Page 42 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 42
a® ţjâCîWRA
Sporesc producţiile de cărbune J
în atmosfera entuziastă, l.M. URI CAM
generată de întîmpinarea Depăşind unele greutăţi S
gloriosului jubileu al
Partidului Comunist Ro cu care s-au confruntat ţ
mân, minerii Văii Jiu în primele două luni ale i
anului, minerii de la Uri- i
lui işi amplifică efortu
S O C I A L I S M U L rile in abataje, pentru bine luna martie, depun 1
câni au început foarte )
a extrage cit mai mult
eforturi susţinute în a- /
de
cărbune.
Sporurilor
bataje, reuşind să extragă ţ
producţie obţinute in pri
mele două luni ale anu
de cărbune peste sarci- i
lui li se adaugă altele, zilnic însemnate cantităţi ^
tul lui martie - certitu s&aasfe cepului lunii curente, mi- ţ
ORHAM fll nnMimUim JUDETEAM HUNEDOARA Al P.C înregistrate de la începu nilc dc plan. Dc la în- ’
dine a îndeplinirii inte nerii de aici au realizat i
grale a sarcinilor de plan un spor de producţie de /
pe primul trimestru al a- 1 800 tone, rccuperînd in- *
Anul XXXVIII, nr. 8 810 VINERI, 14 MARTIE 1986 4 pagini — 50 bani nului. tcgral restanţele din pri- ţ
I. M. D I B . T A pînă la zi, colectivul l.M. mele două luni şi cumu- l /
lîriyl lin ni ll(* I»» 'Zlll
Dîlja a extras suplimen iînd un plus „Ia zi” de
Demarajul bun dc la tar peste 3 000 tone de aproape 400 tone de căr
fiiiCINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA* începutul anului Ic-a cărbune. Cele mai bune bune. Aceste cantităţi su
plimentare de cărbune,
permis minerilor de la
rezultate le au minerii
Dîlja să continue mun din sectoarele III şi II, obţinute îndeosebi de co
HKS7 m ca în subteran la cote iar dintre brigăzi — cele lectivele sectoarelor I Şi
ridicate, depăşindu-şi rit conduse de Nicolae Toma, IIB, au Ia bază creşte
mic, zi dc zi şi decadă Valcrian Maxim şi Nicolac rea productivităţii muncii
Producţia de caicită — cu decadă, sarcinile Ia Cozma (III), de Gheor- în abataje, dăruirea Şi
extracţia dc cărbune. Dc
ghe Matei şi Anton Mol-
la începutul anului şi dovan (II). hărnicia oamenilor.
în continuă creştere
Nu de multă vreme, în faţă se lucrează atît la pro Utilajele de pe cele două
perimetrul comunei Vata ducţie, cit şi la finaliza linii de prelucrare a cal
de Jos au fost puse în rea obiectivului. citei sînt deservite în pro
evidenţă însemnate rezer — Pînă la sfîrşitul lunii porţie-de 95 la sută numai
ve de caicită, materie pri aprilie vom încheia toate de electricieni, lăcătuşi, su
mă cu multiple întrebuin lucrările de montaj la li dori, oamdni policalificaţi.
ţări în economie. Mica niile 3 şi 4 — a comple harnici şi interesaţi de rea
instalaţie de prelucrare a tat ing. Constantin llără- lizarea planului, care au
calcitei s-a transformat, în guş, din cadrul sectorului învăţat aici. la Vaţa, o
timp record, graţie efortu de investiţii al I. M. Bar nouă meserie: cea de o-
rilor materiale şi finan za. Deci, începînd cu luna
ciare ale statului, într-o mai, uzina va funcţiona cu perator preparare. Secreta
rul organizaţiei de partid
modernă uzină, cu patru toate instalaţiile. Avem din atelier, Peni Bulz, in
linii de măcinare, dotată materialele asigurate, nu
cu utilaje şi instalaţii de se mai ridică nici o pro ginera chimistă Monica
concepţie integral româ blemă în legătură cu acest Pop şi maistrul principal
nească, care asigură o pro obiectiv. lonn Incău subliniau că,
ducţie de peste cinci ori — Care este stadiul de practic, întregul co’ectiv
mai mare decit în anul de execuţie a anexelor ? s-a format din mers, s-a
început al exploatării şi închegat tot mai mult,
— Centrala termică este
prelucrării calcitei aici. în executată, grupul social se fiind în măsură astăzi să-şi
1900, primul an al celui va termina în iulie, ali onoreze exemplar sarcinile
dc-al optulea cincinal, a- mentarea cu apă a uzinei care-i revin. Dintre mun
ceastă nouă capacitate tre în iunie, celelalte — par citorii de nădejde ai uzi
buie să producă la para cările auto, împrejmuirea nei, care pun mult suflet
metrii proiectaţi. Deocam incintei, canalizarea se în rezolvarea problemelor Minuit cu pricepere (le minerii din schimbul condus dc Virgil Bcştea (brigada lui
dată funcţionează doar realizează, cum se spune, I. M. Parosrni. lonn Daniel), greifcrul muşcă lacom din stratul dc steril,Ia noul puţ principal de la
două -linii tehnologice de din mers, de pe acum. Ton de producţie, dovedesc i- Foto OVIDIU PĂRÂIANU
