Page 30 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 30
a« m
Succese în întrecerea socialistă x S
Toii Indicatorii îndepliniţi şi depăşiţi
V''v. Dan Martinovici, şeful de consum la carburanţi kg cupru, însemnate can
De la tovarăşul inginer cadrării stricte în normele oţel, 50 kg aluminiu, 40
SOflÂLISMlIL muncă din acest an au în economic a fost înde sebită la obţinerea acestor
transport şi economisirea severă a
tităţi de hîrtie şi cartoa
de
autobazei
local din Hunedoara, a- acestora, planul nostru
ne. Cu o contribuţie deo
flăm :
plinit şi depăşit. Astfel,
realizări se înscriu şoferii
— Primele două luni de
Constantin Tilea, Lazăr
la transport călători am
semnat pentru colectivul
che, mecanicul Ioachim
port taximetre — 120 la
nostru eforturi şi străda realizat 118 la sută, trans Drăghin, Vasile Vasila-
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P C. nii deosebite în vederea sută, transport tehnologic Stan, electricianul Nicolae
îndeplinirii şi depăşirii — 124 la sută. în aceeaşi Vinter, mulţi alţii. Locul
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N indicatorilor de plan. La perioadă am recondiţio întîi, ocupat anul trecut
ora de faţă putem rapor nat însemnate cantităţi de de unitatea noastră în în
ta că prin mai buna uti piese de schimb, ca : dis trecerea socialistă dintre
lizare a parcului din do autobazele de transport
Anul XXXVIII, nr. 8 806 DUMINICĂ, 9 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani tare, creşterea capacită curi de ambreaj, saboţi local din judeţ, vrem
ţii de transport cu peste de frînă, alterna-toare, să-l păstrăm şi în acest
500 locuri, respectarea electromotoare, alte piese
de folosinţă zilnică, a că
riguroasă zilnică a tra ror valoare depăşeşte prim an din actualul cin
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTAU! INTENSIVA seelor şi graficelor de 40 000 lei. Se cuvine să cinal. Bineînţeles, mun
circulaţie stabilite de co
cind mai bine, mai spor
m tehmc •?wductufttate uraftă ■ Ml mun acord cu beneficia subliniem că am colectat nic. (Vasile Grigoraş, co
şi repus în circuitul eco
rii noştri, urmărirea în nomic mai bine de o tonă respondent).
La „temelia" construcţiilor — proiecte
elaborate la timp, de calitate
Pe drept cuvînt se afir spune aşa — unor con ş.a. Manopera a fost re
mă că arhitectura consti strucţii cit mai frumoase. dusă cu 1,7 la sută. Toate
tuie o parte a culturii ma — Şi cît mai eficiente ! acestea sînt obţinute încă
teriale n societăţii I Ea se Esteticul îşi sporeşte valen din faza de proiectare.
realizează pe baza unui ţele dacă este obţinut prin Constructorii vin să aşeze,
sistem de creaţie propriu costuri cît mai mici, prin- la rîndul lor, alte rezultate
— un mănunchi de mijloa tr-o aşezare continuă sub pozitive. De fapt, fără o
ce de compoziţie aflat în normele de consum plani punere în operă a proiec
continuă perfecţionare — ficate. Este o adevărată telor, munca noastră ar
în care se îmbină armo probă de forţă pentru ima rămîne în anonimat.
nios metode tehnice, ştiin ginaţia şi capacitatea crea — Cum îi ajutaţi dum
ţifice şi artistice. „Trebuie toare a oamenilor muncii neavoastră pe constructori,
să-şi facă datoria mai
bine ?
Atelierul de sculărie al I.P.S.K.U.E.E.M. Petroşani. Prelucrătorul prin aşchierc Atila
— în primul rînd prin Pap şl maistrul Victor Hauptmann verifică ultimele detalii ale schiţei pentru o piesă ce
elaborarea unor proiecte va fi realizată cu ajutorul unei maşini de frezat prin copiere — un utilaj ultramodern —
de calitate şi la timp. cu care a fost dotat atelierul.
