Page 3 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 3
pag. 3
SlMBĂTĂ, 1 MARTIE 1986
Mai multă răspundere din partea locatarilor 1 Creşterea eficienţei economice Tflăiţişai |
HUNE împreună cu tovarăşul altor consilii populare din .dintre cele ale căror terase (Urmare din pag. 1) de recoltă sau de produc pămintului şi pe cea a »
Floare răsărită pe harta |
Eugen Ştefoni, şeful secţiei zonă. Aceasta se întîmplă în au fost reparate anul tre ţie în zootehnie, în raport inimii la fiecare început 1
prestări — construcţii, pre comunele unde consiliile cut şi dacă apartamentele rată în specia] realizării cu cheltuielile efectuate. de martie. lumină, lumină i
Floare
şedintele consiliului oame populare nu s-au îngrijit în care am intrat erau cu unor însemnate sporuri de Ca urmare, o serie de coo sărutată de privirile noas- |
de sdp- rate şi îngrijite, casele scă recoltă şi valorificării unor perative agricole cum sînt
>arC co nilor muncii de la E.G.C.L. să-şi creeze secţii proprii (re calde, admirative. I
li c genului Haţeg şi cu tovarăşa Leti- de prestări în construcţii rilor în schimb sînt în cantităţi suplimentare de cele din Sarmizcgetusa. Glas şi şoaptă, izvor al «
Ocni de ţia Ştefoni (simplă coinci Trebuie să apeleze mereu mare suferinţă. Pe pereţi produse la fondul dc stat. Romoşel. Boşorod, Gurasa- pămintului, metaforă a |
:portaj ★ se văd foarte neplăcut ur da, Turdaş, Cristur, Vaţa clipei. Aripă a orei ce se |
săptăminii denţă de nume), şeful bi la ajutor dinafară. De asemenea, la C.A.P. Ra- vesteşte cu ramurile tinere »
audiţie * roului fond locativ, trecem Tot împreună cu tovară mele unor infiltraţii de apă poltu Mare, numai la cul de Jos, Livadea şi altele, prin care pulsează seva |
uvinteloiţ * în revistă situaţia locuin şul Eugen Ştefoni intrăm fie din terasă, fie de la tura porumbului s-a înre nu au reuşit să-şi acopere nouă a anotimpului.
Sunet al naturii, firicel ,
erprc(i ai prin cîteva blocuri din instalaţii de scurgere la gistrat un beneficiu de cheltuielile din venituri sublim. Logodnă a cuvîn-
icc * Azi! ţelor proprietate de stat
j al parti- din oraş. care s-au reparat o serie 400 000 lei, iar cooperatorii proprii, deşi au posibilităţi tului înălţat în poem.
eportaj * — Anul trecut, ne spu de defecţiuni. Asociaţiile din Ostrov au realizat un reale pentru a desfăşura o Ghiocel — vestire de bi
muzical de locatari în cauză aveau beneficiu de 159 000 lei la activitate - rentabilă, aşa ne, culoare lină a ochiu
momente ne tovarăşul Eugen Şte Cum este folosit, lui, a ochiului dornic do
lui * Tcle- foni, s-au reparat 15 terase cum este întreţinut tot timpul să dea casei cultura cartofilor, ceea ce cum de altfel au şi avut a privi pacea cimpiei, a
griului sărutat de aerul ce
Autograf faţă de 11 planificate, 6 a- scării un aspect salubru şi pune cu putere în evidenţă prevăzut prin planurile de vine cu zorii împodobiţi
coperişuri de ţiglă, s-a în fondul locativ civilizat. faptul că obţinerea unor producţie şi bugetele de cu freamătul fraged.
— Cronica La blocul 3 pe scara D
traversînd
gîn-
Lumină
clor poli- locuit tinichigeria la 17 al statului? producţii superioare la hec venituri şi cheltuieli. durile, dîndu-le culoare şi
imobile, s-au refăcut fa s-a produs o înfundare de tar şi suplimentarea livră O serie de unităţi, pen frumuseţe. Miez dulce,
ţadele la cinci imobile faţă coloană. Echipa de la „de rilor la fondul de stat re tru a-şi echilibra bugetele, speranţă şi vis.
