Page 47 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 47
nag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NIÎ
Conferinţa organizaţiei judeţene a sindicatelor
(Urmare din pag. ţ) acţionat insuficient pentru bugetele întreprinderilor, îndeplinirii sarcinilor eco- în acest context, . vorbi transporturi, ai altor cate
rezolvarea unor probleme în unităţile' miniere din nomico-sociale ce revin ju torul a abordat unele la gorii dc oameni ai mun 13.00 Teii
ridicate de către oamenii Valea Jiului, la combina deţului nostru. S-au diver turi esenţiale ale activită cii —, avînd loc într-o pe 13.05 I.a
muncii în adunările lunare tele siderurgice Hunedoara sificat tematica acestei ac ţii productive reprezenta rioadă ce marchează înce tăm
sfătuiri cu comisiile ingi ale grupelor sindicale. In şi Călan, la „Vîscdză" Lu- tivităţi, precum şi formele tive pentru economia jude putul celui de-al VlII-lea * C
oi
nerilor şi tehnicienilor, cu cele ale oamenilor muncii, peni, unităţile de prepa şi mijloacele de acţiune, a ţului, de maximă solicita Plan cincinal al construc 'niiiir
cercurile inovatorilor, s-au privind îndeosebi aprovi rare a cărbunelui, în colo crescut calitatea muncii e- re pentru perspectiva dez co pi
organizat expoziţii la nivel zionarea cu materii prime, ale producţiei de materia ducative, gradul de cuprin voltării economico-sociale ţiei socialiste în patria Şah
noastră, vă adresează dum
do judeţ şi din teritoriu,/ materiale, piese de schimb, le de construcţii au fost dere a localităţilor, unită a patriei. Un loc important neavoastră, mult stimate mer
★ 1
reflectînd rezultatele din revizia şi repararea la luate măsuri pentru redu ţilor şi a categoriilor de în acest domeniu il ocupă tovarăşe Nicolae Ceauşescu, — i
acest domeniu. timp a utilajelor, organi cerea efortului fizic, întă oameni ai muncii. creşterea mai puternică a cele mal calde sentimente ClLŞl
Dezbaterile au relevat zarea mai bună a proce rirea controlului la preda- producţiei de cărbune, e- de dragoste şi devotament anu
lui.
modul în care au acţionat sului de producţie, folosi rea-preluarea schimburilor, Darea de seamă, cit şi nergie electrică, minereuri pentru modul strălucit, fă tori
sindicatele pentru realiza rea mai eficientă a forţei funcţionarea în bune con- o bună parte a celor care feroase şi neferoase, oţel ră seamăn, cu care con Tclc
au luat cuvîntul au criti
rea programelor de inves de muncă şi a timpului diţiuni a instalaţiilor des cat însă şi unele carenţe aliat şi înalt aliat, mate duceţi naţiunea noastră pe grai
tiţii în judeţ, precum şi a de lucru, întărirea răspun tinate reţinerii prafului şi existente în activitatea riale de construcţii ş.a. drumul progresului şi bu 14.45 Săp
celor ce vizează activita derii în muncă şi alte a- noxelor, pentru crearea u- consacrată formării omului năstării multilaterale a 19.00 Teii
Pc aceeaşi linie au fost
tea din unităţile agricole semenea neajunsuri care nor condiţii tot mai bune nou, pentru înlăturarea că tratate problemele creşterii României socialiste. 19,20 Tel»
de stat. au condus la narealizarea de muncă tuturor* catego rora noul consiliu jude productivităţii muncii, re (col
în această perioadă, prin
Consiliul judeţean al sin unor importante cantităţi riilor de lucratori. ţean, cele teritoriale, sindi ducerii cheltuielilor mate contribuţia sindicatelor, în 19,50 Mei
dicatelor, consiliile terito de produse sau rămîneri .Pe .aceeaşi linie s-a ac catele din întreprinderi şi riale, ridicării nivelului conlucrare cu celelalte or 20.45 Filr
mo;
riale şi sindicatele, îm în Urmă la indicatorii de ţionat pentru înfiinţarea instituţii trebuie să acţio tehnic şi calitativ al pro ganizaţii dc masă şi ob 22.05 Sub
