Page 38 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 38
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ i CAMPANIA AGRICOLA D E PRIMĂVARĂ
s ! S
Baze temeinice pentru obţinerea de recolte superioare
Cooperativa agricolă de cu Ioan Ilerţ, inginerul mice complexe pe 100 ha.
producţie din Şoimuş are şef al cooperativei. Am procurat întreaga can
de cultivat, în această pri — Ne-am însuşit deplin titate de sămînţă de sfe
măvară, o suprafaţă de sarcinile cuprinse în cu- clă furajeră şi de porumb.
3Î3 ha, din care 95 de ha vîntarea t o v a r ă ş u l u i Sămînţa de cartofi este
cu sfeclă de zahăr şi fu Nicolae Ceauşescu la Ple asigurată aproape în tota
rajeră, 60 de ha cu car nara Consiliului Naţional litate şi am început sor
tofi, 138 ha cu porumb şi al Agriculturii, Industriei tarea acesteia. Am pus şi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al:P.C. 20 de ha cu legume. Cum Alimentare, Silviculturii şi cartofi la preîncolţit, pen
este pregătită cooperativa Gospodăririi Apelor — ne-a tru a produce cartofi tim
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pentru startul campaniei spus interlocutorul. Sîntem purii pe circa două hec
hotărîţi cu toţii — coope
agricole de primăvară ? Cu ratori, mecanizatori şi spe tare. Am încheiat angaja
mentele cu formaţiile de
această întrebare a debu cialişti — să muncim cu lucru şi se află în curs
Anul XXXVIII, nr. 8 808 MIERCURI, 12 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani tat discuţia ce am avut-o cea mai mare răspundere de desfăşurare recepţia de
pentru a efectua toate lu- finitivă a tractoarelor şi
celorlalte maşini agricole.
Aceeaşi problemă — pre
2 500 tone C.A.P. ŞOIMUŞ gătirea temeinică a cam
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVARE INTENSIVA-/ de cărbune paniei agricole de primă
vară — am abordat-o şi în
tm tehmc •T/icductufttate imttă' peste plan crările din campania agri discuţia cu Aurel Dobîrtă,
I itftXl fitil ti Acţionînd cu fermita colă de primăvară în tim şeful secţiei de mecaniza
te pentru realizarea şi pul optim şi la înalt nivel re ce deserveşte C.A.P.
depăşirea sarcinilor zil calitativ — condiţie esen Şoimuş.
Toate lucrările de construcţii — nice de extracţie — ţială pentru obţinerea de — Am terminat reviziile
pentru a da viaţă, cu recolte superioare în a- şl reparaţiile la toate a-
tot mai multă vigoare, cest an. gregatele ce vor fi folo
finalizate la termen, de calitate chemării vibrante „Pa — In ce stadiu se află site în această primăvară
triei, mai mult cărbu
pregătirile în vederea în
— arăta interlocutorul. Ce
ne" — harnicul colectiv ceperii însămînţărilor ? le 15 tractoare de care dis
LA PRIMA ORA la G.I.G.C.L. Hunedoara — blocul nr. 5 A, eu patru al întreprinderii minie — Am fertilizat cu în
Deva, diriginte de şantier. scări şi 40 de apartamen re Lupeni se prezintă grăşăminte naturale 50 de pune secţia -sînt în stare
Ansamblul de locuinţe Aflat pe şantier, tova te, structura de rezistenţă „la zi" cu un plus de ha din cele 60 ha ce vor de funcţionare, ca şi cele
204 din oraşul nou Călan, răşul Viorel Păcurar, pri la blocul nr. 13 A, iar ia 2 497 tone de cărbune. fi cultivate cu cartofi, 20 12 pluguri, 30 grape, se-
7 martie a.c.', ora 8. De marul oraşului Călan a blocul 13 B să fie gata Acest rezultat exprimă ha ce vor fi semănate cu mănătoi’ile şi cele două
cum intrăm in incinta şan ţinut să precizeze: „A parterul. eforturile depuse în ce sfeclă, precum şi întreaga maşini de plantat cartofi.
