Page 5 - Drumul_socialismului_1986_03

eistfi:

Executarea lucrărilor de ameliorare

a păşunilor şi tinetelor naturale

s w î i'is M ii: tea folosirii cît mai raţio­ funciare, de ameliorare a turi şi supraînsămînţări.
parcele vom executa ară­
la lucrările de îmbunătăţiri
Referindu-se la necesita­
Nici pînă acum n-am stat
pajiştilor şi de curăţare a
nale a pămîntului, la mă­
cu mîinile în sîn. De la în­
terenurilor
Ce
agricole".
surile care se impun pen­
ceputul anului am mobili­
şi-au propus să realizeze
tru buna folosire a fondu­
membrii cooperatori,
zat
în acesta an, ce s-a înfăp­
lui
tovarăşul
funciar,
Nicolae Ceauşescu, secreta­
comunei la lucru pe pă­
întreprinde în continuare
rul general al partidului,
şuni şi fineţe — îndeosebi
în domeniul respectiv —
arăta în cuvîntnrea rostită tuit pînă acum, ce se va ceilalţi cetăţeni din satele
la Plenara lărgită, a Consi­ sînt întrebări la care am în deoada record —, Ia alte
liului Naţional al Agricul­ solicitat răspunsuri prima­ lucrări de îmbunătăţiri
turii, că este necesar să rilor din câteva , comuna funciare. Astfel, in Boiu,
se acorde o atenţie deose­ au fost curăţate 10 ha din
bită dezvoltării bazei fu­ păşunea satului şi fertili­
rajere, prin folosirea în în­ In atenţia zate manual 20 ha. Pe pă­
Anul XXXVIII, nr. 8 800 DUMINICĂ, 2 MARTIE 1986 4 pagini — 50 bani tregime a păşunilor, a fî- permanentă a şunea „Jipiş" (60 ha) a
neţelor naturale, prin creş­ consiliilor populare C.A.P. Rapolt sc defrişea­
terea producţiilor pe aceste ză arboretul şi vegetaţia
suprafeţe. Pămîntul repre­ comunale lemnoasă, se împrăştie mu­
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA zintă avuţia naţională a în­ ale judeţului. Iată, în con­ şuroaiele şi se adună pie­
tregului popor — sublinia
trele. Odată încheiate, aici
Vnoqm tehmc •T/tcUuctuWate îmiM mi secretarul general al parti­ tinuare, ce ne-au relevat urmează să executăm .ară­
dului —, este proprietatea
interlocutorii noştri.
întregii naţiuni şi societa­ turi şi supraînsămînţări. în
Augustin Iioticiu, prima­
tea, statul au răspunderea rul comunei Rapoltu Mare: atenţia noastră stă perma­
Subsolul hunedorean - un bogat izvor de pentru buna folosire şi gos­ Pentru acest an am adop­ nent şi redarea în circui­
podărire a pămîntului. De
aceea, avem obligaţia să tat un program amplu de tul agricol a oricărei su­
prafeţe de teren încă ne­
lucrări pe păşuni şi fineţe,
materii prime, mereu mai bine puse în valoare facem totul pentru a fo­ menite să ducă la amelio­ folosită. în acest an am
losi cît mai raţional pămîn­
tul, pentru a cultiva fieca­ rarea acestora şi creşterea redat deja agriculturii 8 ha
Privindu-şi retrospectiv de materiale s-au obţinut răm, în continuare, princi­ re metru pătrat de pămînt. producţiei de nutreţuri. O — două la C.A.P. Bobilna,
activitatea, colectivul nos­ economii în valoare de pe­ palele „direcţii ale hărni­ Sînt obligaţii de maxi­ parte le realizăm cu forţe în locul numit „Halîngă"
tru de muncă — î’ecunos- ste 1 300 000 lei — între a- ciei" din acest an: depăşi­ mă însemnătate, care stau proprii, iar o parte — cele şi 6 ha la C.A.P. Rapolt,
cut pe raza a patru judeţe cestea,- un loc aparte ocu- rea cu 5 la sută a sarcinii în centrul atenţiei organe­ 200 ha de păşune aparţi- în tarlaua „Sideti". De ase­
