Page 27 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 27
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
; ;
? Ziua internaţională a femeii •
13,00 Teici
? L U I t l l I U / 1 D E M l \ H T Ă J l l : 13,03 La s
mină
★ „Ocli
dedi<
rpam
I lată-ne în a 8-a zi de date la faţa locului de se patriei noastre, femeia este* ★ Căa la
* martie pregătiţi să deschi- cretarul general al partidu strungar, cercetător, ma-i mat
caragist, inginer minier,»
I dem larg ferestrele spre lui, tovarăşul Nicolae sudor, primar, conducători Ce bucurie mai mare mi-aş dori? ★ Mclo
e Primăvară, spre Frumuseţe, Ceauşescu —, domeniu în ★ Telcs
I cu încredere că anotimpu- care ponderea femeii se auto, director de întreprin- ★ Azi,
parti
#
® rile se vor succeda harnice apropie de 92 la sută. dere, deputat. Drumul spre Părinte a trei copii fiind, copleşitor, ne resoarbe - din romaneasca grija, omeneasca taj
(
I întru împlinirile aşteptate. Tot mai mult se afirmă for adevărata demnitate i-a nu m-am obişnuit nici ocum cuvinte ; starea este cumva grijă pentru Mamă şi fiii ★ Mari:
Sîntem în a 8-a zi de fost deschis de Partidul* cu felul acela înduioşător a neputinţei de a răsplăti, balet
9 ţa de muncă feminină în ei, pentru cea care zămis ★ „Dc
1
. martie, la sărbătoarea care Comunist Român, prin po- în care Mama mă dojeneşte prin cuvinte, dăruirea fără leşte viaţă, pecetluieşte eseu
adună într-o luminoasă cu- industria chimică (51—54 la litica sa înţeleaptă, de se-» pentru „micile" neglijenţe, seamăn a mamei către fiii viaţă. ★ Sărb
tic -
* nună cele dintîi flori ale sută), constructoare de cretarul său general, tova-i fie că nu mă îmbrac mai săi. Este dăruirea de viaţă, Mamă, izvor al dragostei, ★ Auto
* primăverii pentru a le dă- maşini (35 la sută), mate răşul Nicolae Ceauşescu,® gros şi-am să răcesc, fie că este strigătul stelar al naş al vieţii ! Cuvintele se sub 14,45 Supt;
* rui mamei, soţiei, surorii, rialelor de construcţii şi prin statornica-i preocupa-, mănînc prea repede, fie că, terii, este nesomnul şi este ţiază pînă la lacrimă, cu 19,CO Telej
I fiicei, iubitei, colegei. prelucrării lemnului (30-40 re pentru continua ridicare fie că... Pentru o mamă izvorul de lapte. Poate că vintele nu conţin aur ; cu 19,20 Teici
(colo
* E ziua în care ţara îşi la sută), a celei alimentare a rolului femeii în viaţa e-* rămîi pur şi simplu Copilul; trebuie să rămînem cu su vintele sînt mai slabe decît 19,50 Oma
| omagiază marea şi gene- conomică, social-politică,' mama nu îşi schimbă inima. privirile : mă uit în ochii rii i
Do cu
a roasa forţă în construirea (41-82 la sută), în circu ştiinţifică şi culturală a» De la Eminescu încoace, pro fletul copii, deci să iubim tăi, sînt buni şi acolo e 20.05 Spec
I noii societăţi — femeile — laţia mărfurilor, turism, tele ţârii. i babil că trebuie să recu toate minunile lumii, deci şi mierea şi sarea, şi mi dedic
a şi nu sărbătorim doar o Este firesc şi înălţător ca să nu ignorăm jocul, deci să reasma, şi lumina zilei... Mă Mart
I jumătate din populaţia în această zi sărbătorească,* noaştem cu toţii : nici un ne uimim în faţa lumii, pen uit în ochii mamei şi, iată, terna
meii
României socialiste, ci o femeia hunedoreană să a-l poet nu a scris mai măies tru a o redescoperi mereu, 21.05 Fenn
B trit, într-o scînteietoare sim mă simt copilul mamei mele!