tierului, soneria macara crescut combinatul şi, o — Acestea au fost sar le două luni şi o deca suprafaţă destinată produ TRAIAN BONDOR
lei—turn ne dă primele dată cu el, nevoia de lo cinile de plan. Cum se dă care au trecui din cerii de legume. Am admi
semne că activitatea este cuinţe pentru •siderurgişti.. prezintă realizările ? 1986, primul an al celui nistrat îngrăşăminte chi
în toi. Manipuianţii de Sîntem direct interesaţi în — La blocul 5 A, două de-al 8-lea cincinal, pre (Continuare in pag. a 3-a)
prefabricate, care mai îna realizarea la timp şi de scări sînt „închise" din cum şi dorinţa unani
inte stăteau de vorbă . în calitate a noilor blocuri. partea constructorului. Aici mă a oamenilor pre
mai lucrează instalatorii zenţi în fronturile de HUNEDOARA. Angajare fermă
de la Antrepriza speciali cărbune ale Lupcniului
zată de instalaţii montaj j de a materializa pe de
Deva, conduşi de maiştrii plin angajamentul asu pentru îndeplinirea
aşteptarea maşinilor. cu Prin prezenţa membrilor Nicolae Pascu şi Petru mat pe acest an: depă
material, se împrăştie biroului executiv al consi Stănculescu. La celelalte şirea planului la pro sarcinilor economico-socîaie
oare-nebtro. Trecem pe la liului popular orăşenesc două scări se execută fi ducţia de cărbune coc-
mai multe locuri de mun pe şantier, prin analizele nisajele interioare, aici sificabil cu 15 000 tone. Delegaţii la conferinţa nieră, I.A.C.R.S., precum
că. Se lucrează intens. La decadale organizate, cău fiind concentrate forţe se în fruntea întrecerii so sindicatelor din munici şi din celelalte unităţi au
blocul nr. 5 A il întîlnim tăm să sprijinim cît mai rioase — pa re he tarii con cialiste desfăşurate în piul Hunedoara — siderur acordat o atenţie deosebită
pe tovarăşul Florea Băr- mult activitatea construc duşi de şeful de echipă unitate, pe primul loc gişti, mineri, constructori, stabilirii criteriilor întrece
bulescu, secretarul comite torilor. Se lucrează bine. Marin Năstase, mozaicarii continuă să se afle co rii în funcţie de cerinţele
tului dc partid al Brigăzii Mai sînt şi greutăţi, dar lui Ion Lazăr, zugravii lui lectivul mineresc al sec lucrătoare din unităţile de şi exigenţele majore pentru
industrie uşoară, intelec
nr. 2 Deva, din cadrul împreună le vom depăşi". torului IV, cu un Plus tuali şi alte categorii de fiecare ramură. In mine
T.A.G.C.M. MIRCEA DIACONU de 8 246 tone de căr oameni ai muncii — au rit s-a urmărit prioritar
bune.
— Am intensificat acţiu OBIECTIVE ŞI- (Continuare in pag. a 3-a) supus unei analize exigen creşterea gradului de me
nile de îndrumare şi con CAUZE OBIECTIVE te întreaga activitate des canizare a lucrărilor de
trol pe toate şantierele de făşurată de Consiliul mu deschideri şi pregătiri, a
locuinţe din judeţ, în — Cum se prezintă si nicipal de la conferinţa operaţiilor de muncă, în
scopul recuperării restan tuaţia realizării obiective precedentă. uzţnele şi secţiile combina-
ţelor, încadrării' riguroase lor prevăzute în planul de
în termenele prevăzute execuţie aferent perioadei
prin graficele de execuţie, care a trecut de la înce Conferinţe pentru dări de seamă
întăririi ordinii şi discipli putul anului, tovarăşe ing.
nei, ne spune interlocuto Mircea Şurcă ? şi alegeri ale organizaţiilor sindicale
rul. — Valoric, cu o reali
Soseşte apoi ing. Mircea zare de 93,5 la sută. Ca
Şuroă, adjunct al şefului stadii, fizice, la sfîrşitul Acţionînd într-un puter tului — îmbunătăţirea pro
brigăzii nr. 2 Deva, iar lunii februarie trebuiau nic şi complex centru in centului de scoatere, extin
după puţin timp — tehni terminate lucrările de dustrial, cum este Hune derea tehnologiilor moder
cianul Ovidiu Adani, de construcţii şi instalaţii la doara, consiliul municipal, ne, creşterea ponderii oţe
sindicatele din marile u- lurilor aliate şi înalt alin
nităţi economice au aşe te, destinate ramurilor de
Deplină responsabilitate zat la temelia activităţii vîrf ale economiei, diver
sificarea gamei sortimen
de fond organizarea mai
bună a întrecerii socialis tale de laminate etc.