Ultima cerinţă înseamnă
să menţionăm — ne-a de din colectivul nostru. Ac- şase luni înainte de înce
clarat arh. Constantin ţionînd în acest mod am perea lucrărilor de execu CONFERINŢE ORĂŞENEŞTI
Iaremschi, directorul Insti reuşit să înscriem în bi ţie. De pildă, pentru in
tutului de proiectare Hu lanţul anului 1985 rezultate vestiţiile din 1986 — primul ALE SINDICATELOR \
nedoara—Deva — că în pozitive la toţi indicatorii: an al celui de al 8-lea I FN ZIARUL DE AZI :
s --------------------------- -------------------
arhitectura românească de depăşirea producţiei glo cincinal — a fost finali
azi se oglindesc particula bale cu 5,7 la sută, a pro zată majoritatea documen ! o Eforturi conjugate Orientare fermă spre
rităţile naţionale, cultura ductivităţii muncii — cu taţiilor tehnico-economice
şi tradiţiile poporului nos 6,8 la sută, pi-oducţia mar | pentru un plus de
tru, dinamismul şi prefa fă — cu 4,2 la sută, renta si sînt demarate proiectele forţă şi energie
cerile înnoitoare de an bilitatea — cu 6,66 la sută, pentru investiţiile din perfecţionarea întregii activităţi
vergură specifice epocii beneficiul — cu 60,4 la 1987. Totodată, sînt în curs
măreţe pe care o numim sută, reducerea cheltuieli de elaborare notele de co J • Direcţii clare de per-
Conferinţa
organizaţiei
cu înaltă mîndrie patrio lor la 1 000 lei producţie mandă pentru investiţiile J fecţionare a muncii, orăşeneşti Brad a sindica a relevat ca pozitivă preo
cuparea pentru dezvoltarea
tică „ E p o c a Nicolae cu 48 lei, creşterea gra de dotări social-culturale
Ceauşeseu". Arhitectura dului de utilizare a proiec cu termen de începere în de creştere a capaci- telor s-a constituit intr-un spiritului gospodăresc în
nouă, chemată să contri telor tip ele. 1986 şi 1987. Apoi, ne stră ' tăţii politice şi orga- reuşit cadru de dezbatere tbate colectivele, orientînd
buie la satisfacerea nece — Revenind la „proba duim să asigurăm continuu largă, responsabilă a între mai consistent eforturile
sităţilor materiale şi spi dc forţă", ştim că aţi im o asistenţă tehnică de ca J nizatoricc gii activităţi desfăşurate de acestora spre reducerea
rituale ale tuturor oame primat arhitecţilor un a- litate pe şantiere. Şi, nu organele şi organizaţiile consumurilor de materii
nilor muncii, realizează devărat spirit de inventi în ultimul rînd, gîndim I a Excepţiile de la regu- sindicale din întreprinde prime, materiale, combus
S
un stil propriu epocii con vitate şi eficienţă. Con totul prin prisma uşurării lă trebuie grabnic în- rile şi instituţiile oraşului tibili şi energie — sarcină
struirii socialismului şi strucţiile realizate în lo eforturilor constructorilor. pentru mobilizarea colec de maximă însemnătate
comunismului". calităţile judeţului nostru In 1985’ am ap'icat peste ' lăturate tivelor de oameni ai mun pusă în faţa întregii na
ţiuni de secretarul general
— Alături dc celelalte sînt, în acest sens. o „probă 80 de soluţii şi tehnologii Manifestări omagiale cii la îndeplinirea sarcini al partidului, tovarăşul
lor de plan şi a angaja
zone ale ţării, judeţul Hu materială". în 1985, cîte noi sau îmbunătăţite, adică mentelor asumate în între Nicolae Ceauşeseu, de
nedoara ilustrează cu pri tone de materiale au fost dublu faţă de angajamen Ecran cerea socialistă. documentele celui de-a
sosinţă aceasta idee. Pe economisite ? tul asumat. Conduse şi îndrumate XlII-lea Congres al parti
scurt, tovarăşe director, să — Să le enumerăm : — Fiind Ia capitolul nou I . Rîsul e sănătos îndeaproape de organele de dului. S-a remarcat, de
conturăm preocupările co oţel beton şi alte laminate tăţi : cum se aplică tehnica partid, sindicatele au adus pildă, că şi colectivul minei
lectivului pe care îl con — 185 tone, ciment — 1 045 Reflector o contribuţie însemnată la Barza s-a încadrat în toa
duceţi, eforturile arhitec tone, lemn — 115 mc, fon MARIN NEGOITÂ te normele de consum, în-
ţilor hunedoreni pentru tă —- 1800 tone, conduc obţinerea unor rezultate registrînd de-a lungul
bune în cincinalul 1981 —
„visarea", — dacă putem tori electrici — 1,6 tone (Continuare în pag. a 2-a) » — - —■
1985. Economia oraşului cincinalului precedent eco
a realizat în acest inter nomii importante, între
val, suplimentar planului, care 61 mc lemn de mină,
Aplicarea amendamentelor importante cantităţi de 44,5 tone explozivi, 717
produse.