niţiativă * şi receptivitate
prelucrare a calcitei. te sînt începute. interlocutorii i-au eviden
Şeful atelierului de ne-
mctalifero Vaţa de Jos, a- O atenţie deosebită se ţiat pe Avram Furdui, Du deva. Toate tortele —
parţinălor de l . M . Barza, acordă calităţii calcitei mitru Ban. Alexandru ----------------------------- y
tînărul inginer Florin Pop, prelucrate, respectiv fineţii Trif — secretarul organi Ideile şi orientările din
ne-a spus : acesteia. Ştefan Vomastec, zaţiei U.T.C. a atelierului. cuvintarea tovarăşului direcţionale ferm spre noua
— Colectivul nostru, al ■controlorul tehnic de cali Umil Incău, Dumitru Ma Nicolae Ceauşescu la
Plenara lărgită a Con
cătuit din 120 de lucrători, tate al uzinei, spunea că cin, Liviu Lup, Mircea Bu siliului Naţional al
care practic au contribuit cei peste 50 de beneficiari Agriculturii - program calitate a muncii, a viaţii
cu toate forţele lor la ri din ţară sîht mulţumiţi de la iu, Gheorghe Sirb, Adam concret de muncă
dicarea acestei uzine, de calata dc Vaţa. „Prin pu Cristian, Dumitru Fa rea ş, pentru agricultorii hu- In perioada 1901—1985, secvenţe din darea de sca
pune mult interes pentru nerea în funcţiune a linii Gheorghe I. Sirb, Cornel nedoreni. viaţii economieo-socială a mă prezentată de tovarăşa
realizarea ritmică, zi de lor 3 şi 4 se va obţine o Lazăr, din cariera Ponor PATRIMONIUL POMI municipiului Deva a făcut Maria Iacobescu, preşedin
zi, decadă cu decadă, a producţie de caicită supe pe Gheorghe Micu, Roman COL AL JUDEŢULUI paşi importanţi spre dez tele Consiliului municipal
sarcinilor fizice de plan. rioară clin punct de vedere POATE SI TREBUIE voltare .şi perfecţionare. Au al sindicatelor Deva, la re
Pentru noi, începutul a- calitativ, cu o fineţe de Mîrza, Aurel Butaş, Vaier SĂ FIE MÂI BINE PUS fost puse în funcţiune noi centa conferinţă de dare
cestui an a fost mai greu, Butaş, Gheorghe Mic şi iN VALOARE! capacităţi de producţie, de seamă .şi alegeri. Alte
dar ne-am mobilizat şi am măcinare de pînă la 20 alţii. (pagina a ll-a) s-au dat în folosinţă multe aspecte, relevate în mate
reuşit' să ne îndeplinim microni" — arăta inter obiective social-culturale, rial şi accentuate de par
planul. în momentul de locutorul. LIVIU BRAiCA harta edilitar-gospodăreas- ticipanţii la dezbateri, au
că a căpătat dimensiuni şi vizat modul în care sin
forme noi, moderne, plă dicatele s-au preocupat de
cute. în toţi aceşti ani, organizarea şi desfăşura
Ce probleme importante ale gospodăriei înscrişi în epoca de glo rea întrecerii socialiste, ge
rie Nicolae Ceau.şescu, co neralizarea iniţiativelor
lectivele muncitoreşti din muncitoreşti valoroase şi
comunale si locative se vor rezolva în acest an ? perimetru] municipiului re a experienţei pozitive, sti
şedinţă de judeţ s-au mo- mularea activităţii de crca-
întrebarea din titlu i-am le enunţate au un loc bine 500 mc. Pentru oraşele din ţirile de confort ie vom e-
adresat-o tovarăşului ing. stabilit în preocupările partea de est a Văii Jiului xecuta in regie proprie. în
Nicolae Ardelean-Muntean, noastre pe acest an. Voi se va realiza sistemul de ceea ce priveşte elimina Conferinţe pentru dări de seamă
directorul tehnic al Gru enumera ce vom rezolva captare, tratare şi aduc- rea condensului, continuăm şi aiegeri ale organizaţiilor sindicale
pului întreprinderilor de în cadrul fiecărui grup dc ţiune de la Jieţ. cum am început în anii
gospodărie comunală şi lo- probleme. Au fost puse pe calcu trecuţi, însă noi nu facem
calivă. Punerea în funcţie, par lator sistemele dc distri altceva deeît să contraca biiizat exemplar în pro ţie tehnico-ştiinţifieă, a
— Aşadar, tovarăşe di ţial, a sistemului de aduc- buţie ale tuturor localită răm efectul.. Trebuie înlă ducţie, înregistrînd reali cercurilor inventatorilor şi
rector tehnic, care sînt in ţiune pe cale gravitaţio ţilor Văii Jiului, Devei şi turate încă din execuţie zări deosebite. Unităţi eco inovatorilor, do probleme
prezent problemele de gos nală a apei potabile de la altor oraşe, astfel că acum cauzele — în principal pre- nomice cum sînt I.P.R.G.. le de sănătate, de muncă
podărie comunală şi loca- Sîntămăria-Orlea la Deva cunoaştem, pe baze abso fnbricarea neglijentă, cu I.C.I.T.P.L.C.I.M., C.T.R. şi de viaţă ale membrilor
tivă ale localităţilor jude a creat premisele necesare lut ştiinţifice, unde şi cum defecţiuni, a panourilor Mintia, I.J.R.V.M.R., E.M., de sindicat.
