Page 40 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 3
MIERCURI, 12 MARTIE 1986

Toate lucrările de construcţii — 1 Deplină responsabilitate | 30-40 MINUTE PAUZA... j

HUNE t Pe măsură ce primă- I
finalizate Sa termen, de calitate pentru actul sie cultură 7 vara pune tot mai mult *
) stăpinire peste intinderi, l
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) Rezultate bune s-an ob­ ^ restaurantul „Ciuperca", ^
n In eco-
ţinut şi în domeniul mun­ i de la poalele dealului i
lc ■arsuri Ilie Crilian şi echipa de cată Zilei aviaţiei, omului cii cu cartea, cu filmul, ) Chiz.id, al Hunedoarei, I
betonişti — pavatori coor­ de ştiinţă, inventatorului rod al unei colaborări fer­ \ situat in ambianţa plă- \
v. : donată de Nicolae Cruce- Aurel Vlaicu. Anul trecut tile dintre factorii educa­ 1 cută a naturii, cunoaşte i
Comunist ru. Cu „13 A" am ajuns a fost găzduit simpozionul ţionali de la nivelul comu­ ) o creştere zilnică a nu- 7
- gîndire la etajul al treilea (blocul ştiinţific „Ion Budai De- nei — şcoală, organizaţia ) mărului de vizitatori. Nu- 1
acţiune va avea patru etaje şi 24 leanu — personalitate mar­ U.T.C., mişcarea de femei. l mai că unii lucrători nu l
xă apartamente — n.n.), a cantă a culturii .româneşti", Analiza efectuată cu pri­ 7 ţin ritmul cu afluenţa 7
serial : cărui structură este reali­ desfăşurat în cadrul „Zi­ lejul adunării cetăţeneşti 1 consumatorilor, cu soli- J
n flăcări" zată doar pe jumătate. Cit lelor culturii şi educaţiei a căminului cultural a e- ^ citările lor justificate. Aşa ^
priveşte blocul nr. 13 B, socialiste hunedorene — videnţiat însă că în cadrul i procedează, de regulă, i
aici s-a reuşit doar termi­ Sarmis". activităţii desfăşurate s-a.u J ospătarul Martin Boroş, •
narea elevaţiilor. în domeniul muncii ar­ manifestat şi unele neîm- ( care obişnuieşte să facă (
— Perspective ? tistice, comuna deţine un pliniri. Unele deplasări ale l pauze de 30, chiar 40 de 1
— Avem asigurate con­ potenţial important — 20 celor două brigăzi ştiinţi­ ; minute, pină să pronun- 7
diţiile să încheiem toate formaţii de sine stătătoa­ fice s-au amînat sau, în I ţe, cind pronunţă, intre- 1
lucrările de construcţii şi re, plus alţi interpreţi vo­ ultimă instanţă, au fost a- î barea : „Dumneavoastră ţ
instalaţii la blocul 5 A în cali şi instrumentişti indi­ nulate, nefiind în stare să 7 ce doriţi ?". Întrebările i
: 6,00 Ra- data de 15 martie a.c., mai viduali cu activitate per­ ) sale... preferate : „Ce I
liniincţii ; puţin executarea faţadelor, MOTIVAŢII ficialitatea au făcut ca oa­ ofere continuitate informa­ ^ vrei ,,Ce iei ?“, „Ce ^
ului; 0,30 LA OBIECŢIILE menii din echipa de dul­ manentă, un cerc de artă ţiei ştiinţifice, juridice etc.