preună cu, conducerile co eficienţă economică. de noi cantine şi microcan- neze mai ferm. duselor — componente de şteşti, sub conducerea or 22,15 Tel»
lective din unităţile econo O slabă preocupare au tirie, dezvoltarea şi buna în încheierea dezbateri cisive ale noului mecanism ganizaţiei judeţene dc
mice, au acţionat mai bi avut unele sindicate pen funcţionare a celor exis lor a luat c u v î n t u l economico-financiar, ale partid, economia judeţului
ne pentru antrenarea ca tru gospodărirea judicioa tente, îmbunătăţirea cali tovarăşul Radu Bălan, ca c o i n t eres ăr ii mă teri ale. a realizat o creştere a pro
drelor tehnice şi de spe să a materiilor prime, ma tăţii meniurilor şi diversi re a apreciat preocupările Un loc important în cu ducţiei industriale în va
cialitate, a comisiilor ingi terialelor şi energiei, în Consiliului judeţean, ale vîntul primului secretar l-au loare de 2,5 miliarde lei,
nerilor şi tehnicienilor, a tronarea la toate locurile ficarea acestora, astfel in biroului executiv, pentru ocupat, de asemenea, pro concretizată în 611 000 to
cercurilor inovatorilor,' la de muncă a unui regim cit în prezent, în judeţ utilizarea unui stil de mun blemele sociale, ale muncii ne huilă netă, 138 milioa BUCU
activitatea de creaţie ştiin sever de economii. în ca funcţionează un număr de că dinamic, care a înlesnit cu oamenii, ale vieţii cul- ne kWh energie electrică, clioprogi
6.30 La
ţifică şi tehnică de masă. drul u .n o r întreprinderi 63 cantine, 119 microcanti- o cuprindere corespunză tural-educative, care tre 471 mii tone cocs metalur agriculti
în acest scop au fost sta s-a acţionat insuficient ne şi 88 bufete de incintă, toare a problemelor, im buie să stea în atenţia ac gic, 1 500 tone ciment, 5 554 jurnal;
bilite programe concrete pentru generalizarea iniţia la caro servesc zilnic ma- plicarea mai activă a sin tivităţii sindicatelor. tone maşini, echipamente 8.00 Re
cit şi teme de studiu care şi instalaţii miniere; pro Curierul
au vizat probleme de or ducţia agricolă în unităţile Buletin
tlienţa
ganizare a producţiei şi a agricole de stat a sporit tin de ;
muncii, de introducere a cu 7 900 tone grîu şi seca literară
progresului tehnic, îmbu ră, 39 300 tone porumb, zică pn
letin d
nătăţirea transportului in 33 606 tone cartofi, 35 000 univers
tern, utilizarea mai bună tone legume, 7 000 tone 11,35 1
Buletin
a tehnicii şi a forţei de fructe. Planul la export a tlas cu
muncă, reducerea consu crescut an de an, volumul cor* "’v
murilor specifice dc ma acestuia fiind cu 49,7 la Ay
terii prime, materiale, e- sută mai mare în 1985 faţă 13.0 3
Buletin
nergie, îmbunătăţirea ca de începutul cincinalului. Meridia
lităţii produselor. Pe între Prin grija statornică a diojurn
gul cincinal au fost intro partidului, a dumneavoas cop
16,45 M
duse în fabricaţie 11 865 tră personal, mult stimate tic M
produse noi şi reproiecta- tovarăşe Nicolae Ceauşescu, 17.00 B
te, ponderea lor în gama în judeţul nostru au fost 17.05 IV
dv. ;
produse’or fiind de 25 la create 16 000 locuri de 18.30 S
;ută. muncă, au crescut cu 21,6 in tern ă
O atenţie deosebită a fost la sută retribuţiile, cu 12 ★ MU2
19.00 E
icordată, împreună cu con la sută pensiile şi cu 26 19.05 P
siliile oamenilor muncii, la sută alocaţiile de stat l»jT s cin
agenda
asigurării pregătirii profe pentru copii, s-au construit jurnal;
sionale a forţei de muncă, 18 247 apartamente şi s-au turală;
completării efectivului de creat 1 500 locuri noi în dv. ;
nuncitori calificaţi, mai căminele de nefamilişti. 22.10 S
de dar
des pentru unităţile mi S-au îmbunătăţit, de ase letin '
niere din Valea Jiului, menea, condiţiile de mun
■ombinatul siderurgic ..Vic- că şi starea de sănătate a
oria" Călan. antreprizele oamenilor muncii.