ţului, pe care dumneavoas rezolvării problemei res trebuie intervenit pentru mari. T.C.R.T.I. s-au situat frec Conferinţa a abordat, in
tră le consideraţi de ma pective pentru oraşele Ha echilibrarea zonelor- do în sfîrşit, col de al trei vent pc primele locuri în tr-un spirit de principia
ximă importanţă .şi în ce ţeg, Că lan, Simcria şi De presiune In. reţelele oraşe lea grup de probleme întrecerea socialistă pe ţa litate şi responsabilitate
fel le va rezolva G.I.G.C.L.? va. Pentru rezolvarea com lor. stringente îl reprezintă sa ră, f i i n d distinse cu ordi muncitorească, alături de
— între problemele de pletă a nevoilor dc "debit Cel de al doilea grup de lubrizarea localităţilor, în ne, bucurîndu-se de una realizările obţinute de oa
cea mai mare importanţă, în toate cele patru locali probleme, ale fondului lo principal evacuarea rapidă nime aprecieri. O scrie de menii muncii din între
considerate astfel şi de noi tăţi amintite, în acest an cativ, vor căpăta în acest rezultate pozitive s-au ob prinderile şi instituţiile
şi de către populaţie, lo vom finaliza lucrările In an următoarea rezolvare. din oraşe a gunoiului me ţinut şi în domeniile sănă municipiului şi lipsurile, şi
cul central îl ocupă cele staţia de tratare a apei şi La blocurile cu terasă pre najer. Operaţiunea este în tăţii şi culturii, construc- neajunsurile care s-au mai
privind alimentarea cores vom asigura debitul de văzute pentru reparaţie greunată de lipsa carbu ţii’or şi gospodăririi mu manifestat în activitatea
punzătoare cu apă potabi 500 1/secundă de apă bru capitală se - va înlocui te ranţilor pentru mijloacele nicipiului, în comerţ şi sindicatelor, o făcut propu
lă a tuturor localităţilor tă ia captare.- Paralel, tot rasa, cu .şarpantă şi aco dc transport şi dc lipsa de cooperaţie, în alte sectoare neri şi a formulat direcţii
urbane, eliminarea- con în acest an, pentru locali periş de ţiglă. Linia aceas capacitate a constructoru economice-sociale. în toate clare de acţiune pentru
densului şi a infiltraţiilor tăţile respective vom crea ta vom urma-o .şi în viitor lui — T.A.G.C.M. — pen acestea se regăsesc în bu viilor, toate viz.înd, în an
de apă prin terase la fon capacităţi de înmagazinare la 'toate blocurile care vor tru a executa'la timp plat nă măsură preocupările samblu, necesitatea saltu
dul locativ proprietate a după cum urmează: două fi avizate pentru soluţia formele gospodăreşti şi căi şi strădaniile organizaţiilor lui sigur şi ferm spre noua
stalului, ca şi ridicarea grupuri de rezervoare de respectivă de către proiec le de acces către ele în de sindicat, care şi-au e- calitate în toate domeniile
gradului de confort âl u- 2 X 1000 mc şi 2 X 300 tanţi. Anul acostă vor fi cartierele nou construite. xcrcitat ferm şi responsa muncii şi vieţii.
nor apartamente. Al trei mc la Deva şi cîte unul dc supuse îmbunătăţirilor de Prima greutate o vom con bil rolul de mobilizare a Florin Nieulescu, Mircea
lea grup de probleme con 1000 mc lâ Călăn şi Ha confort 700 de apartamen tracara prin conceperea şi maselor in producţie, de Bădărau, Nicolae Bozdoc,
siderate de noi ca foarte ţeg. De asemenea, pentru te îtf■ localităţile din Va canalizare dinamică a c-
importante se referă la sa alimentarea platformei in lea Jiului, la Brad, Orăştie, ION CIOCLEI ncrgiilor spre îndeplinirea DUMITRU GHEONEA
lubrizarea localităţilor. dustriale de la Livezeni se Hunedoara, Deva, Simeria sarcinilor de plan.
Fiecare dintre probleme va construi un rezervor de şi Haţeg. Toate îmbunătă (Continuare in pag. a 3-a) Au fost acestea cîleva (Continuare in pag. a 3-a)