în agri- care au ca termen de fi­ populară. Păstrând bogata O bună perioadă de timp, i bei ?" etc. (asociate cu 4
liojumal; nalizare luna iunie. Ba BENEFICIARULUI gheri—parchetari a lui tradiţie de obiceiuri şi da­ 1 aşteptările enervante), ar 1
; 8,00 Re- blocul 13 A nu înaintăm din In discuţiile purtate cu Marin Năstase să refacă munca cu cartea s-a des­ ( ii cazul să şi le scoată ţ
10 Curie- sing. Alexandru Turcitu, pervazurile de la ferestre tini folclorice, aici a luat făşurat cu intermitenţe,
i,00 Bule- cauza nelivrării la timp de fiinţă un ansamblu de cîn- sporadic din cauza fostului l din vocabular. Dacă nu i
Răspun- către întreprinderea de şeful punctului de lucru şi şi tocurile de la uşile de tece şi dansuri populare bibliotecar. Aspectul care 7 poate singur, ar trebui 7
or; 10,00 materiale de construcţii cu dirigintele de şantier intrare în unele aparta­ „Germisara" (singular în ) ajutat !... i
i ; 10,05 mente ; o depozitarea la frămîntă cel mai mult
i; 10,30 întîmplare a unor mate­ mediul rural hunedorean conducerea căminului cul­
ste; 10,45 — n.n.), alcătuit cu spri­ l NU VĂ ÎNCURCĂ i
U,35 Pu- riale dă un aspect de tural, pe cei apropiaţi miş­ 1 ATÎTA „ORGANIZARE" ? 1
Bu-letin dezordine în întregul şan­ jinul factorilor de specia­ cării artistice de amatori, ^ La Brad, in imediata \
iinţa se- tier (drumurile ' de acces litate judeţeni, care în este necesitatea reluării ac­
Din co- cadrul ediţiei a V-a a Fes­ tivităţii formaţiei corale I vecinătate a consiliului i
i; 12,45 între locurile de muncă tivalului naţional „Cîntarea I popular se construieşte '
a<lio-tv. ; sînt doar nişte cărări prin­ ţărăneşti, dar nu la un \ un bloc. II construieşte )
3; 15,00 tre dune de pămînt, pre­ României" a obţinut titlul nivel oarecare, ci de reală
; 15,05 de laureat. Tot printre competitivitate cu forma­ ^ C.I.C.C.L. prin unitatea i
*; 16,00 fabricate, lemne şi butoa­ laureaţi s-au numărat for­ , sa specializată. De alt- ,
5 Tragc- ie cu bitum); ® au fost ţiile corale reprezentative 7 fel pentru Întregul oraş, \
; ; 16,35 cazuri cînd s-a aplicat maţia de teatru Istoric, ta­ din judeţ.
nomicc ; raful, căluşarii, prezenţi la 1 constructor de locuinţe a (
alicului ; vopsea pe suprafeţe ne­ numeroase întreceri inter- Frămîntările oamenilor ^ devenii G./.G.J.l. „a bio-
ştiri ; pregătite corespunzător sînt dovada deplinei res­
P. C. R. pentru această operaţie); • judeţene de prestigiu, vă­
abordat actul de cultură s
jonducă- dind calitatea muncii de ponsabilităţi cu care este )
>toarc a se pierde mult timp de îndrumare, grija pentru
i (VIII); lucru la începerea progra­
iiereşti ; mului şi prin plecarea mai menţinerea şi cultivarea la nivelul unei localităţi \
române; unor valori cu care loca­ cu puternice tradiţii cultu­ m m
' ★ Bu- devreme acasă. litatea se mîndreşte. rale. s
8,20 RC- Obiective şi subiective, cu. umintit, insa, s-au in- t
îală ra- mai mult sau mai puţin, grămădit atitea materia- »
nfornia-
in de aceste cauze se cunosc !e incit cu greu se mai \
Iul, po- bine în şantier. Important descurcă cineva in ele. î
ţel: toa- rămîne faptul că, aşa cum A doua jumătate, cea cu probleme Pur şi simplu este stran- •
rcaliza- Deva a panourilor prefa­ —■ tehnicianul Ovidiu A-
primu- bricate pentru pereţii in­ dam — acesta din urmă, am constatat la faţa lo­ gulat accesul la şantier ţ
i cinci- teriori şi exteriori. De a- deci beneficiarul a avut cului, întregul colectiv de şi orice posibilitate de 4
; 20,00 muncă al brigăzii, benefi­ (Urmare din pag. 1) tea sistematiza şi cea de-a mişcare in interiorul său. ;
