Page 35 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 35
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Fermele zootehnice —
Spirit muncitoresc, mentar „Pămîntul, avuţie
model de organizare şi producţie naţională", producţia edi
torială pe 1985 şi planul
Un colectiv angajat cu toate revoluţionar de tipărituri pe 1986 ale
5
Editurii Ceres. A fost
(Urmare din pag. 1) cute propuneri concrete • Manifestări omagiale. prezentat, de asemenea, 20,00 Telcju
forţele în îndeplinirea sarcinilor trecut nu s-a ridicat la pentru sporirea eficienţei Bibliotecile din Biajeni filmul documentar reali 20,20 Aciua:
acţiunilor iniţiate în vede
şi Vaţa de Jos au găzduit zat de staţiune pe tema
nomie
două importante manifes
înălţimea sarcinilor şi a rea valorificării superioa tări omagiale purtînd ge „Lucrări de sezon ^n po 20.35 Seară
micultură".
re a materiilor prime, ma
„TOsci
Lucrătorii fermei zooteh ţelele reţinute pentru pră- potenţialului existent. între terialelor, combustibililor Sclccţ
nice a C.A.P. Ostrov au silă sînt bine hrănite şi în cauze se regăsesc şi cele şi energiei electrice, redu nericul „65 de ani de la ® Eminesciana. Cena 21.35 Cadre
păşit în noul an .şi noul grijite, astfel că starea lor generate de unele deficien cerii normelor de consum, crearea Partidului Comu clul literar „Radu Stanca" cate i
cincinal cu hotărîrea fer fiziologică are o evoluţie ţe în activitatea sindicate reintroducerea în circuitul nist Român". Au fost evi din Călan a dedicat ul Iul ia
mă de a-şi îndeplini cu corespunzătoare. O activi lor. Acest lucru a reieşit economic a materialelor re- denţiate epocalele reali 21,50 Telcju
zări ale poporului român tima sa reuniune împli
cinste sarcinile ce le revin tate bună desfăşoară şi în- din aprecierile celor care folosibile, stimularea crea nirii a 120 de ani de la
în sporirea continuă a e- grăşătoria pentru animale au participat la dezbateri, ţiei tehnico-ştiinţifice, pre înfăptuite sub conducerea
partidului, îndeosebi în debutul Luceafărului poe
fectivelor. a producţiilor de tarate, pe această cale rea- precum şi din materialele gătirea şi perfecţionarea ziei româneşti în revista
carne, lapte ş.a. Colectivul lizîndu-se venituri impor prezentate în cadrul confe profesională a oamenilor perioada deschisă de Con „Familia". Criticul Silviu ItADI
fermei, dintre care se evi tante. rinţei. A reieşit cu clari muncii etc. gresul al IX-lea, care a Guga a prezentat eseul
denţiază Cristian Ştefănes- Se acţionează cu răspun tate că nu s-a acţionat ales în fruntea sa pe cel „Eminescu debutant", iar
cu, Ioan Iosivoni, Bălan dere şi pentru sporirea permanent şi cu rezulta Pentru îmbunătăţirea ac mai iubit fiu al naţiu cei prezenţi au recitat BUCURE;
Lăsconi, Traian Zeiconi, producţiei de iarbă pe pă te consistente pentru creş tivităţii noului comitet ales, nii, tovarăşul Nicolae primele poezii publicate - dioprogran
Ioan Ardelean, oameni ce şuni şi fineţe. Suprafaţa de terea răspunderii fiecărui în cadrpl conferinţei au Ceauşescu. de marele poet. în ace 6,15 Sfatul
au o vechime îndelungată pajişti naturale a fost re om faţă de îndeplinirea ‘fost făcute, de asemenea, • Simpozion. La Băiţa laşi cadru s-a organizat La ordinea
cultură; 7,(
in zootehnie, ce dovedesc partizată pe membri coo riguroasă a sarcinilor, pen propuneri vizînd perfecţio a avut loc simpozionul un concurs de debut în 7.30 Azi, în
hărnicie şi conştiinciozita peratori, conducerea coope tru creşterea calităţii mun narea stilului şi metodelor „Rezervaţii naturale ale poezie, cîştigot de Adrian vis ta pres<