sub „sigla": I.P.E.G. IIu- pîndu-1 economisirea a 533 planificate de creştere a lor şi organizaţiilor de nînd complexului A.E.I. menea, au fost decolmataţi
nedoara-Deva — poate fi mc lemn de mină. La car­ rezervelor de bilanţ la mi­ partid, consiliilor popu­ Bobîlna — în colaborare şi curăţaţi de vegetaţie
mîndru de bilanţul obţinut buranţi şi energie electrică nereuri de fier, minereuri lare, conducerilor colecti­ cu întreprinderea judeţea­
în anii celui de-al 7-lea economiile sînt de peste neferoase, huilă ş.a. ; pre­ ve ale unităţilor agricole nă de specialitate. Astfel, 200 m de şanţ, de lîngă
cincinal. Fără a enumera 688 tcc şi, respectiv, 989 darea peste plan a unui din judeţul nostru. O do­ ne-am propus să efectuăm grădina legumicolă din sa­
toate distincţiile primite MWh. obiectiv geologic pentru vadă a preocupărilor în a- cu locuitorii comunei cu­ tul centru al comunei.
exploatare ; depăşirea pla­ ceastă direcţie — pe lingă răţarea a 300 ha de păşu­ MIRCEA LEPĂDATU
patriei ~ olt nului fizic la galerii cu 500 programele adoptate la ni­ ne. Cea mai mare parte
ml, iar la forajul cu son­
din această suprafaţă va fi
deze cu 2 000 ml, prin velul judeţului şi în fiecare fertilizată cu îngrăşăminte
multe minereuri! scurtarea cu 10 la sută a localitate — este şi recent
timpului necesar pentru lu­ încheiata „Decadă record chimice, iar pe anumite (Continuare în pag. a 2 a)
crările de transport şi
până acum în întrecerea Toate aceste rezultate
socialistă, amintim doar că pozitive dovedesc capacita­ montaj ale instalaţiilor afe­
rezultatele obţinute în 1985 tea de mobilizare şi acţiu­ rente, precum şi prin creş­
terea vitezelor de lucru ;
se înscriu pe aceeaşi linie ne a tuturor oamenilor micşorarea consumurilor Cît de educative
a hărniciei şi ne dau spe­ muncii din cadrul celor 6 specifice de materiale şi e- Peste 600 MWh
ranţa unui nou loc pe po­ brigăzi geologice ale între­ conomisirea a cel puţin 150 economisiţi
dium. Astfel, la galerii s-au prinderii, exprimă, într-un mc lemn de mină, 50 MWh sînt acţiunile educative ?
realizat peste plan 791 m, fel, angajamentul nostru energie electrică şi 12 tcc ; Întreprinderea meca­
la suitori — 163,5 m, la ferm de a înfăptui în mod nică Orăştie este unul
puţuri de cercetare — 129,5 exemplar obiectivele stabi­ reducerea cheltuielilor pla­ dintre marii consumatori Cît de educative sînt ac­ dezbatere la tema propu­
m, iar la foraj — un plus lite în cel de-al 8-lea cin­ nificate la 1000 lei produc­ industriali de energie ţiunile educative? întreba­ să, ci şi dc meditaţie, de
de aproape 3 000 m. A fost, cinal. Recentul forum mun­ ţie cu 5 lei, obţinîndu-se electrică din judeţul rea s-a conturat în cadrul analiză responsabilă pentru
de asemenea, depăşită vi­ citoresc din unitatea noas­ importante beneficii peste nostru care, însă, după dezbaterii organizate de găsirea Unor forme şi mo­
teza de lucru planificată In tră a consemnat la loc de plan. două luni trecute din Consiliul judeţean al Orga­ dalităţi de lucru cu rezo­
forajul cu sondeze, la ga­ frunte această hotărîre a Ing. AUREL CERGA, acest an, înscrie G0S nizaţiei pionierilor pe mar­ nanţă în educarea moral-
lerii, suitori şi puţuri de oamenilor, sub forma unor I.P.E.G. Hunedoara-Deva MWh economisiţi. Ing. ginea temei „Educarea mo- civică n şcolarilor.