0 Agri- semenea. o altă cauză care unele obiecţii la adresa doua jumătate a zonei.
La feu- împiedică predarea ia ter­ muncii constructorilor, care ciarul şi consiliul popular Pentru punerea mai bi­ Asta nu se mai poate ţ
0 zimţii. menele stabilite a obiecti­ au fost recunoscute ca al oraşului depun eforturi acum o discuţie pe tema numi bună organizare. \
‘zultate- juste, motivate, totuşi, prin sporite pentru înlăturarea ne în valoare a arhitectu­
expres ; velor preconizate prin plan a ceea ce s-a întreprins în lui gării, am luat legătura
uzicală; este neasigurarea şantieru­ următoarele : • insuficien­ tuturor neajunsurilor, pen­ acest an pentru gospodă­ ou regionala C.F.R. şi am CINE FACE ORDINE ?
in de lui ou un excavator pentru ta atenţie acordată polica­ tru încadrarea lucrărilor rirea şi înfrumuseţarea o- perfectat amănuntele le­
executarea canalului colec­ lificării, care se repercu­ de construcţii în termenele raşului? gate de o nouă soluţie de Locatarii sint obişnuiţi i
tor menajer. tează asupra calităţii unor stabilite prin graficele de — Nicidecum. Nici din finisare a faţadei. Pe tra­ cu „decorul", pentru că »
lucrări ; • graba şi super­ execuţie. acest punct de vedere bră- seul caii ferate care stră­ starea de degradare in }
denii n-au stat şi nu vor bate oraşul, am început care se află scara a ll-a l
sta cu mîinile în sîn toam­ deja amenajări dinspre li­ a blocului 61 din cartie- ’
Angajare fermă pentru îndeplinirea na sau iarna. Pot să vă ceul Avram Iancu şi vom rul Bejan, Deva, nu este )
o... noutate. Cine intră ^
ilea fc- spun că avem asigurat tot continua.
,el cen- materialul săditor pentru Salubrizarea albiilor ce­ insă pentru prima oară ,
JEDOA- sarcinilor economico-sociaie primăvară; am comandat aici este neplăcut sur- I
. este a lor două pîrîuri care stă- prins de aspectul respin- ^
CI (Mo- la E.G.C.L. — şi se află bat oraşul este intr-ade­
2tul lui în curs de executare — o văr o problemă. Cetăţenii gâtor al acestui spaţiu de i
B) ; (Urmare din pag. 1} să şi consiliile oamenilor în cadrul creat de Festi­ serie de accesorii cu care folosinţă comună: pereţi /
Că- muncii au determinat o valul naţional „Cîntarea cu gospodării individuale degradaţi şi murdari, ten- ţ
u^rta); amplă mobilizare a colec­ României", municipiul Hu­ vor fi mobilate în conti­ din apropier.e le transfor­
:ten fă- revenit colectivelor în ca­ nuare spaţiile libere, par­ mă în platforme de gunoi. cuiaiă pe alocuri căzută, î
Rîdeţi tivelor muncitoreşti şi ob­ nedoara s-a înscris, an de curile şi scuarurile; pen­ întrerupătoare smulse, 7
mbrie); re îşi desfăşoară activita­ ţinerea unor rezultate co­ an, cu rezultate meritorii. Oficiul de gospodărirea a- geamuri lipsă la uşa ca- )
JPENI: tea. Sintetizând experienţa respunzătoare. Darea de Au devenit, astfel, tradi­ tru o mai bună întrebuin­ pelor nu poate curăţa al­
picioare bună dobîndită de organe­ ţare a platformelor gospo­ biile în fiecare anotimp. sei scării. In plus, după ţ
lN: Joe le sindicale, conferinţa a seamă prezentată a relevat ţionale manifestări cum dăreşti am plantat pe lin­ cum afirmă unii locatari,
ifănil) ; că în cincinalul 1981—1985, sînt „Eroi în muncă şi în gă o parte dintre contai­ Dar, zicem noi, legea o apa în subsolul blocului
la cota apreciat pozitiv orientarea economia municipiului a faptă". „Constructori ai poate aplica celor ce nu a atins nivelul de un me­
TRIL A: muncii acestora în direcţii­ produs suplimentar 20 000 vieţii noi", „Mîndrie mine­ nerele de gunoi recipienţi au un comportament civic
tralizaţi le creşterii productivităţii- de colectare a hîrtiei şi a corespunzător faţă de al­ tru.
