Page 46 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 46
în întîmpinarea gloriosului jubileu al partidului i
— —— ------------------- — ------------------ |
O NOUĂ CAPACITATE zakaş — 21 tonc/post, 1
DE PRODUCŢIE Nicolae Andraşic — 17 i
tone/post şi Vasile Cojo- i
ÎN FUNCŢIUNE caru — 1G tonc/post. Şi J
Apropiatul jubileu al încă ceva : toate sectoa- )
făuririi Partidului Comu rele şi toate brigăzile se t
nist Român este întîmpi- prezintă, după aproape ?
nat de minerii de la Pa- două luni .şi jumătate din \
roşeni printr-o mobilizare an, cu planul realizat şi 1
exemplară în muncă, fi depăşit — garanţie că ne ?
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.C. nalizată cu rezultate deo vom îndeplini planul pe i
sebite. în primele două primul trimestru al anu- ţ
1 SI AL C0 Al SI U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N | luni ale anului, minerii Iui şi că vom amplifica 1
de aici au extras peste tot mai mult sporul de V
plan 8 400 tone de căr producţie în cinstea măre- ţ
bune, iar de la începu ţel sărbători a partidului l
Anul XXXVIII, nr. 8 811 SÎMBÂTÂ, 15 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani t tul lunii martie încă nostru, dc la 8 Mai. J
4 G00 tone, menţinîndu-sc DUMITRU GHEONEA j
în fruntea întrecerii so — Ce producţie se va
1 cialiste pe Combinatul mi realiza dili noul abataj SUCCESE PE FRONTUL J
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI nier Valea Jiului. frontal ? INVESTIŢIILOR \
— «Ce este nou, la a-
— EI este exploatat de
ceastă oră, la I. M. Pa- o parte a brigăzii lui Pe două luni şi juma- l
JUDEŢENE A SINDICATELOR roşeni ? — l-am întrebat, Gavrilă Meszaroş şi va tate din acest an şi cin- !
cinai, colectivul Antrc- *
ieri, pe directorul între
da producţii de 480 tone
prinderii, ing. Ioan Be- cărbune pe zi, cu o pro prizei de construcţii-mon- ţj
Ieri, au avut loc la Hu Gheorghe Mihai, Voichiţa centuată a productivităţii serman. ductivitate la pornire de taj şi reparaţii Deva,
nedoara, lucrările Confe Ciorogaru, Nicolae Poenar, muncii, ridicarea nivelului l — Chiar azi punem în 12 tone pe post, urmînd care acţionează pe raza
rinţei organizaţiei judeţe Rafila Iacob, Iulian Cos- calitativ al produselor, funcţiune o nouă capa să crească mult în lunile mai multor judeţe, ra
ne a sindicatelor, la care tescu, Ruxandra Clepce, sporirea producţiei fizice, citate de producţie — aprilie şi mai. De fapt, portează depăşirea sarci
au participat delegaţii a- Virgil Sicoe, Vian Pîrva, cu deosebire la cărbune, un abataj frontal, cu o vreau să menţionez că nilor la lucrările totale
le.şi la conferinţele muni Ileana Bărţan, Ionică Da energie electrică, minereuri lungime de 100 metri, în sporul de 13 000 tone de de construcţii-montaj cu
cipale, orăşeneşti şi comu rie, Nicolae Andronaehe, feroase şi neferoase — cu panoul IV, stratul 15, blo cărbune pe care îl avem 7,1 la sută, iar Ia inves
nale, precum şi un impor Aurora Mîrza, Dumitru maximă solicitare pentru cul I, echipat cu complex „la zi" 1-ain obţinut inte tiţiile planificate în peri
tant număr de invitaţi. Bogdan, Ion Angliei. economia naţională —, pro l de susţinere şi tăiere me gral pe seama creşterii metrul judeţului Hune
La conferinţă au parti în intervalul cuprinzind movarea progresului teh canizată a cărbunelui, de productivităţii muncii. doara — cu 8,4 la sută.
cipat t o v a r ă ş i i Radu practic întregul cincinal nic, asimilarea unor produ \ tip SIMA 2, fabricat la — Cine arc cele mai
Bălan, priin-secretar al precedent, organele şi or se cu parametri tehnici t I.U.M. Petroşani. Eveni mari productivităţi la între altele, în această
Comitetului judeţean de ganizaţiile sindicale au ac ridicaţi, realizarea unui mentul îl dedicăm ani cărbune ? lună vor fi terminate şi
partid, preşedintele Comi ţionat cu răspundere, în volum sporit de economii l versării a G5 de ani de la date în folosinţă două
tetului executiv al Consi spiritul orientărilor .şi in la materii prime, materia l crearea partidului nostru — Brigăzile conduse de secţii de semifabricate la
liului popular judeţean. dicaţiilor secretarului gb- le, energie şi combustibili. t comunist şi Zilei inter- • Constantin Ciobănoiu — C.S.P.L. Uricani şi Baril.
