Page 43 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 43
pag. 2 DIÎUMUL SOCIALISMULUI N
Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu = r Bl
S'EL
la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii — 20,00 Tcle.
20,20 Actu
n om
program concret de muncă pentru agricultorii hunedoreni 20,35Accs
ceşti
/vAunt
t'hitc
PA TRIMONIUL POMICOL AL IUBEŢULUI POATE Şl 20,55Ca di
20,45Cont
mun
lor)
21,15Seri;
.»Civ
TREBUIE SĂ FIE MAI BINE PUS IN VALOARE! 21,35 în
lui
Conj
cate)
Steli
repo
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - CONTRIBUŢIE 21,50 Telc
TOT MAI ÎNSEMNATĂ ŢĂRANI COOPERATORI,
SPECIALIŞTI,
LA CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE FRUCTE
LUCRĂTORI DIN POMICULTURĂ, JCAI
Relevînd rolul impor ducţie a unităţilor agri
tant ce revine cercetării cole. De asemenea, vom Judeţul nostru dispune de întinse BUCUR
ştiinţifice clin agricultu fi prezenţi şi vom acor suprafeţe de livezi ce pot şi trebuie să dioprogru
ră în ceea ce priveşte da asistenţa tehnică ne 6,30- La •
sporirea aportului ei la cesară în vederea înfiin aibă o contribuţie substanţială la rea agricultui
jurnal; 7.
creşterea producţiei la ţării noilor livezi pe cele lizarea fondului de stat şi la buna a- 8.00 Itovi
hectar la toate culturile, 800 ha planificate a se Curierul
în cuvîntarea rostită la realiza în acest cincinal. provizionare a populaţiei cu fructe. în Buletin d
pundem
plenara lărgită a Consi Important este însă ca şi acest scop acţionaţi cu maximă răs 10.00 Bu
liului Naţional al Agri cadrele tehnice din uni 10.05 Ştiin
culturii, Industriei Ali tăţi, îndeosebi şefii fer pundere pentru ca fiecare pom să ro Atlas i
Partid ui u
mentare, Silviculturii şi melor cu profil pomicol, dească, fiecare livadă să dea produc versare;
Gospodăririi Apelor, se să manifeste maximă re ştiri; 11
cretarul general al parti ceptivitate faţă de însu ţie cît mai mare. Efectuaţi toate lucră ştiu; 11
12.00 Bul
dului, tovarăşul Nicolae şirea şi aplicarea tehno rile în timpul optim şi la înalt nivel ca 12.05 De i
Ceauşescu, a cerut ca toţi logiilor înaintate pe care In laboratorul tic pomicultură al S.C.P.P. Geoagiu, turiştii; j
lucrătorii clin domeniul le recomandă cercetarea litativ pentru punerea deplină în va laborantele Zorica Cristei, Gabriela Boanlă şi Itodic-a ra f oleic
va.npremi
cercetării să se angajeze ştiinţifică. loare a patrimoniului pomicol ! Diaconu determină evoluţia bolilor şi dăunătorilor din li 13.00 De
mai ferm în soluţionarea O altă latură impor vezile unităţilor din judeţ. Buletin •
operativă şi concretă a tantă a activităţii staţiu Student
diojurnal
problemelor care vizează nii noastre o reprezintă Loto; 16.
generalizarea în produc producerea unui material dicatelor;
ţie a tehnologiilor înain săditor de calitate supe BINE ÎNGRIJIŢI, POMII RĂZLEŢI nate e'* "*
letin
tate, stabilirea de noi rioară. în acest sens pu tru Pi
tehnologii, de eficienţă tem arăta că testările DAU ROD BOGAT registrări
ridicată, care să asigure biologice efectuate în cîm- populară:
înfăptuirea imperativelor purile de producţie ale rii: * B
18,20 Bcv
noii revoluţii agrare. staţiunii ne-au dat posi în afara plantaţiilor in pomi fructiferi răzleţi, nală radi
însori indu-se organic bilitatea să obţinem ma tensive şi clasice, în ju deoarece ei ne aduc ve formaţii;
în aceste cerinţe, activi terial de înaltă valoare deţul nostru există mii nituri frumoase. De aceea, de ştiri;
poporul •
tatea desfăşurată de co biologică şi liber total de de pomi fructiferi care pentru a-i menţine în toate for:
lectivul de cercetători de boli virotice. Numai în cresc răzleţi pe dealuri, fiecare an pe rod, au fost lizarea ol
la Staţiunea de cercetare ultimii doi ani, spre e- la şes sau de-a lungul repartizaţi pe membri mului an
cinai ; 19
şi producţie pomicolă xemplu, am obţinut peste drumurilor. Ei aparţin, cooperatori (cîte 25 de nai comp
Geoagiu cuprinde o lar 230 000 pomi liberi total de regulă, cooperativelor pomi pe o familie), care Atenţie
pietoni;
gă arie tematică, între de boli virotice, din spe agricole de producţie, în au sarcina să-i îngrijeas na/; 20,15
care un loc de seamă îl ciile măr, prun. păr, ci că, executînd la timp tă ţea şi v
ocupă problemele vizind reş şi vişin. în scopul treprinderilor agricole de ierile de coronament, fer noastre;
valorificarea cit mai de menţinerii sănătăţii ma stat, altor unităţi şi gos tilizarea la rădăcină, vă- tia dv. ;
plină a potenţialului po terialului săditor, s-a în podarilor de la sate. A- tr-o oră;
Ie trageri
micol al judeţului nos fiinţat plantaţia nucleu, ceşti pomi fructiferi răz ruirea trunchiului, cele N o c t u r
tru, punînd accentul pe precum şi plantaţia pen leţi, dacă sînt bine îngri lalte lucrări de întreţine 23,55—24,01
laturile calitative, pe dez tru ramuri altoi, care cu jiţi, dau rod bogat, com- re. în ultimii doi ani. de ştiri.