prezenţă dinamică, remar- ducă gînd de aleasă recu-® cu toată fascinaţia prin care cânte
w Ce bucurie mai mare mi-aş o fl
, cabilă în toate domeniile, ncştinţă şi mulţumire cir-, ţire a limbii române, poe necunoscutul suscită interesul dori ? ! literr
cu semnături de presti maciului patriei, tovarăşul' mul pe care îl merită orice copilului ? core;
9
giu în ctitoria noii socie- Nicolae Ceauşescu, şi aca-® mamă. Ceva stînjenitor, ceva Să redescoperim marea, EUGEN EVU 21,55 Telej
1
' taţi. demicianului doctor ing i - 22.05 Din
3 E ziua Celei care duce ner Elena Ceauşescu —® eînte
mclo
1 prin timp taina şi datoria care îmbină alese calităţii CHIPUL TĂU, MAMĂ (colo
e zămislirii vieţii, de om politic, de ştiinţă şi® Cîtă iubire porţi în tine
i Tulburător prilej ca, în militant revoluţionar cu Şi cît dor se aude în tine intrînd
f
a frumuseţea acestei zile, să cele de soţie şi mamă. în- Chipul tău e o vestire de bine i K A C
e
, ne unim cugetul şi gîndul ţelegînd că noul lor statut Şi mi-e mai drag ca oricînd.
1
întru stima şi bucuria to social-politic îl datorează
varăşelor noastre de viaţă partidului, femeile hunedo-® BUCUR)
1 şi de muncă. Pentru că, în rene îşi reafirmă, la aceas-l Cîtă speranţă, cîtă bucurie dioprogra:
® tot ce e românească înfăp- tă sărbătoare, încrederea» în ochii tăi se aşează fără uitare Azi, Ziui
Te sărută ora şi clipa tîrzie
, tuire se află, onorantă, pe- în capacitatea şi vrednicia j O stea te viscoleşte fără-ncetare. Radi o juni
presei ; 8.
cetea muncii femeii, cu lor, angajîndu-se să-şi în-- zicale (le
noul său statut, însoţit de deplinească cu competen Eşti atît de bună, mi-eşti atit de dragă Re;
1 o tot mai bună pregătire ţă îndatoririle ce le revin Sînt fiul tău, dă-mi mîinile să le sărut 9,01. „u.
Audienţa
® profesională de specialita- comunicaţii, prestări de ser din hotărîrile Congresului® Privirea ta-i un fruct curat de vară letin de
i te, la nivelul exigenţelor vicii şi industria mică (59— al XIII-lea al partidului, I Dorul — fără sfîrşit, fără-nceput. vlsta litei
® telinico-ştiinţifice contem- 84 la sută), iar în cerceta pentru a onora cu răspun-® Orchestra
Iară ,,0<
, porane. Un statut al dem- re—proiectare, în sectoarele dere sarcinile de plan din I MiRON ŢIC din Carai
nităţii cîştigate în timpul primul an al noului cin-a letin de
0 sanitar, farmaceutic, de a-
eroic deschis de Congresul cinai şi a cinsti cum se | univers ii
11.35 Pu
1 al IX-lea al partidului, de sistenţă socială, învăţămînt, cuvine aniversarea a şase* ÎNGĂDUIŢI-MI UN CÎNTEC Buletin
® cînd la cîrma partidului şi cultură, artă prezenţa com decenii şi jumătate de la | Atlas ctU
• a patriei se află ctitorul petentă, responsabilă a crearea partidului nostru La vremea intrării în primăvară, mîi comoara
9
0 de, eră nouă, tovarăşul comunist, port-drapelul tu- j nile mamei rînduiesc zăpada rămasă. ne Ia 1 1
lin ''e şti
1
1 Nicolae Ceauşescu, Omul personalului muncitor femi turor izbînzilor României Dinspre copilăria noastră şi din somnul tio' .'."80;
care a ridicat pe loc ono nin este de 53-91 la sută. socialiste. ierbii se aud zvonuri mari : se apropie Camelia î
a Fotbal ni
rant munca şi viaţa femeii. Cifre ce reprezintă trans 8 Martie 1986. Tulbură-J înflorirea. Femeia continuă neliniş
întreprinderea
As-
„Vidra"
Orăştie.