SCINOA- tone minereu de fier mar­ rească", acţiunile cu car­ tuburilor metalice pentru „Cine a stricat, să re­
VMunci- muncii, îmbunătăţirii cali­ fă. 47 800 tone cocs meta­ tea şi filmul, concursurile biile apelor. Autoritatea pare". Cam astfel se pu­
: Paloş tăţii produselor, reducerii lurgic, 378 000 tone fontă, pe meserii, cele destinate şpreiuri. Tot pentru acest de a aplica legea o are
îtezat) ; tot mai accentuate a con­ an ne preocupă amenaja­ şi consiliul popular, aşa că ne problema In asemenea
t (Stea- 326 000 tone dolomită. pre­ cunoaşterii şi aplicării in rea unui parc în spaţiul situaţii. Căutindu-se la
lARZA: sumurilor de materii pri­ cum şi alte produse. De viaţă a documentelor de nu înţelegem de ce să ră- neslirşit vinovaţii, nu se
ORAŞ- me, materiale, energie şi asemenea, numai în anul partid şi a legilor ţării etc. rămas liber de construc­ mînă o problemă salubri­
Patria); combustibili, reciclarea ma­ ţii după sistematizarea ze­ zarea acestor albii. va ajunge prea repede la
acăra) ; terialelor şi pieselor de 1985, prin acţiunile între­ In ediţiile cuprinse în cin­ ruri centrale. rezultat.
tele de prinse au fost reintroduse cinalul 1981—1985, forma­ Am încheiat demersul pe
al tură); schimb utilizabile, creşte­ în circuitul productiv ţiile artistice de amatori Păşind în domeniul pre­ tema gospodăririi şi înfru­ AŢI „UITAT"
ce (Da- rea indicilor de utilizare 26 800 tone de metal fie- ocupărilor viitoare i-am museţării la baza horticolă
Pasărea a agregatelor, maşinilor şi din municipiu au obţinut prezentat tovarăşei vice­ DE BLOCUL 30 B ?
:ALAN: ros, 23 tone cupru. 8 266 nu mai puţin de 127 titluri a E.G.C.L. Mulţimea şi Mai intii trebuie să
prezece instalaţiilor, întărirea con­ tone cărămizi refractare, şi premii, cu rezultate mai preşedinte constatările cu diversitatea materialului spunem că blocul 30 b,
0; si- tinuă a spiritului de ordi­ 12,5 tone bronz, 141 tone bune înscriindu-se cele de care am început aceste săditor aflat aici la dis­
ovitură ne şi disciplină la toate rânduri. poziţia oraşului dă garan­ ridicat în noul cartier al
ireşul); aluminiu, 80 tone hîrtie şi la C.S.H., I.A.C.R.S., I.M.H., oraşului Haţeg, este unul
drago- locurile de muncă. alte materiale. învăţămînt, spital, între­ — în zona gării vom ţii pentru organizarea u- dintre cele mai frumoase
GHE- Realizarea obiectivelor Dezbaterile din conferin­ prinderea de tricotaje, fa­ continua sistematizarea în nei adevărate ofensive de
familie din oraş. Alirmind acest
mobilizatoare în aceste di­ ţă au cuprins o problema­ brica de încălţăminte, E.M. acest an. Tot anul acesta primăvară a vegetaţiei — lucru, o să vă miraţi cu
recţii a implicat organiza­ tică largă supunând anali­ Ghelari şi altele. trebuie să - rezolve şi flori, arbori sau arbuşti or­ atit mai mult de ce ii
rea unei largi game de ac­ zei activitatea consiliului Dovedind reale valenţe E.G.C.L. problema staţiei namentali — asupra ora­ numim un bloc uitat. Să
ţiuni politico-organizatori- municipal, a comitetelor constructive, conferinţa de betoane, pentru a pu- şului moţilor crişeni. Încercăm o explicaţie.