opedia de trei cîte am avut pla ranjamente" a unităţii de prezintă factori decisivi în valorifică şi alte resurse Mărţişor — floare simbol,
olor) cartierul Aurel Vlaicu, în gospodărie locativă se află de care dispun. La C.A.P floare dăruită cu emoţie #
de pri- nificate, s-au reparat insta cîteva apartamente. asigurarea unei rentabili finitelor dragi: mamei, so- I
:olor) laţiile în opt subsoluri „în exerciţiu". tăţi ridicate pe fiecare Boş, spre exemplu, -în anul ţiei, iubitei, colegei. Măr- ^
Stic. „Un tehnice de blocuri. Nu se poate spune că am — Dacă aţi şti ce scoa produs. trecut, din activităţile de ţişor — triumf al vieţii, al |
>işnuit“ — Au rămas nerezol întîlnit locatari care nu tem uneori din aceste co Şi în legumicultura, aşa mică industrie' s-a obţinut tinereţii ce ne luminează |
şi ne cucereşte inima din- ^
vate cereri de reparaţii manifestă grija cuvenită loane de scurgere ! Obiecte cum relevă exemplul fer un beneficiu net de peste totdeauna şi pentru tot- .
de anul trecut ? pentru apartament. Am în care în nici un caz nu au mei nr. 3 (condusă de ing. 600 000 lei, iar la C.A.P. deauna. i
— Nici una. Pentru anul tîlnit această grijă la a- ce căuta în instalaţiile de Nistor Giura Dorin), a Vaidei s-a înregistrat un MIRON TIC ;
acesta, pe baza graficului partamentul nr. 1 din blo canalizare şi pe care nu A.E.S.C.H. Deva, se poate beneficiu mai mare de
de introducere în reparaţii cul 17 B în care locuieşte mai inconştienţa unora le desfăşura o activitate cu 200 000 lei din participarea
vom efectua repararea a 12 Zenovia Opîrlescu, am în- face să ajungă acolo pro- rentabilitate ridicată. Pro la lucrări de cooperare cu IGNORÎND REGULILE 1
terase, şase acoperişuri din tîlnit-d în apartamentul 3 ducîn'd mari neplăceri al ducţiile obţinute au permis inspectoratul silvic, asigu- DE IGIENĂ
ţiglă, vom înlocui tinichi din blocul 2 ABC, unde lo tor locatari, în special ce fermei să realizeze venituri rîndu-se astfel şi o mai Cit de importantă este
I: 6,00 Ra- cuieşte Tiberiu Vlăiconi. lor de la parter — ne spu
dimineţii ; geria uzată la patru imo medii la hectar însumînd bună folosire a forţei de păstrarea igienei şi ma
a zilei în bile, vom recondiţiona Ambele apartamente sînt nea unul dintre instalatorii 56 000 lei, astfel beneficiul muncă a cooperativei agri nipularea cu grijă a tot
00 Radio- patru faţade, vom repara situate la parter. chemaţi să desfunde co fermei ajungînd la 1,4 mi cole.
i, în ţari; — Am preluat aparta loana. lioane lei. Este de notat că Principiile autoconduce- ceea ce vine in contact
:sci ; 8,10 instalaţiile din şapte sub mentul de la alt locatar — Din discuţia cu un cu alimentele puse in vin-
;icalc; 9,00 soluri tehnice la blocuri, şi pe ansamblul asociaţiei rii muncitoreşti şi ale auto- zare este un lucru cunos
; 9,05 Au- vom face reparaţii capi ne spunea Tiberiu Vlăi locatar deducem că multe s-a depăşit beneficiul pla gestiunii economice trebuie cut. Se ştie că ignorarea
0,00 Bule- coni — dar am fost mul corpuri dure mari ajung în nificat. aplicate cu mai multă fer
1,05 Rcvis- tale la instalaţiile sanitare ţumit de starea în care unor reguli simple de cu
io -• 10,40 şi de încălzire centrală la conductele şi coloanele de Din aceste exemple se mitate şi în asociaţiile eco răţenie poate avea efec
taică 11 blocuri. mi l-a predat. canalizare aruncate prin desprinde concluzia că a- nomice, în I.A.S. şi S.M.A., te nedorite asupra sănă
micii Pe aceeaşi scară, însă, la sifoanele de terasă desti colo unde conducerile uni unităţi a căror activitate
M) Buletin — Dar cu promptitudi apartamentul nr 17, uşa de nate aerisirii instalaţiei do tăţii. Ceea ce ne deter
In univers nea în intervenţii cum tăţilor, inginerii şefi şi nu s-a înscris în indica mină la redactarea aces
n ; 11,35 staţi ? la intrare e toată peticită canalizare sau scurgerii a- contabilii şefi se preocu torii de eficienţă stabiliţi tei note este faptul că la
00 Buletin — Nu putem spune că ca urmare a unor dese pelor pluviale; că cei ce pă cu întreaga răspundere pentru anul 1985. Cauzele
Atlas cul- agresiuni asupra ei. Deşi fac acest lucru sînt copiii. mai multe magazine ali
1 comoara sîntem de o promptitudine de aplicarea tehnologiilor nerealizării veniturilor şi mentare din Deva şi Sl-
0 De la 1 aşa cum ne-am dori-o noi se afla cineva în casă, a Dar copiii au părinţi. De ce înaintate, de reducerea ale depăşirii cheltuielilor meria am constatat că
iletin de şi cei ce au nevoie de ser refuzat să ne deschidă spre nu-i opresc aceştia de la cheltuielilor şi folosirea cu planificate au constituit o-
Jian club; a putea schimba cîteva cu asemenea acte necugetate, bieetul unor temeinice ana ambalajele pentru pline
ial; 16,15 viciile noastre. Unitatea vinte pe tema grijii faţă de ce nu fac locatarii opi maximă chibzuinţă a fon şi lapte nu sînt curate.