1 Un statut care aici, pe formări esenţiale, de struc tor prilej ca în elanul" tea Inimoasă a vieţii prin naşte poet din secţia ovine, sector sortare de- 18.00 Ore
letin de
® vatră hunedoreană, a dat tură, femeile putînd mînui purificator al acestei zile * re, măsoară în balanţa luminii paşii, cimelrat. Prin contribuţia muncitoarelor tăinuia o.
1 o nouă fizionomie forţei să ne unim cugetele, ini ® cuvintele şi bucuriile celui desprins din din acest sector, ca şi din toate sec inlcrnaţio
r
informaţi
a de muncă feminine a că- utilaje complexe de înaltă mile şi nădejdea, adresînd • ea ; aduce păsările, oricît de departe toarele de pe fluxul productiv, numai Pentru a;
i rei pondere în numărul tehnicitate sau exercitînd Mamei, Soţiei, Surorii,* le-ar fi alungat căderile toamnei. în luna trecută din acest an au fost Ra' 1 uluiri
personalului muncitor a Fiicei să ne trăiască întru I Sărut mîna, mame alo lumii ; îngă culturală
m funcţii pînă nu de mult realizate peste 5 000 de haine pentru t'e dv. :
ajuns la 37 la sută. El este mulţi şi frumoşi ani, vă-s duiţi-mi un cîntec simplu, din unghiul
f inaccesibile lor. Pentru că export, ceea ce reprezintă o realizare nai : 22,
relevant în industria u- zînd în arcul de lumină al | pe care primăvara-1 deschide în ochii de seamă a colectivului de muncă de Muzică
® şoară - ctitorită pe aceste azi, aici, pe vatră hunedo sărbătorii însusi VIITORUL® copiilor voştri ; şi întoarceţi în palme aici. 24.00 Rul
1 meleaguri Ia indicaţiile reană, ca pe tot întinsul PATRIEI. respiraţia griului, pînă cînd cuvintele Foto NICOLAE GHEORGHIU
e noastre vor găsi ceva care să vă semene.
0-0 — 0- 0- 0- 00 - O _ 0 _ G - G - O _ O _ LILIANA PETRUŞ
Adunare festivă
DEVA :
/fH * a ts k B " E # * a n tria); L'
în climatul solemn şi e- condiţia nouă a femeilor C e r t i t u d i n i l e a f i r m a n i lui singui
moţionant al manifestărilor în viaţa economică, social- NEDOAR
omagiale, ieri s-a desfăşu culturală şi ştiinţifică a ju paloş (M
O dragos
rat. la sala „Arta" din De deţului Hunedoara şi mu e privim şi le ascul Şi nu avem replică la laţă de mine însămi. Ş: fost o opţiune a mea pe dern, sal
va, adunarea festivă con nicipiului Deva, aportul a- / tăm. Cu uimire şi cu argumentele Carolinei Ban- atit timp cit încă nu pot li care am împlinit-o în anii zestre
sacrată Zilei de 8 Martie. cestora la realizarea sarci admirafie. Cu bucurie hazi, Vioricăi Ene, Auricăi mulţumită de cît am făcut '80. Pentru mine, această (Flacăra)
La adunare au participat nilor de plan, la înfăptui şi cu interes. Sint tinere Fornade, Vaticăi Dogaru, şi ce am făcut, răspunde a doua competenţă înseam bunilor .