voltarea intensivă a po prinde o suprafaţă de 4,5 pildă, am obţinut cîte 90
micultura, urmărind ob hectare. Pentru a ne a- pletînd cu însemnate can
ţinerea unor recolte spo duce întreaga contribuţie tităţi de mere, prune, tone de prune şi, în 1984, : « I N
rite şi constante de fruc la realizarea obiectivelor pere, nuci, cireşe, vişine 15 tone de mere. In a-
te, cu consumuri reduse din Programul judeţean etc., producţia de fructe ceastă perioadă acţionăm DEVA :
de carburanţi şi forţă de de dezvoltare a pomicul- a judeţului nostru. la efectuarea lucrărilor cin Sara
(Patria);
muncă. în acest sens, turii, potrivit sarcinilor ta); ’-UN
continuînd eforturile din ce ne revin, vom produ O experienţă bună e- de întreţinere, pe care tă
anii anteriori, ne orien ce şi livra anual în acest xistă, în acest sens, la ne-am propus să le în seri
tăm planul tematic de cincinal, inclusiv pentru C.A.P. Roşcani, unde — cheiem pînă in 25 mar A); secn
(Modern -
cercetare ştiinţifică pe gospodăriile populaţiei, preciza Petru Mircea, tie a.c. Pentru a regene (Flacăra)
acţiuni care să ducă în- cel puţin 280 000 pomi crofon (/
tr-un termen scurt la îm de plantat, din speciile preşedintele cooperativei ra pomicultura din uni ŞANI: Pi
(Paring);
bunătăţirea tehnologiei măr, prun, cireş şi vişin, — există cîteva mii de tate şi a spori numărul viată
speciilor de pomi şi ar atenţie maximă acordînd pruni care cresc pe dea pomilor, am constituit o Cursă Inf
buşti fructiferi. în con obţinerii de material să lurile din jur şi meri, echipă de cooperatori ca LUPENI:
diţii de valorificare su ditor liber de boli viro Lacul dc
ral); VU
perioară a terenurilor în tice, prin îmbunătăţirea grupaţi în mai multe li re plantează puieţi de romantice
pantă, improprii pentru tehnologiei de producere vezi clasice. pomi şi meri în locul ce LONEA:
alte culturi agricole. în a pomilor. I.a ferma mixtă nr. 1 a S.C.P.P. Geoagiu se efectuea — în fiecare an — con lor uscaţi sau pe terenu Roma —
ncrul); A
acelaşi timp, urmărim să Ing. MIOARA COCA, ză în aceste z.ilc tăierile de primăvară la pomi fructiferi tinua preşedintele coope rile în pantă, care nu cerea P
generalizăm cît mai re Ing. DUMITRU PRICA, din livada unităţii, şi la fertilizarea cu îngrăşăminte orga rcsc); U
pede posibil noile tehno cercetători nice. In cele două imagini — lucrătorii din formaţia condu rativei — noi acordăm o pot fi cultivate cu alte (Retezat) i
mîinile <
logii în practica de pro la S.C.P.P. Geoagiu să de Alexandru Munteanu. atenţie deosebită acestor plante. roşie); <
curţile p-
Mireasma
în cooperativele agri LUCRĂRILE DE SEZON DIN LIVEZI SE CER MULT INTENSIFICATE ! parea unui mare număr (Flacăra)
BAI: Avi
cole de producţie din de cooperatori. Ne pro Nordului
C.U.A.S.C. Toteşti — de ţiune de maximă însem gadiera Victoria Dum- lie. Nu se acţionează nici din acestea este şi cea punem să mobilizăm toa tură); H.