ial-cetăţc- angajează prea multe lu durilor băneşti, rezultatele lize--în adunările generale Grosimea stratului de
uletin de crări faţă de capacitatea de apartamentul pus ia nie împotriva neglijenţei economico-financiare sînt ale oamenilor muncii, a-
ică pe a- dispoziţie de societate. şi nepăsării unor concetă doptîndu-se programe de praf de pe unele navete
00 Orele de care dispunem. Execu favorabile, oglindindu-se în este o dovadă că n-au
1 de ştiri; tăm lucrări şi pe teritoriul Blocul respectiv este unul ţeni ? în prezent au loc însemnate beneficii. în a- măsuri politico-organizato- mai fost spălate de mul
politică adunări generale ale aso celaşi timp', rentabilitatea rice şi tehnico-economice
naţională; ciaţiilor de locatari. Este este expresia concretă a menite- să determine, în tă vreme.
ifonLiwjii ; momentul discutării aces Vina in aceste cazuri
mda dv. ; modului cum se foloseşte acest an, obţinerea de re nu aparţine lucrătorilor
a.1; 20,20 Deviza siderurgiştilor hunedoreni tor aspecte şi al luării unei baza tehnico-materială şi zultate economice superioa comerciali, ci furnizorilor,
; 21,00 La atitudini mai ferme faţă pămîntul, confirmînd vala re, care să se regăsească
22,00 Ha- de toţi cei pe care nu-i care au uitat, probabil,
i Sport ; întregii activităţi a side bilitatea proverbului potri şi în sporirea eficienţei că igiena este obligato
e dans ; (Urmare din pag. 1) interesează mai mult decît vit căruia • „omul sfinţeşte fermelor, sectoarelor şi sec rie nu numai in procesul
ctin de. rurgiştilor hunedoreni. S-a cei patru pereţi ai camerei locul". în contrast însă, ţiilor, a activităţii de an
relevat efectele neajunsu cerut, în acelaşi timp, ca lor. Locuinţele puse la samblu a unităţilor respec de producţie ci şi în
rilor din activitatea pro drelor de conducere, ingi dispoziţia noastră de către trebuie arătat că există şi tive. transportul şi manipularea
gospodari care pun mai
prie şi a colectivelor din nerilor, tehnicienilor, maiş stat oferă condiţii de con puţin la suflet interesele produselor alimentare.