ce şi educative, între care din întreprinderi şi insti­ municipală a adoptat o ho- Deşi construirea iui a
un loc important l-au o- tuţii şi în domeniile so- tărîre cuprinzătoare, bine lost terminată acum mai
cupat iniţiativele muncito­ cial-cultural, sanitar, a] completată cu un însemnat Baze temeinice pentru obţinerea bine de trei ani, con­
nea va reşti („Brigada înaltei pro­ muncii organizatorice etc. număr de propuneri, me­ structorii brigăzii din Ha­
nchisă. ductivităţi şi calităţii pro­ Ele au relevat importante­ nită să determine perfec­ de recolte superioare ţeg ai T.A.G.C.M. Deva ^
:operit. ducţiei", „Fiecare lamina- le realizări obţinute în cin­
irecipi- ţionarea în continuare a au „uitat" in apropiere i
:mă de tor şi finisator — angre­ cinalul trecut pe toate pla­ întregii activităţi desfăşu­ (Urmare din pag. 1) aşa că vom reuşi să asi­ de scara E o mulţime de )
Vintul nat în creşterea indicelui nurile. în acest cadru s-a rate de consiliul munici­ gurăm un pat germinativ planşee din- beton, colra- \
iînă la de scoatere a metalului", relevat că sindicatele din
i sud— „Să lucrăm o zi pe tri- pal, de toate sindicatele de bună calitate, să efec­ je metalice, grinzi din l
3 mi- toate unităţile au adus o din municipiu. In activitatea de revizii şi tuăm însămînţările în pe­ beton, alte materiale de ’
îse în- mestru cu combustibili e- contribuţie de seamă la reparaţii s-au evidenţiat rioada optimă. construcţie căutate, costi- (
plus 4 conomisiţi" etc.), dezbateri, îmbunătăţirea condiţiilor De asemenea, conferinţa Martin Andax, Vasile I-
laxime schimburi de experienţă, a ales consiliul, comisia de Stadiul pregătirilor este sitoare. Din cauza aces- i
grade. de muncă şi de viaţă ale cenzori şi comisia de fe­ frim, Ioan Pantea, Horia corespunzător. dar mai tor materiale, locatarii îşi 7
mese rotunde, consfătuiri, oamenilor muncii, preveni­ Cutean şi alţii. In aceste văd stopată şi primăvara )
îea va o bună parte din ele a- rea accidentelor şi îmbol­ mei. în calitate de pre­ zile ne preocupă executa- trebuie să fie procurate
moaşă, vînd scopul cunoaşterii şi năvirilor. profesionale, îm­ şedinte al consiliului mu­ red probelor cu maşinile seminţele de legume, com­ aceasta acţiunea de a ^
tul va nicipal a fost ales tovară­ pletată cantitatea de car­ amenaja aici o zonă de i
inten- generalizării experienţei bunătăţirea stării de sănă­ şul Gheorghe Dlrle, vice­ de-semănat, ca şi asigura­ verdeaţă. Tot la capito- 1
est şi înaintate, demnă de a fi tate, satisfacerea corespun­ rea unui stoc de piese de tofi de sămânţă pînă la
50—70 preluată. zătoare a cerinţelor oame­ preşedinţi — tovarăşii Pe­ schimb necesare în cam­ nivelul necesarului şi or­ iui „uitaţi" mai trebuie ^
iţă cu tru Andraş, Maria Gher- ganizate formaţiile de lu­ amintiţi cei peste 50 de l
iciură. Ansamblul acţiunilor nilor muncii în celelalte pania agricolă de primă­ sac care odată au fost >
arviciu proprii, precum şi cele or­ domenii ale vieţii sociale. man şi Gheorghe Argeşan, vară. întreaga suprafaţă cru, aspecte ce se cer so­ plin' cu terasit de bună )
ganizate în colaborare cu Analiza vieţii spirituale iar ca secretar Elena Mî- ce urmează a fi cultivată luţionate într-un timp cît calitate. (
celelalte organizaţii de ma­ a pus în evidenţă faptul că neran. este ogorîtâ din toamnă. mai scurt.