ţinătoare de întinse su- nătate este fertilizarea cu bravă. pentru administrarea de care a avut loc duminica te căruţele cooperativei siuni (Da
prafe'ţe de livezi — se îngrăşăminte naturale. — în ce direcţii se ac îngrăşăminte organice în trecută, -la care au luat şi ale membrilor coope Acasă; C
află în plină desfăşurare Din suprafaţa de 40 de ţionează în această pe livada intensivă, deoare parte peste 40 de cetă ratori la fertilizarea li da călăre
(Casa dc
o gamă largă de activităţi ha ce ne-am propus să rioadă ? ce nu se poate încă intra ţeni din satul Hăţăgel, în vezii. Vom ajuta mai RIA: Din
specifice acestei perioa o fertilizăm în această — în plantaţia intensi cu mijloacele mecanice, frunte cu şeful de echipă substanţial cooperativa a- (Mureşul)
de. Factori de conducere primăvară, am realizat vă se fac tăierile de pri în această situaţie se Zamfira Alexa. Printre gricolă din Densuş la or (Luminai
din cîteva unităţi şi de acţiunea pe 25 de ha, a- măvară, acţiune în care impune o mobilizare mai participanţii la acţiune ganizarea şi desfăşurarea
la nivel de comună ne dică 15 ha cultivate cu se aflau: Cornel Oană, muncii din pomicultură.
prezintă stadiul acestora. meri şi 10 ha cu pruni Probaie Ştefoni, Miron în finalul acestor con VRE
Petru Băra. inginerul în cultură intensivă. Ac C . U . A . S . C . T O T E Ş T I Preoban, Eva Purcel, Be- semnări, punctăm şi alte
şef al C.A.P. Unirea, ne ţiunea se desfăşoară în iuţ Benţău şi alţii. aspecte ce trebuie avute
spunea: bune condiţiuni şi ne — Care este stadiul lu în vedere pentru spori
— Sîntem hotărîţi ca propunem s-o încheiem se evidenţiază cooperato puternică a cooperatori crărilor în livadă ? rea producţiei de fructe
în acest an să obţinem în maximum o săptămî- rii Jenica Barboni, Ilea lor la efectuarea tăieri —- E cam întârziat. Din în unităţile agricole din
producţii superioare de nă. Se lucrează zilnic, cu na Răduţ, Sofia Vorvoni, lor. cele 71 de ha, cîte tre C.U.A.S.C. Toteşti: să se
fructe, de aceea acţio un mare număr de atela Ana Zgîrcea, Aurica Io- Teodora Trancă, vice buie fertilizate in acest definitiveze formaţiile de
năm pentru efectuarea je ale unităţii noastre şi vănescu, Anuţa Macra, preşedinte al biroului e- an, s-au fertilizat doar lucru permanente în fie
lucrărilor din această pe ale membrilor coopera Rozalia Iovănescu, Lenu- xecutiv al consiliului 20 de ha. Tăierile se des care unitate ce deţine
rioadă la timp şi la un tori. Concomitent se e- ţa Vida şi alţii. popular Densuş, sublinia: făşoară încă încet... pomi fructiferi, din care
înalt nivel calitativ. fectuează săpatul în ju La C.A.P. Sarmizege — Lucrările de sezon — Acest fapt presupu să facă parte pomicultori
— Ce se lucrează în a- rul pomilor. tusa lucrările în livadă în livadă au început cam ne mai multă preocupare pricepuţi; o deosebită a-
ceste zile 9 Gheorghe Vrînceanu, sînt însă întîrziate. Din tîrziu şi s-au desfăşurat din partea conducerii tenţie se cere acordată
— O echipă alcătuită inginerul şef al C.A.P. cele 49 de ha cu pomi lent, de aceea biroul exe cooperativei pentru gră combaterii buruienilor ca
din cooperatori, instruiţi Sarmizegetusa. arăta: în cultură intensivă s-au cutiv a intervenit pentru birea fertilizării şi tăie re consumă o mare par
în prealabil, efectuează — Am organizat o e- efectuat tăierile doar pe impulsionarea acestora. rilor de primăvară. Cum te din hrana necesară
tăierile de primăvară. Lu chipă permanentă pentru 26 de ha. Lent se des — în ce fel ? intenţionează consiliul pomilor ; să se urmăreas
crarea evoluează în bune efectuarea lucrărilor din făşoară tăierile şi la po — Am organizat cîteva popular comunal să in că îndeaproape toate a-
condiţiuni şi preconizăm plantaţie, alcătuită din mii răzleţi, de aceea fi acţiuni de masă la ferti tervină în acest sens ? vertizările pentru comba
ca pînă la 15 martie să cooperatori din satul nalizarea lucrării este lizări şi la efectuarea tă — Vom organiza şi terea eficientă a bolilor
fie finalizată. O altă ac- Breazova. condusă de bri prevăzută abia la 1 apri ierilor de primăvară. Una alte acţiuni, cu partici şi dăunătorilor.