te — lucrează într-un cli rativei organizînd acţiuni cii fiecărei grupe sindi de muncă ale tuturor gru judeţului Hunedoara", în Macovei, elev în clasa a rul melodii
tin de ştiri
mat de ordine şi discipli de masă la curăţarea de cale. pelor sindicale, creşterea cadrul căruia nu vorbit Xl-a la Liceul industrial (lom asculi
nă, de înaltă responsabili vegetaţie lemnoasă, lăstă Avînd în vedere toate eficienţei activităţii politi— Buletin d
tate faţă de îndeplinirea riş, împrăştierea muşu acestea, participanţii la co-ideologice şi cultural- profesoriii Silvia Burnas Călan. Din cântec
îndatoririlor. La ora ac roaielor şi altele. Pe o ma conferinţă s-au străduit să educative, îmbunătăţirea şi Marcela Balasz, de la • Simpozion. La Cămi rlle popoar
riţa. Revis
tuală efectivele totale şi re suprafaţă de păşuni şi găsească noi forme şi condiţiilor de muncă şi Muzeul judeţean. In con nul cultural din Certeju fie şi folc
matcă sînt realizate atît la fineţe s-au aplicat îngră modalităţi de perfecţio viaţă ale oamenilor, a acti tinuare au fost prezenta de Sus a avut loc un letin de ş
bovine cît şi la ovine; la şăminte pe bază de azot, a nare a activităţii, de im vităţii de protecţia mun te cartea „Retezatul", ex simpozion cu tema „Fe crofonul p
Publicitate
efectivele totale se înregis fost fertilizată fazial în plicare responsabilă a tu cii şi ocrotirea sănătăţii poziţia de tipărituri „Po meia contemporană — de ştiri; ]
trează chiar depăşiri — cu treaga suprafaţă cultivată turor organelor şi organiza etc. Necesitatea adaptării luarea mediului şi sănă radio; 12,21
tatea" şi a rulat filmul prezenţă activă în viaţa
70 bovine şi 57 ovine — cu plante furajere. ţiilor sindicale în înfăptui formelor şi modalităţilor de economică, politică şi so- folclorului;
premieră i
faţă de nivelele planifica — însufleţiţi de ideile şi rea sarcinilor acestui an şi acţiune la noile cerinţe şi documentar „Această iar cial-eulturală a Româ De Ia 1 Ia
te pe anul în curs. orientările din cuvânta nă în Retezat". niei". Comunicările, sus tin de ştir
în adăposturi se asigu rea tovarăşului Nicolae în perspectivă. Numărul exigenţe ale activităţii co ţinute de Ana Cîmpeanu, curioşilor;
• Masă rotundă. „Din
ră un microclimat cores Ceauşescu, la Plenara lăr mare de propuneri făcute, lectivelor în aceste dome culisele misticismului" a secretar adjunct cu pro-* nai; 16,15 >
tice; 16,25
punzător, hrănirea anima gită a Consiliului Naţional spiritul critic şi autocritic nii a constituit obiectul fost tema mesei rotunde bleme de propagandă al economică:
lelor se face în conformi al Agriculturii, Industriei în care s-a analizat pro propunerilor tovarăşilor organizate de biblioteca comitetului comunal de medicului;
tate cu raţiile stabilite, di Alimentare, Silviculturii şi pria muncă au dovedit a- Emil Bunea, Ioan Ivaşcu, comunală Bretea Română partid. Dorina Pleter, pre de ştiri; 1
net dc ini
ferenţiat, în funcţie de pro Gospodăririi Apelor — a- cest lucru. Rodica Anghel. Ioan Băr- consiliului şedinta comisiei de femei cumentarc;
ducţie şi de stadiul de ges răta Ienăşel Lupu, şeful de Silvia Mocanu, Marcela bulescu, Ioan Boleta, Dori cu sprijinul şi prof. Silvia Cotar au ţa radio;
m
u
c
o
n
de edu
l
a
taţie. Vacilor aflate în lac fermă — ne străduim să Murari, Iosiv Blaga, Ioan na Bunea, şi Viorel Sturza. caţie politică şi cultură fost inspirat întregite cu rii: ★ Bu!