explorare. Pe linia reduce­ angajamente însufleţitoare Doinei Stănculea, res­ ral-civică a pionierilor şi Dezbaterea a relevat ex­
rii consumurilor normate pentru anul 1986. Enume­ (Continuare in pag. a 2-a) ponsabil energetic in ca­ şcolarilor — direcţii de perienţe valoroase între­
drul compartimentului acţiune, modalităţi de co­ prinse de consiliile şi co­
laborare". O dezbatere la
de resort al întreprinde­ care au participat activişti mandamentele pionierilor
Sk PRODUCEM Clî MAI MULTĂ I rii, ne-a făcut cunoscute ai consiliilor judeţean şi pentru cunoaşterea şi apli­
carea în viaţă a prevede­
ENERGIA ELECTRICA cele mai recente măsuri municipal Deva ale Orga­ rilor Codului etic al pio­
luate pentru economisi­
S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂLtS *
nizaţiei
pre­
pionierilor,
rea energiei : montarea şedinţii consiliilor munici­ nierilor, Statutului, Anga­
grupurilor de urmărire pale şi orăşeneşti ale Or­ jamentului şi Legămîntu-
lui pionierului. Aşa au fost
La izvoarele metalului — mai multă energie a consumurilor de ener­ ganizaţiei pionierilor, di­ cele desfăşurate sub ge­
gie electrică în puncte­
le cheie de producţie, rectorii caselor pionierilor nericele „Codul etic al pio­
şi şoimilor patriei din ju­
nierului în acţiune" (Şe.
electrică produsă in propriile centrale repartizarea cotelor de deţ, comandanţi instructori gen. Ilia), „Pionierul cin­
energie pe fiecare con­
ai unităţilor pioniereşti din
sumator, eşalonarea şcoli generale ale munici­ steşte patria" (Şc. gen. 3
Sarcinile de producţie ce De la tovarăşul ing. Con­ menii muncii din cadrul funcţionării cuptoarelor Huned.ji, „Frumuseţea fap­
revin colectivului de oa­ stantin Nagy, directorul u- celor două centrale, din piului Deva. Aşadar, cadre tei pioniereşti" (nr. 1 Deva),
meni ai muncii din Com­ zinei nr. 6, am solicitat a- rîndul cărora se remarcă de tratamente termice învestite cu mari răspun­ sau altele cu ecou la şco­
binatul siderurgic Hune­ mănunte asupra modului în mod deosebit operatorii astfel îneît să fie evita­ deri în educarea şi forma­ lile generale nr. 1 Brad,
doara în acest prim an al în care, în cele două luni de turbine şi cazane Titus te suprapunerile de mers rea elevilor. Invitaţii ma­ Rapoltu Marc, 1 Orăştie,
cincinalului 1986—1990 sînt ale acestui an, „producă­ Dănilă şi Gheorghe Hău* în maximum de sarci­ nifestării — tovarăşii Ioan 1 Crişcior, 8 Hunedoara, 2
deosebit de mobilizatoare, torul" a răspuns nevoilor lică, maşinistul Emil Rus, nă, executarea reviziilor Mitrofan, procuror şef ad­
atît în ceea ce priveşte de energie electrică ale dispecerul Gheorghe Pu- şi reparaţiilor la utila­ junct al Procuraturii jude­ Simeria, Bretea Română,
sporirea cantităţilor de me­ secţiilor şi uzinelor com­ chiliţă, maiştrii Constan­ jele cnergointcnsive ex­ ţene, it. col. Octavian Stoic, C.P.S.P. Deva.