ŞANI:
tovarăşul Radu Bălan, rea obiectivelor ce revin sau in puterea virstei, fru Elenei Muscari, conducă rea o simt tot mai mare". nă foarte mult, mai ales de Vu!
prim-secretar al Comitetu unităţilor economice din moase, vesele, dezinvolte. toare de formaţii de lucru, că lucrez într-o policlinică Ostaticul
lui judeţean de partid, hotărîrile Congresului al Comunicarea se face de la a căror participare la afir rt redeţi că e puţin nouă, modernă, dotată la Masca di
rea); LU
preşedintele Comitetului XlII-lea al partidului. A inimă la inimă, e un mo marea pe plan naţional a B. lucru să fii atit de cerinţele medicinii de azi". cu repet;
executiv al Consiliului fost, de asemenea, relie ment al adevărului, al gin- tinerei Întreprinderi de con 99™ activ ca Alexandrina Şi dr. Metania Herboi, se VULCAN
popular judeţean, membri fată politica demografică a dului curat, exprimat nu fecţii Vulcan e o certitu Costea ? Cînd e vorba de cretarul organizaţiei de Roma —
ceafărul)
ai birourilor comitetelor partidului şi statului nos doar prin vorbe, ci şi prin dine. hărnicie — Alexandrina, cind partid de la Spitalul oră inisiuni
judeţean şi municipal De tru, ca parte componentă chip. Le-am surprins la lo Vocaţie pentru o mese e vorba de acţiune în con şenesc Haţeg, e numai lu NOASA:
va ale P.C.R., ai comite a programului de realizare curile lor de muncă, in rie învăţată cu dorul şi siliul de conducere al coo mină cînd ne vorbeşte toresc);
infernală
telor executive ale consi a unei noi calităţi a vie pragul acestei sărbători din dragostea de a te şti sfâ- perativei ea, cînd e vorba despre condiţiile şi munca BRAD î
liilor populare judeţean şi ţii, pentru continua tine martie, cînd ne face plă pin pe munca ta ? Poate. de contractat şi predat pro celor ce şi-au asumat ma tîmplă ni
municipal, membre ale reţe şi vigoare a naţiunii cere să aflăm argumente O nouă condiţie ? Cu si duse la fondul de stat — rea, inegalabila misiune de roşie); ■
nou îmr
activului mişcării de fe române. ale vocaţiei lor pentru guranţă ! tot ea. Dar dacă stau şi a străjui la sănătatea se Un şer
mei din municipiul De în atmosfera caldă şi muncă, pentru activitatea mă gindesc bine, mă con menilor lor. (Flacăra)
Rămăşag
J3 şa tirziu porniţi spre
va, reprezentanţi ai orga înălţătoare a sărbătorii, obştească, argumente ale f9 casă ?" „Eu zic că trazic. Că Laurica Mariş, ingă floarea care tre tură); H
şefă de echipă de la C.A.P.