bucăţi tăişuri detaşabile (
Aşezînd în centrul acti
calea roase grabnic încheiată vităţii sale problematica în anul 1985 colectivul a
redus cu 21,20 lei cheltuie
economico-socială, consi lile la 1 000 lei producţie
pe toate suprafeţele! liul orăşenesc al sindica marfă. Rezultate bune pe
această linie a obţinut şi
telor a acţionat mai or
ganizat şi mai ferm pen ' colectivul de la U.U.M.R.
Una din acţiunile menite grieole cooperatiste din tru perfecţionarea continuă Criseior.
să asigure ridicarea poten consi'iiie unice agroin a stilului şi metodelor de O atenţie deosebită au
ţialului productiv al pă- dustriale Orăştie, Toteşti, lucru, utilizînd o gamă acordat consiliul orăşenesc
' mîntului, care trebuie să Deva, Geoagiu. Ilia şi largă de forme şi modali şi comitetele sindicatelor
fie realizată eu maximă Hunedoara. tăţi, cu capacitate sporită calificării şi perfecţionă
răspundere, o reprezintă Pentru realizarea în to de mobilizare. In cuvântul rii pregătirii profesionale a
aplicarea amendamentelor talitate a prevederilor, este lor, Constantin Borşa (I.M. oamenilor muncii, creşterii
culcaroase pentru corecta necesar să se acţioneze cu B a r z a ) , Ştefan Surda răspunderii, întăririi spi
rea acidităţii solului. Po toate forţele pentru înche (U.U.M.R. Crişcior) şi alţii ritului de ordine şi disci
trivit prevederilor progra ierea grabnică a acţiunii au apreciat faptul că atît plină în toate formaţiile
mului stabilit, trebuie a- respective pe suprafeţele consiliul orăşenesc, cît şi de lucru. în decursul cin
plicate peste 7 700 tone planificate în unităţile din sindicatele din întreprinderi cinalului trecut, peste 1 700
-
amendamente calcaroase pe C.U.A.S.C. Haţeg şi Sime- au organizat mai bine în de oameni ai muncii au
mai mult de 1 500 hectare. ria, unde mai sînt de trecerea socialistă, punînd fost calificaţi, iar în cursu
Datorită bunei organizări transportat amendamente la temelia ei obiective con rile de perfecţionare a
a muncii în cadrul forma pentru corectarea acidităţii crete şi mobilizatoare, au pregătirii profesionale au
ţiilor dc mecanizatori care aplicat un important număr fost cuprinşi practic toţi
participă la această lucra solului pe cite 200 şi, res de iniţiative muncitoreşti, membrii de sindicat.
pectiv, 30 de hectare.
re, s-a reuşit să fie trans s-au ocupat mai bine de Reliefînd experienţa şi
Necesitatea realizării generalizarea experienţei rezultatele bune obţinute
portate, îndeosebi de la
Zlaşti, peste 6 400 tone a- grabnice a acestei acţiuni valoroase, dobîndite în în cincinalul 1981—1985,
mendamente calcaroase, este impusă de faptul că întrecere, au acţionat mai conferinţa a analizat, în-
insistent pentru afirmarea tr-un spirit critic con
care în bună măsură s-au amendamentele calcaroase democraţiei muncitoreşti, structiv, unele lipsuri şi
aplicat în raport de car trebuie să fie încorporate S.M.A. Deva. Tinarul mc canic Oliviu Bogdan după nu- revoluţionare, cunoaşterea neajunsuri existente în ac
tarea agrochimică a solu în sol o dată cu arăturile mai 5 ani de la venirea sa in colectivul centrului dc re- temeinică şi aplicarea în tivitatea consiliului oră
paraţii motoare, iată şi-a do
lui. Cele mai mari canti pentru însămînţările de răş de muncă şi priceput mc bîndit calitatea de bun tova- viaţă a principiilor şi şenesc, a comitetelor şi gru-
seriaş.
tăţi de amendamente s-au primăvară, care sînt în Foto NICOLAE GHEORGHIU exigenţelor noului meca CORNEL ARMEANU
eeonomico-financiar.
nism
transportat In unităţile a- prag de declanşare. In acest cadru, conferinţa (Continuare in pag. a 2-a)
