Page 39 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 39
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. S i
j Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Tfiî !
— i
ţ la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii —
I —--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 20,00 T<
20,20 A<
no
\ program concret de muncă ^pentru agricultorii liunedoreni 20,35 En
¥»
20.50 Tr
LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE - Pa
Ro
no
rc
LA TEMELIA SPORIRII PRODUCŢIEI AGRICOLE 21,10 Pi)
,4V
(ci
21.50 Te
OBIECTIVE IMPORTANTE CUPRINSE PRIN IRIGAŢII, LA SPORIREA
ÎN PROGRAMUL JUDEŢEAN PRIVIND Ţărani cooperatori, RECOLTELOR LA HECTAR
EXECUTAREA LUCRĂRILOR Specialişti din agricultură, în cursul anului tre — Grîu pe 50 ha, car
DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE în gama largă de acţiuni menite a pune cut I.E.E.L.I.F. Deva a tofi pe 42 ha, orz pe 12
definitivat un sistem de ha, porumb pe 14 ha ş.a. BUCE
în spiritul ideilor şi o- • Lucrările pentru com superior în valoare pâmîntul, la loc de sea irigaţii la C.A.P. Rapoltu — Ce sporuri de recol dioprog
rientărilor date de secreta baterea eroziunii solului se mă se înscriu lucrările de combaterea ero Mare. Cornel Tărăpoan- tă preconizaţi să se ob 0,15 Sfa
La ordi
rul general al partidu vor efectua pe 14 100 ha că, inginerul şef al uni ţină pe suprafaţa iriga cultură;
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae în cincinal, din acestea ziunii solului, desecări, irigaţii ş.a. Luaţi tăţii agricole, ne spunea: tă ? 7.30 Azi
Ceauşescu, pentru punerea 2 000 ha fiind prevăzute în cele mai eficiente măsuri pentru sporirea — S-a instalat un sis — Circa 500—600 kg vista p
rul mei
deplină în valoare a între anul 1986. tem de conducte subtera grîu la hectar, 2 000— tin de ţ
gului potenţial productiv al Pentru folosirea cu ran rodniciei pămîntului, eliminarea băltirilor ne care vor duce apă din 2 500 kg porumb, 5 000— dem as
Buletin
pămîntului, prin Programul dament maxim a amena de apă, extinderea irigaţiilor în aşa fel in Mureş, printr-o staţie de 6 000 kg cartofi ş.a. Muzică
judeţean de îmbunătăţiri jărilor de irigaţii, este ne pompe, la mare distanţă. Din ţăr
funciare, care a fost adop cesar să fie întreţinute în cit să se obţină producţii superioare de pe — Ce culturi vor be Formaţi
blicitate
tat de plenara lărgită a bună stare de funcţionare toate suprafeţele. neficia de noul sistem de Cu doi ani în urmă la de ştiri
Consiliului judeţean al A- canalele existente în lungi irigaţii ? „Tăbărîşte", un teren colului
griculturii, Industriei Ali me de 250 km. mlăştinos, neproductiv, moara
mentare, Silviculturii şi Gos în acelaşi timp, este ne aparţinînd A.E.I. Grind, Avanpri
13.00 De
podăririi Apelor, s-au sta cesar să fie întreţinute a- CUM SE POT OBŢINE PRODUCŢII MARI I.E.E.L.I.F. Deva a exe Buletin
bilit sarcini de mare răs menajările pentru desecări PE TERENURILE ÎN PANTĂ cutat lucrările de dre Clubul
pundere ce revin lucrăto pe cele 13 700 ha, cuprin- naj, nivelare şi eliminare Radioju
rea Pr
rilor ogoarelor hunedorene. zînd 338 km canale. Cooperativa agricolă de tivei şi-a asumat cu răs efectua lucrări de bună a excesului de timidita Coordor
lată cîteva din obiectivele producţie din Mărtineşti pundere sarcina de a ex şi foarte bună calitate. te, redînd în circuitul a- 10,55 Sf
ce trebuie realizate în a- De asemenea, trebuie în dispune de 1 100 ha te ploata întregul complex Totodată, ne-am convins gricol o suprafaţă de 50 17.00 Bl
17.05 io:
cest an şi în actualul cin treţinute în cele mai bune ren, din care 900 ha sînt antierozional întreprin- că îngrăşămintele chimi de ha. Fireşte, că, în con forţa p
cinal : condiţii lucrările executate situate în pantă, fiind a- zînd o gamă largă de ce aplicate în doze mo tinuare, sarcina îngrijirii toare r'
O Din cele 5 800 ha pre pentru combaterea eroziu fectate de eroziune pu măsuri menite a pune de derate (42 kg fosfor şi 65 acestui . teren, efectuării societă,
văzute să fie amenajate nii solului pe 20 400 ha, u- ternică la suprafaţă şi în plin în valoare lucrările kg azot substanţă activă permanente a lucrărilor 17.30 Ci.