pentru actul de cultură te, participarea activă şi Participanţii la dezbateri,
eficientă a tuturor membri
lor de sindicat Ia înfăp între care Cristinel Petrea-
nu şi Gheorghe Doşteţeanu
Intre aşezăm in lele cultu ral de centru, — au fost tuirea importantelor obiec (C. S. H.), Ilie Costina
rale din judeţ, 'Căminul cuprinse, în fiecare lună, tive şi sarcini ce le-au re (I.M.IT.), Liviu Ienăşoni
cultural Geoagiu se înscrie dezbateri, mese rotunde, venit din documentelc- (I.A.C.R.S.) au subliniat
ca o unitate reprezentati seri de calcul economic, Congresului al XH-lea, din forme şi metode de lucru
vă. Consiliul său de con consfătuiri, schimburi de orientările şi indicaţiile folosite de sindicate pen
ducere, sub îndrumarea experienţă menite să aibă date de secretarul gene tru a determina sporirea
consiliului comunal de e- ecou în conştiinţa locuito ral al partidului, tovarăşul contribuţiei acestora la în
ducaţie politică şi cultură rilor comunei, să ducă la Nicolae Ceauşescu. In a- deplinirea sarcinilor ce au
socialistă, desfăşoară o creşterea răspunderii aces cest context, consiliul mu
muncă responsabilă, per tora în realizaroa sarcini nicipal, comitetele sindica CORNEL ARMEANU
manentă pe linia activită lor ce le revin în cursul Se face proba de presiune a instalaţiilor de apă. telor din combinatul side
ţii politico-educative în ve anului 1986". • rurgic, întreprinderea mi (Continuare în pag. a 3-a)
derea cunoaşterii, însuşirii O contribuţie însemnată
şi aplicării în viaţă a ho în domeniul muncii educa
tă rîţi lor partidului şi sta ţionale şi-au adus, de ase
tului nostru, mobilizării menea, staţia de radiofi-' A doua jumătate, cea cu probleme
tuturor cetăţenilor la rea care, brigăzile ştiinţifice,
lizarea sarcinilor economi cele şapte cursuri ale uni
ce, pe linia educaţiei pa versităţii cultura l-ştiinţifi Problema gospodăririi şi cu a gării arată, deocam de-a lungul liniilor de cale oameni să poată spune
triotice, ştiinţifice, în spi ce. Geoagiu este, de altfel, înfrumuseţării localităţii dată, ca măştile de pe ferată şi care, după natu numai vorbe frumoase de
ritul eticii şi echităţii so singura comună din judeţ am „amorsat-o" la Brad frontispiciile teatrelor — ra lor, aparţin fie I. M. spre gospodarii Bradului.
cialiste. Aşa cum s-a evi care organizează două ma printr-un „tur al oraşului" una plînge alta rîde. Pen Barza, fie E.M. Ţebea şi se în sfîrşit o problemă ne
denţiat şi cu prilejul adu nifestări cultural-educative în jumătatea sa mai ve tru că jumătate a fost sau află acolo cam de mult. vralgică de mai mult timp
nării cetăţeneşti, un accent de amploare, purtînd ge che, cea mobilată în prin este pe cale de a fi siste Calea ferată străbate o o reprezintă starea dc sa
deosebit s-a pus pe popu nerice semnificative — cipal cu locuinţe indivi lubritate a albiilor celor
larizarea sarcinilor reieşi „Germisara", ca o fericită duale şi platforme Indus două pîraie ce străbat o-
te din documentele Con simbioză a acţiunilor de triale. De ce aici ? Pentru GOSPODĂRIREA Şl ÎNFRUMUSEŢAREA raşul, unul prin partea
gresului al XlII-lea al educaţie patriotică ce tre că prima jumătate a ora ■“ LOCALITĂŢILOR de nord-vest, altul prin
partidului, ale Congresului zesc mîndria pentru un şului, cea sistematizată — cea de sud-est.
al IlI-lea al consiliilor trecut milenar, glorios şi datorită hărniciei gospoda Asemenea constatări a-
populare, din cuvîntările deopotrivă pentru realiză rilor şi locuitorilor săi — matizată în timp ce jumă parte din această zonă a veam în vedere la începu
secretarului general al rile anilor socialismului în nu prezintă decît proble tatea cealaltă aşteaptă ca oraşului, aproape paralel tul discuţiei cu tovarăşa
p a r t i d u l u i , tovarăşul localitatea care a cunoscut me curente. posesorul staţiei de betoa cu strada Ion Creangă. Margareta Dănilă — vice
Nicolae Ceauşescu. o impetuoasă dezvoltare. I Aşadar să începem cu ne de aici (care se pare Zona limitrofă căii ferate preşedinte al biroului e-
„In programele de acti se adaugă săptămîna cul- zona gării. că este G.I.G.C.L.) să gă are mare nevoie de inter xecutiv al consiliului popu
vitate ale aşezămintelor de tural-eduoativă „A u r e 1 Bradul are o gară cu o sească un alt amplasament venţia gospodarilor. In per lar orăşenesc.
cultură — ne informa to Vlaicu", organizată în sa frumoasă arhitectură. Pă pentru aceasta şi după mu spectiva deschiderii trafi — Tovarăşă vicepre
varăşul Ioan Marcu, secre tul cu acelaşi nume, dedi- cat însă că ea nu e pusă tare să se poată continua cului fei-oviar pe linia De şedinte, socotiţi prematură
tar adjunct cu pi’obleme în valoare de paleta colo- sistematizarea zonei. Fap va—Brad, peste aceste ima
de propagandă al comite MINEL BODEA rîstică a faţadei. Din con tul nu are însă nimic co gini se vor opri zilnic ochii ION CIOCLEI
tului comunal de partid, tră, este estompată. Zona mun cu aglomerarea de a mii de oameni străini
directorul căminului cultu (Continuare în pag. a 3-a) dinspre strada Avram Ian- materiale şi utilaje aflate de oraş şi e bine ca acei (Continuare în pag. □ 3-a)