de construcţii, unităţile din Analizînd activitatea sin LC
industria uşoară şi altele, dicatelor din judeţ, delega
'n cincinalul 1981—1985, au ţii la Conferinţă, relevînd DEVj
Cost calificaţi 56 5211 mun şi existenţa unor lipsuri cin Se
(Patria
citori, din care 36 188 prin şi neajunsuri, se angajea ta); H
cursuri de scurtă durată, ză să lupte cu fermitate tă lurr
8 795 prin licee industriale pentru perfecţionarea sti s'
şi 9 215 prin şcoli profe lului şi metodelor de lu / (Modei
sionale. Delegaţi la conferinţă. cru, pentru ca în spiritul (FLacăi
Raportlnd permanent con documentelor Congresului crofon
ŞANI:
ţinutul şi nivelul activită ai XlII-lea, al orientărilor (Parîn
ţii sindicatelor la cerinţele tivelor care vizează valori să caldă peste 65 000 oa dicatelor în viaţa econo- în continuarea lucrări şi indicaţiilor date de dum viaţă
şi imperativele perioadei mico-socială şi spirituală a lor, conferinţa a ales Con neavoastră, mult iubite şi Cursă
analizate, conferinţa a ară ficarea mai deplină a tu meni ai muncii. judeţului, dovedind mai siliul judeţean al sindica stimate tovarăşe secretar LUPEI
Lacul
turor surselor de economi
tat in mod critic şi auto sire. De asemenea, sindi Sindicatele au participat, _jnultă iniţiativă şi răspun telor, comisia de cenzori general, să depună toate ral);
critic că în activitatea catele de la I. P. L., dc asemenea, la organiza dere in soluţionarea pro şi comisia pentru activita eforturile în vederea mo roman
Consiliului judeţean al sin T.A.G.C.M., „Vîseoza" Lu- rea şi- desfăşurarea contro blemelor majore ale pro tea în rîndul femeilor. bilizării largi şi active a LONEi
Roma
dicatelor, consiliilor muni peni, Ţesătoria de mătase lului oamenilor muncii, ur- ducţiei materiale şi vieţii tuturor colectivelor de oa norul)
cipale, orăşeneşti şi a co Deva, I.J.P.I.M.P.S. au ur mărindu-se îmbunătăţirea spirituale, manifestîndu-se în prima sa plenară, meni ai muncii pentru ca cercă
mitetelor sindicatelor, s-au mărit în mică măsură îm aprovizionării şi desfacerii ca o organizaţie puternică, Consiliul a. ales biroul e- în anul 1986 economia ju resc)’;
(Retez
manifestat şi se mai ma bunătăţirea continuă a ni produselor, ordinea şi igie de nădejde în tot ce se xeeutiv al Consiliului jude deţului Hunedoara să rea nrîinil»
nifestă numeroase neajun velului tehnic şi calitativ na din unităţile comercia iniţiază, se organizează şi ţean al sindicatelor, format lizeze o producţie supli roşie);
suri. în organizarea şi des al produselor, îndeosebi în le şi din cadrul consumu se înfăptuieşte în judeţul din 23 de membri. mentară în valoare de 160 cărţile
Mi reai
făşurarea întrecerii socia secţiile unde se produce rilor colective, creşterea nostru. Ca preşedinte al Consi milioane lei, care se va (Flacă
liste, în unele întreprin pentru export, ceea ce a calitativă a activităţii din liului judeţean al sindica concretiza în 100 milioane BAI:
electrică,
kWh
energie
deri, organele şi organiza determinat ca unele pro instituţiile igienico-sanita- Adresîndu-le felicitări telor a fost ales tovarăşul Norclu
tură);
ţiile sindicale dau dovadă rc, funcţionarea mai bună pentru modul în care au Graţian Faur, ca vicepre 20 080 tone huilă netă, siuni
de formalism, ocupîndu-se duse fabricate să nu se si a sistemului de prestări de acţionat în înfăptuirea sar şedinţi tovarăşii Gheorghe 50 000 tone fontă, 20 000 Acasă
tueze la nivel calitativ su
superficial de afirmarea perior. Conferinţa a criti servicii către populaţie şi cinilor puse de documen Mihai, Angelica Cîmpeanu tone oţel, 12 000 tone la da că
(Casa
puternică a acesteia, pen cat unele neajunsuri şi în alte domenii. tele de partid, de orientă şi Sandu Borbînceanc, iar minate, 80 tone plumb, 175 RIA:
tru a menţine în cadrul ceea ce priveşte pregăti Şi în acest domeniu e- rile şi indicaţiile secretaru ca secretar — tovarăşul tone zinc şi 16 tone cupru (Mure
(Lum:
1
colective or de oameni ai rea şi stabilizarea forţei xistă unele lipsuri şi nea lui general al partidului, to Petru Doru Toma. în ca în concentrate; producti Râmă
muncii un climat de mo de muncă, pentru întărirea junsuri pe care conferinţa varăşul Nicolae Ceauşescu, litate de preşedinte al co vitatea muncii va spori cu
1 800 lei pe fiecare om al
bilizare permanentă Ia în răspunderii ordinii şi dis le-a relevat: menţinerea primul secretar a prezen misiei de cenzori — tova muncii; vom economisi
deplinirea şi depăşirea pla ciplinei în muncă, ceea ce la un nivel ridicat a nu tat principalele obiective răşul Nicolae Sută, iar ca 3 200 tone metal, 7 milioa
nului şi angajamentelor a- a făcut ca numărul absen mărului accidentelor şi cconomico-sociale ce stau preşedintă a comisiei pen ne kWh energie electrică V
sumate. Nu se acţionează ţelor nemotivate, învoirilor, îmbolnăvirilor profesiona tru activitatea în rîndul şi 730 tone combustibil
, cu toată hotărirea ca în abaterile de la N.T.S. să le, datorate în mare mă în faţa judeţului nostru în femeilor — tovarăşa An convenţional.