17,40 Otl
pentru irigaţii în perioada nităţile agricole avînd o- adîncime, precum şi de executate. Astfel, terenul la hectar) pe terenurile de întreţinere, celor me 18.00 Oi
1986-1990, pe 1 100 ha a- bligaţia să execute arătu alunecări. Din cauza pro în pantă dau rezultate nite să-i sporească ferti letin di
menajările trebuie să intre rile, semănatul şi întreţi ceselor respective, pe a- satisfăcătoare. Dozele res litatea şi productivitatea, vista i
dio *
în funcţiune în acest an; nerea numai pe direcţia ceste suprafeţe se "obţi pective de îngrăşăminte revine beneficiarului, a- ţii; 19,
® Suprafaţa prevăzută curbelor de nivel, să aplice neau producţii mici la DIN EXPERIENŢA asigură pe terenurile în dică A.E.I. Grind. Ce se ştiri; li
să fie amenajată pentru sistemul de cultură în fîşii hectar — între 1 500— C.A.P. MĂRTINEŞTI pantă un spor de 14—16 întreprinde în acest sens porul —
tc forţe
desecări în acest cincinal 2 000 kg grîu, orz şi po kg porumb la 1 kg s.a. la unitatea amintită ? rea obl
este de 4 100 ha, din care şi cu benzi înierbate, să apli rumb. în lumina indica Lucrările de combatere lui an
1 800 ha sînt planificate ce prioritar îngrăşămintele ţiilor şi orientărilor a fost organizat în sole a eroziunii solului, ca şi A.E.I. Grind : nai; li
Radioju;
în acest an; pe aceste terenuri. t o v a r ă ş u l u i Nicolae mai mari pe curbe de ni măsurile întreprinse pen ACŢIUNI oirlt'ira
Ceauşescu, secretarul ge vel, s-a aplicat un asola- tru utilizarea la întregul Bestia d
neral al partidului, pri ment specific terenului potenţial a terenurilor în PERMÂNENTE, tr-o or;'
le tragi
La Chimindia
vitoare la extinderea ex în pantă cu o structură pantă s-au soldat cu re REZULTATE BUNE 23.05 N(
23,55—24
SE PUN BAZELE UNOR PRODUCŢII MARI, perienţei unităţilor frun de culturi adecvată. Am zultate bune în produc — Pentru menţinerea I ştiri.