care fac parte, au făcut trilor şi celorlalţi oameni fort corespunzătoare şi generale ale unităţilor, ca Subliniind cerinţa aplică-
propuneri concrete menite ai muncii din cadrul C.I.S. nimeni n-are voie să le re admit rabat la calitatea i'ii şi bunei funcţionări a
să îmbogăţească amplu] Hunedoara să-şi sporească diminueze. lucrărilor şi nu asigură noului mecanism economi-
program de măsuri adop eforturile în vederea pro ION CIOCLEI co-financiar în agricultură,
fă' ’es- tat în adunare, în scopul movării unor noi tehnolo sporurile corespunzătoare secretarul general al parti
’a- îmbunătăţirii activităţii pro gii capabile să asigure re dului a arătat că şe im
a-n viaţă pune : „Să aplicăm cu mai FiRMĂ-PĂCĂLEALĂ
6DOARA : ductive, realizării integra ducerea consumurilor, creş
tm — A); le a sarcinilor pe • acest an terea productivităţii mun multă fermitate principiile Pe fereastra uneia din
ai vedem şi în continuare pe între cii şi eficienţei economice, cointeresării materiale, ale tre secţiile prestatoare de
;. Confru acordului global în agricul
nta Lucia gul cincinal 1985—1990. punerii în funcţiune şi servicii din complexul
ă (Arta); în încheierea lucrărilor atingerii rapide a parame tură, veniturile fiind deter meşteşugăresc al Coope
Evadarea adunării a luat cuvântul to trilor proiectaţi la capacită minate neapărat de pro rativei „Moţul" din Brad
tă lumea varăşul Radu Bălan, prim- ţile de producţie aflate ducţiile care se obţin". stă scris mare: „Curăţăto
seriile I-II Iată un obiectiv a cărui
Muşclie- secretar al Comitetului ju în curs de execuţie sau care rie rapidă". Am. intrat, a-
(Unirea); deţean Hunedoara al P.C.R. vor fi construite în perioa- înfăptuire trebuie să pre traşi de promisiunea fir
morgana Vorbitorul a apreciat ma • da următoare. ocupe în cel mai înalt mei. „in cit timp execu
1ULCAN ; grad toate conducerile uni
1 vedem turitatea şi înaltul spirit Adunarea generală a re taţi cea mai rapidă co
LONEA : de exigenţă în care darea prezentanţilor oamenilor tăţilor agricole, fiind nece mandă ?" - întrebăm. „In
repetiţie de seamă şi participanţii la muncii din Centrala indus sar ca toţi specialiştii, toţi trei zile — ni se răspun
IINOASA: cooperatorii şi mecaniza
sureştiului dezbateri au analizat acti trială siderurgică Hunedoa de. Dacă aduceţi mai re
QRICANI: vitatea desfăşurată în anul ra, prin întreaga sa desfă torii să se implice, sub con pede costumul, ii introdu
, de Vul- 1985, realismul şi însem şurare, şi-a onorat pe de ducerea organelor şi a or cem azi în lucru. Mîine
BRAD : plin statutul de for al de ganizaţiilor de partid, în
i (Steaua nătatea măsurilor şi propu nu lucrăm căci la noi
: Cu mii- nerilor vizînd redresarea mocraţiei şi autoconduce- realizarea exemplară a pro aşa e, o zi lucrăm, o zi
tria); Ti- grabnică a producţiei la rii muncitoreşti, evidenţiind gramelor de dezvoltare a nu, că nici de lucru nu
bătrîneţe nivel de centrală. Totoda hotărîrea unanimă a si agriculturii, a propriilor
EOAGIU- e prea mult".
? argint tă, a insistat pe necesita derurgiştilor hunedoreni de planuri de producţie şi a Dacă-i curăţătorie chi
ră); ITA- tea sporirii preocupărilor a face tot ceea ce le stă bugetelor de venituri şi mică obişnuită, lăsaţi-o
1 (Dacia); tuturor celor ce muncesc în putinţă pentru realiza cheltuieli, pentru ca acest aşa ! Nu ne mai amăgiţi
.1 clrcum- rea tuturor prevederilor de întreprinderea de tricotaje Petroşani. Pentru a treia oa an să marcheze o îmbu
te ; CA- în siderurgia hunedoreană ră consecutiv, eonfecţioncra Viorica Buţă este fruntaşă pe cu iirme-promisiuni.
zăpadă pentru creşterea neconteni plan din acest an, a obiec întreprindere in întrecerea socialistă. întrebată fiind cum a nătăţire radicală a întregii FINISAŢI-VĂ...