profesionalismului şi anga
nizaţiilor -de masă şi ob participanţii la adunarea jării, ale vredniciei şi inte 9 9 , m astăzi e încă devre Curasada nu-i cu nimic / buie ocrotită de ger, zăpadă (
şteşti, un mare număr de festivă au adoptat textul ligenţei, argumente ale a- me. Locul nostru este mereu mai prejos. Şi-n coopera lingă puiul care în Aripi de
Un corni
femei muncitoare, ţărănci unei telegrame adresate firmării lor in viaţa poli în mijlocul oamenilor". tivă, şi-n gospodăria pro cearcă să zboare, lingă dc cultu
cooperatoare, intelectuale, C.C. al P.C.R., tovarăşului tică, economică şi social- „Sinleţi activistă de peste prie unde creşte patru bo zidirea care se înalţă, praf. Promislu
casnice. NICOLAE CEAUŞESCU, culturală a judeţului. „Sîn trei decenii. Mereu neobo vine, trei porci, oi... Anul Valeria Blaj slujeşte de trei TLTA : (t
Urzii
Adunarea festivă a fost prin care îşi manifestă re tem o adevărată echipă, sită, mereu cu o tinereţe trecut a predat la stat decenii, cu dragoste ma LAR'i'l
deschisă de tovarăşul Ilie cunoştinţa faţă de partid, care nu se vrea întrecută. de invidiat în organizarea două bovine şi 1 500 I ternă şcoala din satul na Krnmer
Lavu, prim-secretar al Co de secretarul său general, O echipă de 700 de femei lapte. Pentru anul acesta tal — Vărmaga, alături de
mitetului municipal Deva — muncitoare intr-o unita unor acţiuni in comitetele are contractat un viţel, un colega sa Doina Podean
al P.C.R., primarul muni faţă de tovarăşa Elena te ctitorită anume pentru şi comisiile de femei. V-a porc, 1 600 I lapte. Cîntă-
Ceauşescu, pentru statorni fost greu cînd aţi fost în şi de fosta-i elevă, azi edu
cipiului. Despre semnifica ca grijă acordată femeii, noi, rod al gindirii crea vestită primar ?" „A fost rifi dumneavoastră care-i catoare tot in sat, Maria
ţia sărbătorii de la 8 Mar angajîndu-se la o muncă toare, al grijii statornice pe greu pînă am cunoscut oa mai vrednică, mie mi-e Cosmoi, Le-am aflat cu
Pentru
tie a vorbit tovarăşa Ilea responsabilă pentru înfăp care secretarul generah al menii, pînă m-au cunoscut, greu" — ne îndeamnă loa- privirile înrourate de feri deveni s
na Bârţan. preşedinta Co tuirea obiectivelor ce revin partidului, tovarăşul Nicolae pînă le-am cîştigat încre nichie Popa, punîndu-ne cire, tulburate de bucuria cerul nc
mitetului judeţean al fe judeţului din hotărîrile Ceauşescu, ne-o poartă derea. Acum, cînd îi simt faţă în faţă cu vrednicia întîmpinării sărbătorii sa vor cădc
meilor. în cuvîntul său, Congresului al XlII-lea al nouă, femeilor. Aici am aproape de problemele co ,*ş/ răspunderea muncii fe tului : 125 de ani de la formă di
niţă. Vîn
vorbitoarea a stăruit asu partidului. învăţat meserie, aici ne-am munei, cînd văd în ei umăr minine. înfiinţarea şcolii, 30 de ani derat, ci
îicări în
pra noului statut social- Colectivul Teatrului de conturat un statut de care de nădejde, greul a mai ereu acolo lingă fiin de la darea în folosinţă a unde va
astăzi sîntem mîndre. Şi
politic al femeii din Româ estradă Deva şi formaţii ne străduim să-l merităm. scăzut. Dar a crescut - ţa care trebuie ocro actualului local. „Cite des km/h, p
nia socialistă — rod al po artistice de la Casa de cul Cu locuri de frunte în în recunoaşte Maria Ciornei; tită, medicul specia tine s-au împlinit de aici I est şi si
liticii înţelepte a Partidu tură Deva, laureate ale trecerea pe ţară, cu apre primarul comunei Şoimuş — list în interne Metania Iar oboseala noastră e răs turlle m
plătită cu imensele-i ros
prinse îi
lui Comunist Român, a se Festivalului naţional „Cîn- cierile de care se bucură şi creşte răspunderea faţă Herboi şi-a onorat profe turi educative". plus 3 |
cretarului său general, to tarea României", au între produsele noastre peste ho de obşte, faţă de sarci siunea cu a doua, compe maxime
varăşul Nicolae Ceauşescu. git adunarea festivă prin- tare, e firesc să-l merităm !" nile economice şi sociale, tenţă — cardiologia. „A LUCIA LICKJ de. Loco
ceaţă.
Un loc distinct l-a ocupat tr-un emoţionant spectacol.