aplicat sistemul de cultu
ţie. în 1985, pe o supra
SIGURE Şl STABILE taşe, în perioada 1983— ră în fîşii şi cu benzi' faţă de 360 ha cultivate permanentă a canalului
1984, la C.A.P. Mărti
O lucrare importantă, plasat pe terasele supe neşti s-au executat am înierbate. s-a obţinut o recoltă la colector şi a celor de
menită să asigure pro rioare din- zonă. ple lucrări de îmbunătă Experienţa anului tre hectar de 3 000 orz şi preluare (total 1 500 ml)
ducţii agricole superioa Pe lucrătorii din echi cut, primul an de pro 3125 kg grîu, soiurile în stare de perfectă func
re, sigure şi stabile, este pa condusă de Ioan Ruse ţiri funciare — defrişări, ducţie după executarea „Transilvania” şi „Fundu- ţionare — ne spune in
nivelări, drenări ş.a. Lu
DEVA
sistemul de irigaţii din i-am găsit la datorie, e- lucrărilor de combatere, lea 29" dovedindu-se pro- ginerul Iuliu Moise, di cior (P:
perimetrul localităţilor xecutînd finisajele la crările au fost efectuate a eroziunii solului, ne-a pice terenurilor în pantă, rectorul complexului — trai (A
Banpotoc — Chimindia — tranşee, pozînd conducte de către I.E.E.L.I.F. Deva relevat cîteva aspecte in- DUMITRU PETRE, acestea au fost împărţite ra: To
Hârău — Şoimuş. Declan le de azbociment şi efec- la un înalt nivel calita teresante. Cu actualul set inginer şef pe cetăţeni din satele în mea —
şate în zona complexului tuînd consolidări de mal tiv. Conducerea coopera de maşini agricole se pot al C.A.P. Mărtineşti vecinate, care s-au an dem —
Bacb
A.E.I. Chimindia. lucră la staţia de pompare, a gajat să execute lucrările Race
rile se desfăşoară în ritm cărei construcţie este ga de întreţinere (decolma- pitanui
PETROţ
susţinut, executanţii — ta. Inginerul Florin Neag, tări, tăierea vegetaţiei râ grai
mecanicii de utilaje şi şeful punctului de lucru, RĂSPUNDERE MAXIMĂ LA ÎNTREŢINEREA lemnoase, cosirea ierbii ca-n vi:
muncitorii, specialişti în era mulţumit de modul LUCRĂRILOR EXECUTATE' etc.). Mai mult, toate ma Şansa ('
hidroamelioraţii de la în care muncesc oamenii lurile canalelor au fost Cu ceri
(Culturi
I.E.E.L.I.F. Deva — stră- din subordinea sa şi op Se cunoaşte importan Indiferent că amenajă schimb, la C.A.P. Sălci- supraînsămînţate pentru Limonai
duindu-se să le încheie timist în privinţa înche ţa pe care o au lucrările rile respective sînt în obţinerea unor producţii LONEA
la termenul prevăzut. ierii lucrării la termen. de îmbunătăţiri funciare sistem sau locale, pentru va, Burjuc, Pricaz, Orăş- suplimentare de ierburi 333 (Mii
Unele detalii despre a- Asta, deoarece excavato- pentru creşterea poten ca ele să-şi dovedească tie, Brănişca, Gînţaga sau perene. La recoltarea a- Prindeţi
(Mim cit
cest sistem de irigaţii a- riştii Petru Bocănici, Şte ţialului productiv al pă deplin utilitatea trebuie Teiu, acestor lucrări nu cesteia, jumătate din SA: B;
mintit ni le-a furnizat, fan Banciu, Ludovic Kol- mîntului. în judeţul nos permanent îngrijite, evi- Ii se acordă atenţia cuve cantitate revine celor ce toresc);
în timp ce ne deplasam esar, draglinistul Vasile tru — arăta inginerul tîndu-se orice. degradare. nită, motiv pentru care se ocupă de întreţinerea contra
BRAD:
spre frontul de lucru, Vasile, buldozeristul Emil Nichifor Crainic, direc Sarcina revine întreprin majoritatea amenajărilor canalelor, jumătate unită ua roşii