i); SIME- tă a calităţii şi competitivi tivelor stabilite de Con reuşit să-şi păstreze titlul, ne-a răspuns simplu: muncind. activităţi economico-finan
se întim- gresul al XlII-lea al parti ciare. COMPORTAREA I
(Murc- tăţii produselor obţinute, La laminorul de 800 mm,
lolcan, ti- astfel incit realizarea aces dului, sporindu-şi continuu
Lumina); tora la parametri superiori contribuţia la dezvoltarea Consumuri specifice de la C. S. Hunedoara,
;ă Popes- * muncesc mulţi tineri. Din
de calitate să devină deviza economico-socială a patriei. RĂSPLATA SPIRITULUI DE ECONOMISIRE •
(Urmare din pag. 1) • i tre aceştia, cei mai mulţi
----------------------------------- I Dezvoltarea spiritului de Ca urmare a activită- © sînt muncitori harnici,
La dispoziţia populaţiei tivitâţii liniilor de spălare bună gospodărire şi eco ţii depuse, colectivele u- conştiincioşi, punctuali, îşi
şi a circuitului de vidare * nomisire în rândul elevi nui număr mare de şcoli ( îndeplinesc în fiecare
Noi unităţi prestatoare de servicii în flotaţie, raţionalizarea • lor constituie o preocu au obţinut rezultate re-® schimb sarcinile ce le re
consumului de aer tehno- l pare permanentă a lucră marcabile în atragerea e- vin. Doar ici, colo, cîte
1
De la tovarăşul Ioan nat măşti şi bare pentru logic. Mai concret este © conomiilor şcolarilor pe® unul, doi, mai calcă ală
remea se Manaţe, preşedintele Coo autoturismele „Dacia 1300", vorba despre înlocuirea torilor unităţilor C.E.C. turi de la ordinea şi dls-
geroasă perativei meşteşugăreşti precum şi buzunare inte : Cu sprijinul cadrelor instrumentele specifice, i
eaţa. Ce- suflantelor vechi (5 bu- didactice se organizează Răsplătind activitatea de-© siplina muncitorească. Do
bil, mai „Drum nou" din Hunedoa rioare pentru aparatele de căţi), mari consumatoare acţiuni specifice pentru pusă, Centrala C.E.C. , rin Şerban şi Adrian Jur-
iţea. VSn- ra, aflăm -. radio la autoturisme. Acor de energie — fiecare Bucureşti a recompensat joni, amindoi Iinisatori,
>, la mo — Ne preocupăm să dăm în continuare cea mai utiliza 130 kW pe oră — • evidenţierea importanţei
şi Tem- şi avantajelor ce le oferă colectivele unui număr de , dau de furcă in ultima
5 va 0 asigurăm populaţiei o ga mare atenţie producţiei cu două turbosuflante (se I economisirea pe instru 8 şcoli din judeţul nostru vreme tovarăşilor de mun
ninus 13 mă cît mai diversificată pentru export, ştiut fiind va monta încă una), care • că. Primul cu şapte ab
;, iar cea de s e r v i c i i , iar unită că peste 80 la sută din acoperă mult mai efi- j mente specifice, puse la ou cîte un premiu în va senţe nemotivate, cel
1
sinus 4 şi ţilor noastre o dotare producţia cooperaţiei meş dispoziţie de C.E.C. Ca loare de 1 000 lei. Au fost
eal ceaţă cient cerinţele de aer 9 premiate şcolile genera- • de-al doilea cu trei. Bi
c chiclu- tehnică modernă. Astfel, teşugăreşti a judeţului des comprimat ale liniilor de urmare, de la an la an, neînţeles, tovarăşii lor de
în perioada următoare tinată exportului o reali spălare. De asemenea, prin casele de economii le nr. 6 Deva, nr. 2 Brad. i muncă sînt pe fază cu
vom înfiinţa o unitate de zăm noi, la „Drum nou”. s-au făcut înlocuiri de • şcolare, cît şi prin foile, nr. 5 şi 6 Petroşani, nr. © sprijinul de îndreptare.
;me rece, 5 Petrila, nr. 3 Lupeni, ,
eu cer coafură, alta de cosmetică- Prin activitatea noastră de motoare, revizii şi repa- * timbrele dc economii şi Aşa că se speră ca cei
va suUa manichiură-pedichiură, do fiecare zi urmărim satisfa raţii la utilaje şi insta- • CEC-urile de economii nr. 5 Hunedoara, cît şi i doi tineri iinisatori, Do
|
Pe alo- tate cu aparatură moder cerea cît mai deplină a ce laţii în scopul utilizării i Casa şcolară de economii
9
depunere şcolare, elevii au agoni din cadrul Liceului de rin şi Adrian, să-şi „fi
eteorolog nă, cu personal de înaltă rinţelor populaţiei, execu lor la capacitate, secto- © niseze" in scurtă vreme
srţ Petru). calificare. Am deschis o tând servicii prompte, de rizarea iluminatului în sit micile lor economii. chimie din Orăştie. « comportarea...
unitate nouă de confecţio-' bună calitate. uzină ş.a. © - » _ © - « - ® - a -