18.30 Re-'
taţi© ca şi celor ce se a- ridicării continuu calitatea Hoinorodean au adus în a- Hotărîrea de a munci mai socialistă şi şcoala gene secvenţe din filmul „Fe nală rad
oropie de fătare li se asi activităţii noastre, în aşa tenţia participanţilor o lar rodnic, de a ridica întrea rală din localitate. Mani meia din Ursa Mare". formaţii;
gură hrană suplimentară, fel îneît să ne sporim con festarea face pai’te din- (Aurel Ştefoni, corespon ştiri; 19,05
noului
ci
bogată în unităţi nutritive. tribuţia la înfăptuirea pro gă arie de probleme le ga activitate la o nouă ca tr-un ciclu de acţiuni de dent). Sport; 19,3
Aşa se reuşeşte să se men gramului judeţean privind gate de buna desfăşurare litate, superioară, răzbate reţea şi vi;
ţină producţia de lapte la autoconducerea şi auto- a întrecerii socialiste şi ge cu pregnanţă şi din cuprin educaţie materialist-ştiin- © „Mărţişoare, mărţi- noastre;
ţifică iniţiat de factorii
un nivel ridicat. Ferma aprovizionarea teritorială. neralizarea iniţiativelor zătoarele măsuri adoptate şoare" a fost intitulată nai; 2040
'ootehnică din Ostrov se TRAIAN BONDOR muncitoreşti. Au fost fă- de conferinţă. educaţionali. seara cultural-educativu alintului r
dtuează pe primul loc în • Dezbatere. La Cămi pentru tineret care a avut O zi într-o
"ţ.U.A.S.C. Toteşti în ce nul cultural din Geoagiu loc la Haţeg. Invitatul se turnă muz
priveşte producţia de lapte a avut loc dezbaterea rii — talentatul solist 24,00 Bulei.:
marfă pe cap de vacă mul „Tehnologii şi experienţe Teodor Neagu —. con
să şi zi. noi ' în sporirea produc cursul „Să ne cunoaştem
De o deosebită atenţie se ţiei pomicole", organizată judeţul", momentu liric
1
bucură tineretul bovin. Vi- de Staţiunea de cercetare „Din cele mai frumoase
şi producţie pomicolă. Bi poezii", jocurile distracti
blioteca comunală Geoa ve au dat o ambianţă DEVA: A
clor (Patri;
CONTROLUL giu, cu sprijinul Biblio plăcută, educativă mani trai (Arta)
tecii judeţene. Au fost festării organizată de Co RA: Toată
OAMENILOR prezentate temele: „Pă mitetul orăşenesc de cul mea — sei
MUNCII mîntul, avuţie naţională tură şi educaţie socialistă dern — A)
Bachus
(B
a întregului popor", „Con Haţeg. Tot în acest oraş Racolarea
tribuţia Staţiunii de cer pitanul răzl
{Urmare din pag. 1) a avut loc spectacolul
cetare şi producţie pomi realizat de şoimi ai pa PETROŞAN
colă Geoagiu la îmbună ră grai (P
ca-n viaţă
tăţirea sortimentelor de triei şi pionieri sub ge Şansa (Unii
nericul „Un gînd. o floa
tru afirmarea unei opinii fructe în judeţul Hune Cu cerul !
(Cultura)'
publice intransigente faţă doara" (însoţită de pro re pentru fiinţa dragă" — Limonac'
de lipsuri, pentru stator iecţii de diapozitive). Au pe care cei mici l-au în LONEA:
nicirea principiilor eticii şi fost prezentate cărţi de chinat mamelor şi ecluca- (Minerul);
echităţii socialiste, întărirea specialitate, filmul docu- toarelor lor. Bani grei
URICANI:
ordinii şi respectului faţă tezat); BR/
de legile ţării. în felul a- (Steaua ros
cesta. controlul oamenilor TIE: Rockj
Sus în cir.
muncii va deveni o pîr- Creşterea calităţii produselor GEOAGIU-E
ghie tot mai însemnată în nic, aşa nc
dezvoltarea şj afirmarea cultură); H
(Dacia);
democraţiei noastre mun (Urmare din pag. 1) citarea unor cantităţi tot Carter supe;
citoreşti, revoluţionare, de ştiţi ce este un plangn ş o r •> Pentru iniţiaţi e simplu — cel care supraveghează ma mai mari de produse". LAN: Doi s
Am întîlnit şi un fapt
lă (Casa de
largă participare cetăţe şinile de făcut griş. Aceasta este munca tinerei Aurica Prc cup. Ea s-a format aici, la export contribuie la spori care ţine exclusiv de stra MERIA: Pa:
Complexul de morârit şi pani fieaţic Deva, prin calificare la locul de muncă, tocmai de
nească la conducerea tre Ia punerea in funcţiune a instalaţiilor. rea prestigiului muncii tegia conducerii şi organi (Mureşul);
rea dragom
burilor obşteşti. noastre şi. implicit, la soli- zării producţiei pentru ex na); GHEI
port : din faza eşalonării de familie
sarcinilor, pe zile şi luni,
este prevăzută posibilitatea
Cum se organizează înfăptuirea programelor specîaSe executării în devans a con
tractelor. „Pentru a face
acest lucru încă din plani I Vrem
{Urmare din pag. 1) — în acest an cultivă folosit mult mai bine mun Dar această prevedere va ta s-au organizat acţiuni de ficare — concluziona sing.