A-cn
fiecare unitate sarcinile de sură abaterilor de la ac anul 1986 şi în întregul gelica Cîmpeanu. va rî
plan şi angajamentele să se menţină la nivel îpcă tele normative în vigoare. cincinal. în această nouă într-o atmosferă entu Exprimând hotărirea u- fi va
fie bine cunoscute de toţi ridicat. Ocupîndu-se pe O atenţie corespunzătoare perioadă, ţara noastră in ziastă, de deplină angajare nanimă a membrilor de semn
larg de activitatea sindi
oamenii, pentru crearea tu catelor în domeniul social, au acordat darea de seamă tră în cea de a treia eta muncitorească, participan sindicat din judeţ, Confe form;
turor condiţiilor necesare conferinţa a arătat că în şi dezbaterile modului în pă a făuririi societăţii so ţii la conferinţă au adop rinţa vă încredinţează, viţă.
la m
desfăşurării muncii în mod perioada analizată - pentru cialiste multilateral dezvol tat textul unei telegra mult stimate şi iubite cări
ritmic în unele unităţi — care au fost implicate sin tate, a cărei principală ca me adresate tovarăşului tovarăşe secretar general oră
dicatele din judeţ în dez
Temp
intre care întreprinderea protecţia şi igiena muncii NICOLAE CEAUŞESCU, Nicolae Ceauşescu, că vom vor 1
de prelucrare a lemnului au fost cheltuite fonduri voltarea şi perfecţionarea racteristică este realizarea face din cel de-al 65-lea an nus
Deva, unele unităţi minie de 626 183 000 lei, pentru activităţii de educaţie so unei noi calităţi în toate secretarul general al Parti al făuririi Partidului Co iar c
re din Valea Jiului, între ajutoare de boală 370 mi cialistă, revoluţionară a domeniile, ceea ce impune dului Comunist Român, plus
prinderea de transporturi lioane lei, iar un număr oamenilor muncii. S-a re creşterea rolului factorilor preşedintele Republicii, în munist Român un an de La
' auto Deva. Combinatul si de 77 178 oameni ai mun marcat că sindicatele au intensivi şi ai eficienţei în care se spune între altele 5 muncă avîntată, profund va r,
derurgic ..Victoria" Călan, cii şi membrii lor de fami adus şi aduc o contribuţie producţia materială. în „Conferinţa organizaţiei patriotică, pentru realiza fi te
va r
Trustul antrepriză genera lie au beneficiat, prin sin de seamă la desfăşurarea ştiinţă, cercetare, amplifi judeţene a sindicatelor Hu rea şi depăşirea importan fia r
lă de construcţii şi montaj unei ample activităţi poli- carea progresului tehpic şi nedoara, întrunind repre telor obiective economico- cări
Deva. întreprinderea an dicate, de tratament şi o- zentanţii minerilor, side- sociale ce ne revin, spre din
se v
tehnologic, utilizarea mai
trepriză de construcţii şi dihnă în staţiunile balneo tico-ideologice şi cultural- completă a capacităţilor de rurgiştilor, energeticienilor, propăşirea multilaterală a depu
(Met
reparaţii siderurgice Hu climaterice. In aceleaşi educative în rîndul colec constructorilor, lucrători patriei noastre, Republica Al.
nedoara. Ţesătoria de mă scopuri, fonduri importan tivelor subordonînd o con producţie, a timpuiUi şi Socialistă România",
tase Deva şi altele — s-a te au fost cheltuite şi din siderabilă parte a acesteia forţei de muncă. lor din industria uşoară şi