţinute în mod co ţării de vegetaţie lem în medie, 3 000 kg fîn la misiu
respunzător, să fie cură noasă, muşuroaie ş.a. Con duminica viitoare vor a- hectar. Pentru aceasta NOAS
ţate şi fertilizate în fie siliul popular a organizat vea loc acţiuni de masă întreaga suprafaţă de fi torcsc
infern
care an, să se recolteze cîteva acţiuni de masă în cele două unităţi a- neţe şi pajişti naturale a braţ:
la timp furajele şi să se pe pajiştile naturale la gricole. Sîntem hotărîţi tîmpu
In comuna Toteşti s-au organizat pc tot parcursul practice un păşunat ra care au participat nume fost repartizată pe mem roşie)
anului trecui, dar şl in acest an, numeroase ac ca pînă la 15 martie să bri cooperatori pentru a nou
ţiuni de curăţare a păşunilor şl fîneţelor naturale. ţional. roşi cetăţeni. traducem în fapt toate fi curăţată şi întreţinută, Un
— Cum se acţionează — Aţi putea face un prevederile din planul în plus am organizat şi (Fiară
Rămîi
TÎRLIREA - O METODĂ EFICIENTĂ DE pentru sporirea potenţia bilanţ a ceea ce s-a rea comunal privind sporirea acţiuni de masă pe păşu tură)
lului productiv al pajişti lizat pînă acum ? potenţialului productiv al zăpăci
FERTILIZARE, INSUFICIENT FOLOSITĂ lor naturale. — Au fost curăţate 317 nile comunale. Pînă în Aripi
In adunarea generală păşunatului mutăm ocoa- — Avem un program ha, s-au fertilizat chimic pajiştilor naturale pentru prezent au fost curăţate Un c-
35 de ha in păşunea „Va
de ci
pentru dare de seamă şi lele pentru oi la 3—4 întocmit; în acest sens la 215 ha şi s-au făcut de a asigura iarba suficientă lea Stupării", acţiune la Pronv
animalelor din comună
alegeri a Cooperativei a- zile, iar în vreme de nivel de comună pe oare frişări pe o suprafaţă de şi toate unităţile agricole, care s-au distins deputa TUTA
gricole de producţie din iarnă — săptămînal. In ne străduim să-l ducem 20 de ha. tul Ion Dăniloiu, coope Urzii
Orăştioara de Sus, Aurel acest fel fertilizăm în fie Ia îndeplinire. Suprafe — Din cele cinci coo inclusiv cele din Bretea ratorii Nicolae Stoicoi,
Arghitan spunear care an 10—15 ha păşune. ţele ce se află in folosin perative agricole câte Română, Gînţaga şi Vîl-
i eele — care au avut pro Ion Dăncescu, Petru Dă
— Unitatea noastră are Consider că şi acest fapt ţa unităţilor agricole au există în comună aţi evi
Un mare număr de oi. In a contribuit la acoperirea fost repartizate pe mem denţiat trei. Să înţele bleme din acest punct niloiu şi alţii. Pînă la
aceste condiţii mu miră în întregime a necesaru bri cooperatori în vede gem din acest fapt că în de vedere în ultimii ani sfîr.şitul lunii aprilie vom Pen
de ce conducerea coope lui de furaje al fermei rea curăţării de lăstăriş şi celelalte două s-a acţio — să-şi realizeze necesa încheia acţiunea de fer fi în
şi va
rativei nu ia măsuri pen zootehnice, de mulţi ani vegetaţie, înlăturării mu nat puţin, pînă în pre rul de furaje pentru vii tilizare cu îngrăşăminte călzc;
tru organizarea fertili încoace. şuroaielor, fertilizării ş.a. zent ? toarea stubulaţic. azotoase a 100 ha de fi fi va:
zării păşunilor şi fîneţelor neţe in parcelele „Lunca fia si
prede
prin tîrlire. de Sus", „Dumbravă" şi sud-e
Ciobanul Romulus De- „Deal Chitid". în vederea minir
linescu, care a luat cuvîn- recoltării finului, a celor Intre
tul în cadrul adunării ge lalte nutreţuri în timp grade
ir "xe
nerale a G.A.P. Sarmi- optim, s-a stabilit pe iat n
zegetusa, sublinia : membri cooperatori ce cea\ă
— Iarna turmele sînt cantitate au de recoltat şi pe
aduse în incinta fermei şi transportat, un mare La
zootehnice unde sînt ţi accent punîndu-se pe fo moas
nute în toată perioada losirea atelajelor. mult
pînă
cu zăpadă şi ger. Ar tre Biroul comitetului co Uimi
bui, după părerea mea, munal de partid şi comi văi.
ca oile să ierneze pe tetul de partid al C.A.P. Per
păşune unde să fie şi analizează periodic mo zile :
furajate pentru a se în- dul in care se realizează genei
grăşa o suprafaţă cit mai măsurile adoptate şi in va fi
sufla
mare de teren în fiecare tervin prompt, cînd este derat
an. cazul pentru îndeplinirea secto
Toma Lenghel, inginerul lor integrală şi la timp. Temi:
şef al C.A.P. Bîrsău, a- fi ci
4 şi
răta ; IERONIM GRECU, cele
— Noi folosim pc scară primarul comunei grad<
largă lîrlirea. în timpul Locuitori ai satului Oliaba, din comuna Lăpugiu de Jos, la curăţatul şi amenajarea păşunii. Boşorod ceată
viciu