Constantin Niţă, secretar neral al partidului, tova Un loc important în ac l naţionale a muncii. 23 tonc/post, Ferenc Fa-
al Consiliului Central al răşul -Nicolae Ceauşescu, p tivitatea sindicatelor l-a
U.G.S.R. sarcinilor din documentele ocupat preocuparea pentru
Conferinţa a adoptat Congresului al XH-lea, cunoaşterea, aplicarea şi
în unanimitate următoa din hotărîrile Consiliului generalizarea iniţiativelor CAMPANIA agricolă de primăvara
rea ordine de zi : Central al U.G.S.R., pen muncitoreşti valoroase,
1. Dare de seamă cu pri tru îndeplinirea atribuţii creşterea eficienţei acesto
vire la activitatea desfăşu lor ce le-au fost încredin ra. Aşa cum se arăta in Cu toată hotărîrea pentru obţinerea
rată de Consiliul judeţean ţate ca organizaţii ale oa darea de seamă, 26 de ini
al sindicalelor de Ia ale menilor muncii, avînd ro ţiative aplicate în produc
geri pînă în prezent. lul de a uni efortul aces ţie în anul 1985 au cu unor recolte superioare în acest an
2. Proiectul de hotărîre tora în calitate de proprie prins peste 150 000 oameni
a| conferinţei. tari, producători şi Ix-ne- ai muncii, cu o eficienţă
3. Raportul comisiei de ficiari ai bunurilor mate economică de peste 270 La cooperativa agricolă Muntean şi Viorica Marin-
cenzori. riale şi spirituale ce le milioane lei. Rezultate mai de producţie din llia acti C.A.P. IHA eoni. Un grup de băr
4. Dare de scamă asupra realizează. bune au obţinut colecti vitatea din aceste zile a baţi — Traian Popa, Sidor
activităţii desfăşurate de Consiliile judeţean şi vele de la C.S. Hunedoara, coo perato ri lor, m ecan iza - Furcă, Iustin şi Gheorghe
comisia de femei. teritoriale, comitetele sin întreprinderile miniere Pa- tori’.or şi specialiştilor este cele care sînt în grija Munteanu, Emil Căceu, Mi-
5. Alegerea Consiliului dicatelor nu antrenat un roşeni, Lonea, Hunedoara subordonată pregătirii unor cooperatoarelor Valentina ron Magda şi Lelu Mircu,
judeţean al sindicatelor şi larg activ obştesc pentru şi Barza. I.E. Mintia, între baze temeinice recoltei Schiau şi Sofia Culda — împreună cu Iov Căceu,
a comisiei de cenzori. ca, împreună cu celelalte prinderile chimică şi me viitoare. Zilele trecute am erau semănate de mai mul secretarul organizaţiei de
G. Alegerea comisiei pen organizaţii de masă şi con canică Orăştie, de confecţii întîlnit la lucru, la sola- partid din Săcămaş —
tru activitatea în nudul siliile oamenilor muncii, Vulcan, tricotaje. Hunedoa riile din Săcămaş, un ma.re tă vreme. Acum se 'lucra munceau la amenajarea a
femeilor. sub conducerea organelor ra, I.M.M.R. Simeria ca număr de cooperatori din la semănatul ardeiului. două noj solarii.
în deschiderea lucrărilor de partid, să acţioneze cu urmare a aplicării iniţia brigada condusă de Maria Participau Arinţa Tamnş, Emilia Popa, şefa fer
conferinţei a luat cuvîntul energie sporită pentru •mo tivelor „Contul de econo Sorea. Două soiuri din Sabin Bolea, Angela Fur- mei legumicole, ne-a spus:
tovarăşul Constantin Niţă, bilizarea tuturor colective mii al grupei sindicale", cele nouă ce. există aici — dui, Rozalia şi Domnica . — în sola de la Valea
care, în numele Consiliu lor de oameni ai muncii „Brigada de producţie şi Bătrînă se efectuează fer
lui Central al U.G.S.R., a în vederea transpunerii în educaţie socialistă", „Bri tilizarea terenului, lucra
adresat un călduros salut viaţă a obiectivelor şi sar gada înaltei productivităţi Timpul este prielnic. Să trecem cu toate rea exeeutînd-o mecaniza
participanţilor, urînd suc cinilor economico-sociale ce şi a calităţii producţiei" forţele la însămînţâri ! torii Sabin Crişan şi Ma
ces deplin în desfăşurarea au revenit judeţului în în etc. xim Brumar. în livezi se
lucrărilor. tregul cincinal. în sprijinul producţiei au Urmărind îndeaproape starea terenului, la indi fac tăierile de primăvară
Tovarăşul Graţian Faur, Atît darea de seamă, cit fost organizate consfătuiri caţia şi sub directa supraveghere a specialiştilor, în la pomi, activitatea fiind
preşedintele Consiliului ju şi participanţii la discuţii şi schimburi de experienţă numeroase unităţi agricole se lucrează cu forţe sporite coordonată de Andronic
deţean al sindicatelor a au apreciat că sindicatele cu şefii de brigăzi şi maiş la insăminţări. La A.E.I. Chimindia, spre exemplu, Negrilă, Un harnic şi pri
prezentat, apoi, darea de au adoptat, in ultimii ani, trii mineri din Valea Jiu s-au însămînţat, pînă acum, 50 de hectare cu plante ceput promicultor.