tal destinat economiei na­ binatului. tin Popescu şi Constantin clusiv în timpul vârfu­ de la Inspectoratul jude­
ţionale şi exportului, cit şi — Cei 411 000 kWh cu Brebenel, inginerii Aurel ţean de interne — au rea­ LUCIA L1CIU
în creşterea continuă a ca­ care am depăşit planul la Miţaru si Florian Stoian. rilor de sarcină s.a. lizat, prin intervenţiile lor,
lităţii acestuia. Pentru în­ producţia de energie elec­ MIRCEA DIACONU nu numai o bună bază de
deplinirea acestor dezide­ trică obţinută în centralele
rate ale siderurglştilor hu- proprii vorbesc cît se poa­ (Continuare în pag. a 2-a)
nedoreni, pentru buna te de clar despre atenţia
funcţionare a fiecărei sec­ pe care întregul colectiv
ţii şi uzine, fluxurile de al uzinei o acordă satisfa­
producţie din cocserie, a- cerii acestor cerinţe, dove­ MOBILĂ DESTINATĂ
glomeratoare, furnale, oţe- desc preocuparea noastră FONDULUI PIEŢEI
lării şi laminoare au ne­ pentru reducerea număru­ PESTE PREVEDERI
voie de mereu mai multă lui de kilowaţi absorbiţi
energie electrică. Cunoscu­ din sistemul energetic na­ Oamenii muncii din
te fiind necesităţile de e- ţional. Doresc să subliniez
nergie electrică pe care le faptul că această cantitate Secţia de mobilă Haţeg,
reclamă toate unităţile din suplimentară de energie, din cadrul I.P.L. Deva,
economia naţională, pre­ ca de altfel întreaga pro­ încheie primele două
cum şi faptul că C.S. Hu­ ducţie realizată în cele luni ale acestui an cu
nedoara este unul dintre două luni, a fost obţinută un plus la producţia de
marii săi consumatori, o a- prin consumarea în cen­ mobilă destinată fondu­
tenţie deosebită sc acordă tralele termoelectrice nr. 2 lui pieţei în valoare de
punerii depline în valoare şi 3 a gazelor recuperate peste 300 000 Iei. La ob­
a posibilităţilor de produ­ de la furnale şi cocserie,
cere a energiei în centra­ care deţin ponderea în a- ţinerea acestui succes
lele termoelectrice proprii, mestecul combustibil folo­ şi-au adus o deosebită
în acest fel, colectivului u- sit la cazonele de aburi, contribuţie lucrătorii din
zinei nr. 6 — producţie, gazul metan fiind utilizat formaţiile coordonate de
transport şi distribuire' a numai în completare. maiştrii Siminic Ştefoni
energiei îi revine un rol de Dincolo de energia elec­ şi Nicolae Covaci, mun­
mare însemnătate în an­ trică produsă suplimentar citorii tîmplari Doru
samblul activităţii ce so de la începutul anului — Macra, Constantin Ba-
desfăşoară în „Cetatea da care nu exprimă însă ni­ lica, întreaga echipă de
Harnicul colectiv dc oameni ai nimicii dc la atelierul producţie, a reuşit să ocupe
foc" a Hunedoarei — ace­ velul maxim al posibilită­ locul intîi în cadrul E. M. Mintia—Veţel. Fruntaş între fruntaşi este însă losif Pasca, ocu­
la de coautor la izbînzile ţilor noastre — se află hăr­ pantul locului I individual, în întrecerea socialistă pe întreaga exploatare. Iată-1 in ima­ finisatori condusă dc
în muncă obţinute de side- nicia, priceperea şi devota­ gine, alături de şeful atelierului, inginerul Sorin Copocscu, efcctuînd un control de rutină Paraschiva Marcu.
rui'giştii hunedoreni. mentul manifestate de oa­ asupra procesului de flotare.