inginerul Alexandra Zsok, Vacca, lucrătorii Gheor- torul I.E.E.L.I.F. Deva — derii judeţene de specia executate se află în dife ţii noastre. Doresc să evi Pianke
şeful brigăzii Valea Mu ghe Carp, Ion Moraru, totalul suprafeţelor iri litate — pentru amena rite stadii de degradare. denţiez aici pe cetăţenii Io- TIE: R
Sus in
reşului a I.E.E.L.I.F. De Gheorghe Ocnaşu şi cei gate se ridică la aproape jările principale —, co Este timpul ca în unită sif 13aba şi Marian Miha, J GEOAG
va. lalţi îşi cunosc bine me 12 000 ha, lucrări de de munelor şi unităţilor a- ţile respective să se trea care îşi fac cu hărnicie \ iarnă 0
— Inclus într-un am seria şi o fac cu răspun secări s-au executat pe gricole — pentru cele lo că cu răspundere şi ho-' şi răspundere sporită da- t HAŢEG
cia); E
plu sistem de irigaţii, dere, hotărîţi să contri mai mult de 28 000 ha, iar cale. Unităţi ca C.A.P. tărîre la întreţinerea sis toria. De asemenea, or- ) de foc s
care se întinde de-a lun buie prin munca lor, la de combatere a eroziunii Dobra, Băcia, Tîmpa, Clo- ganizăm în fiecare iarnă î Am
(Casa
gul Văii Mureşului, de obţinerea unor recolte de solului pe 29 225 ha. A- potiva, Beriu, Toteşti, U- temelor şi amenajărilor şi primăvară acţiuni de i MERIA
la Uroi la Şoimuş şi va legume, cereale şi plante cestora li se adaugă lu de irigaţii şi desecări —• curăţare şi fertilizare a - pentru
asigura în final irigarea furajere stabile şi sigure, crările prevăzute a fi e- nirea, Căstău, A.E.S.C.îI. aceasta fiind o sarcină suprafeţelor respective, 1LIA: 1
unei suprafeţe de 1 700 la sporirea producţiilor xecutate în acest an şi Deva, I.P.I.L.F. Haţeg în obligatorie şi permanen în această iarnă, de pil nulul (
dă, am administrat pe în
LARI:
ha. sectorul Chimindia la hectar. cincinal. ţeleg aceste obligaţii. în tă, nicidecum benevolă. (Mineri
înseamnă o reţea de con treaga suprafaţă cîte 40— (
ducte, hidranţi şi staţie 50 tone dejecţii lichide ţ
de pompare, care permit m:Ş$§1 la hectar. Ca urmare,
irigarea a 420 ha teren «iillii* reuşim să obţinem de pe
cele 50 de ha, cît are pa
agricol. Datorită faptului jiştea, cîte 4 000 kg nu
eă reţeaua de alimenta- treţuri la hectar.
re cu apă este din con Pentri
ducte de azbociment în Cu multă răspundere fi în
gropate (7 km de con se ocupă colectivul A.E.I. Cerul t
Local \
ducte, cu 88 hidranţi), nu Grind şi de întreţinerea taţii s!
altor terenuri redate a-
se diminuează nimic din ploaie
suprafaţa arabilă. De a- griculturii. Astfel, pe pă va sufl
semenea, nu vor fi pier şunea „Brădet" (150 ha) modera
est. T
deri de apă — ca în ca predată unităţii, în urma . nime v<
zul sistemelor cu canale defrişării de către I.F.E.T., ) tre mii
deschise, unde acestea au fost executate în a- grade,
între p
cest an lucrări de dis
ajung pînă la 30 la sută
— şi nici nu vor fi ne trugere a muşuroaielor, La m
cesare lucrările de între tăierea mărăcinişului, fer fi în g
Ceru] v
ţinere (decolmatare, tă tilizarea cu cîte 50 tone sufla rr
ieri de vegetaţie etc.). dejecţii lichide la hectar siflcări
Pompată, apa va putea a mai mult de 100 ha. sud—esi
ajunge şi iriga o mare ceea ce va asigura im km/oră
depunei
Pe şantierul noului sistem de irigaţii de Ia Chimindia se lucrează cu o puternică mobilizare de, forţe la portante sporuri ale pro
suprafaţă de teren am- finalizarea cit mai urgentă a obiectivului. ducţiei de furaje. Iuliu V
(Meteor