grîu circa 460 din cele 960 ca de la om la om a depu trebui îmbunătăţită cores curăţare pe... 5 ha. Puţin. Maria Aslău — este ne
gospodării ale comunei. taţilor consiliului popular. punzător cu sarcina prevă Consiliul popular nu tre voie .de oameni hotăriţi şi Pentru azi
cît dublul celei realizate Prin deputaţi, le-am expli Asemănător vom proceda zută pe ţară, ca la sfîrşi buie să scape de sub con harnici, de cooperatori care va răci uşoi
in 1985, an apreciat ca ne cat oamenilor că este în fo pentru realizarea produc tul cincinalului efectivele trol rezerva pe care o re prin activitatea desfăşurată schimbător,
favorabil acestei culturi. losul mai bunei aprovizio ţiei planificate la porumb, de iepuri de casă să ajun prezintă pămîntul — indi pot economisi — la pro- S cădea preci
Prevederea nu are nimic nări a lor să cultive ou la legume, la cartofi. gă la 50 de milioane ca ferent de deţinătorii lui — priu ! — timpul necesar mal ales si
hazardat în ea. Suprafeţele grîu o parte din pămîntul Cum s-a acţionat pentru pete. pentru sporirea efectivelor graficelor în devans. Noi ploaie. Vini
deja însămînţate cu aceas pe care-1 deţin. I-am aju sporirea efectivelor de a- Oprindu-ne mai insistent de animale ale comunei. avem astfel de oameni !" slab la mo.
tă cultură garantează rea tat pe cei mai mulţi din nimale şi păsări în gospo la prevederea privind creş Ne-am oprit puţin şi la Nu ne rămîne decît să-i tensificărl
lizarea ei în condiţiile ob tre locuitorii satelor necoo- dăriile populaţiei ? Datele terea numărului de bovine una dintre prevederile pro numim pe cîţiva dintre până la 75 :
ţinerii unor producţii me perativizate cu muncă me recensămîntului animale am avut surpriza să con gramului de dezvoltare a cei mai buni : Nicolae est şl sud-
dii la hectar pe care atît canizată la arat şi i-am' lor arată că la bovine se statăm că tocmai în satul industriei mici şi prestări Crişan şi Teodor Iloghea, raturlle min
sectorul cooperatist, cît şi îndemnat mereu să fertili menţine aproximativ nu centru de comună există lor de servicii, altfel bine te vor 11 ci
cel individual le-au mai zeze aceste suprafeţe cu mărul celor recenzate anul condus în ansamblu. C.A.P. din formaţia condusă de minus 3 şi )
obţinut. Creşterea în acest gunoi de grajd din propria trecut. Acesta însă este de cele mai multe gospodării Zam intenţionează să dez maistrul Elisabeta Costan, iar cele m
an cu 60 de ha a supra gospodărie, astfel că. îna parte de nivelul la care care nu cresc cel puţin o volte activităţi anexă cu Andrei Bălan şi Andrei plus 5 şi 10
feţelor însămînţate cu grîu inte de a fi semănate, toa trebuie să se ajungă la vită mare. Ce acţiuni a în produse din lemn. Dar o Soos din formaţia maistru mal ridicute.
la cele două cooperative a- te terenurile au fost fer sfîrşitul actualului cincinal treprins consiliul popular asemenea 'producţie organi lui Valeria Moraru, contro semnala cea
gricole de producţie şi la tilizate. Ne-au venit în a- şi care înseamnă circa 2,8 pentru a crea posibilităţi zează de mai multă vreme lorii de calitate Marin Se- La munte:
230 ha a celor din gospo jutor în această acţiune bovine pe gospodărie. Tot acestor gospodării ale popu C.A.P. Sălciva. Cui folo cheşan şi Aurora Tuhuţ, va răci. Cer
dăriile populaţiei sînt pri principiile autoaprovizio- din datele recensămîntului laţiei pentru a creşte bo seşte încă un paralelism 7 din compartimentul do spe rlabil. Loci
ma rezervă mobilizată în nării teritoriale potrivit că reiese posibilitatea depăşi vine ? Cam puţine. Satul slab. Vînt î
acest scop. Cum s-a acţio Iată, prin urmare, sufi cialitate condus de Viorel intensificări
nat asupra gospodăriilor rora nimeni nu poate con rii efectivelor planificate are o suprafaţă de 157 de ciente motive de meditaţie Şandru, mulţi alţi meşteşu plnă la 80
populaţiei, care constituiau suma mai mult decît pro la porcine şi păsări şi apro ha înregistrată ca păşune, pentru modul cum se în gari care cinstesc prin est. Local c
o rezervă însemnată, ne duce şi Ia a căror justă în pierea de efectivele planifi dar Care în realitate nu co făptuiesc, sub conducerea munca lor numele atît de punere do ol
spune tovarăşa Eva Nicoa- ţelegere de către săteni am cate la ovine şi depăşirea respunde acestei cerinţe, consiliului popular, pro semnificativ al cooperati teorolog de i
ră, vicepreşedintele birou mobilizat toate formele cu mult a efectivului pla fiind năpădită de vegetaţie gramele speciale de dez vei din care fac parte i Vmsgyak).
lui executiv. muncii educaţionale şi am nificat la iepuri de casă. parazită. Toată iarna aceas- voltare în profil teritorial. „Progresul" I