seamă, care înfăţişează un un stil de muncă mai di lui, dezbateri cu preşedin furajere. De asemenea, la C.A.P. Haţeg, Pui, Livadea, Ioan Cionca, inginerul
bogat tablou de realizări namic, mai activ, orientîn- ţii de sindicat şi conducă Ruşi,. Batiz, Strei, Boşorod şi Gînţaga se lucrează la şef al cooperativei, ne
obţinute de oamenii mun du-şi activitatea spre pro torii formaţiilor de lucru însămînţatul mazării pentru boabe, iar la C.A.P. Măr- spunea că în această pri
cii din judeţul Hunedoara blemele majore ale perfec din întreprinderile care tineşti, Jeledinţi şi Dine s-a trecut la însămînţatyl măvară urmează să se cul
în perioada i081—1985. ţionării organizării produc realizează produse pentru inului pentru ulei. tive G0 de ha cu sfeclă de
Pe marginea dării de ţiei şi a muncii, a între export, acţiuni pentru ge Pentru a pune baze temeinice recoltei acestui an, zahăr şi furajeră, 35 de
seamă şi a proiectului de cerii socialiste. Ele au aşe neralizarea iniţiativelor este necesar ca semănatul culturilor din prima epocă ha cu cartofi, 160 ha eu
hotărîre au luat cuvintul zat mai ferm în centrul muncitoreşti în unităţile să fie declanşat şi să se desfăşoare în ritm susţi
tovarăşii Constantin Popa, acţiunilor întreprinse înde miniere, siderurgice, de nut şi în unităţile agricole din C.U.A.S.C. Ilia, Geoa- TRAIAN BONDOR
Petru Barb, Cristinel Pe- plinirea prevederilor pro construcţii forestiere, con- giu, Simeria şi altele, unde sînt create condiţii bune
treaiui, Voicu Faur, Maria gramelor adoptate cu pri să se înregistreze viteze zilnice de lucru sporite. {Continuare în pag. a 4-a)
Maier. Virgil Săvulcscu, vire la creşterea mai ac (Continuare în pag. a 2-a)
Munca energeticienilor
de pe Mureş — izvorul
luminilor de primăvară.
A venit primăvara I La — Noi putem spune —
C.T.E. Mintia noul ano ne-a declarat ing. Ieronim
timp se anunţă în mai Rusan, directorul I.E. Dg-
multe feluri. va — că „primăvara pro
• Mugurii pomilor de ducţiei" a început Încă din
aici, ca şi în alte locuri, prima zi a anului 1986,
stau gata să plesnească, o cînd am raportat şi pri
-
In incinta unităţii pot fi mele mii de kilowaţi peste
văzuţi oameni cu hîrleţe, plan. După două luni şi 9
mături, foarfece şi alte in decadă din primul an al
strumente specifice... .„rap celui de-al 8-lea cincinal,
sodiilor" de sezon. • Gos înregistrăm la C.T-E. Min
podărire — în adevăratul tia un plus de peste
înţeles al cuvântului — şi 123 000 000 kWh energie e-
în spaţiile de producţie. • lectrică. Producem în con
Şi un fapt numai al Min tinuare peste plan. Şi azi,
tiei: indicatoarele aparate II martie 198G, după cum
lor de măsură, ce compun se vede pe însuma tor, mer
însumatorul de. putere, a- gem cu 9G0 MWh !
plecate spre dreapta —•
unde sînt' cifrele maxime MARIN NEGOIŢA
— vorbesc despre o ade
Aspecl din timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei. Foto NICOLAE GHEORGHIU vărată înflorire I (Continuare in pag. a 4-a)
