Page 52 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 52

• DUMINICĂ, 16 MARTIE 1986                                                                                                                                           pag. 3



                                                                      dar  adevăratul  spirit  direc­
                     Viaţa                           Român            inima  ei,  au  fost,  de  la                                                     1  rea  socialistă  pe  Combi-
    fîZIUNE                                                           tor  al  revistei,  mintea  şi      Cetatea Deva (II)                             )   ® Fruntaşi în întrece-
                                                                      apariţie  pină  in  1933,  cri­                                                   l  natul  minier  Valea  Jiu-
      1G MARTIE      Revistele  literare  sau  ce­  la   laşi.   S-a   impus  încă   de   ticul   Carabei   Ibrăileanu.   Continuînd   relatările  am  spus  mai  înainte,  in-   i  lui  în  fiecare  an  din  cin-
                   le  de  cultură  in  sensul  larg   la   primele   numere   prin   Din  multele  amintiri  ale   despre  cetatea  Deva,  tre­  vingîndu-1  pe  regele  De-   i cinalul 1981—1985 au fost
     copiilor :    al  cuvintului  reprezintă  in   prezentarea   grafi   că   şi   ţi­  celor  care  l-au  cunoscut,   buie  menţionat  că  urmele  cebal  care  domnea  in  a-   )  declaraţi  următorii  şefi
    ilmolcca de    istoria   culturală   sistemul   nuta   de   aleasă   intelectua­                                        ceste  locuri,  a  schimbat-o   l  de  brigadă  :  Constantin
    dan (color)                                                       ne-a  rămas  imaginea  unui   de cultură materială, des­
    olo de Atlan-   circulatoriu   care   asigură   litate,   prin   atitudinea   ei   om  bizar.  Sfios,  ipohondru   coperite  pe  diferite  tera­  în  provincie  aducând  eo-   ) Popa, Erou al Muncii So-
     F^isodul 1    schimbul  de  idei  şi  acel   democratică,   prin   prestigiul   şi  noctambul,  dar  cu  o  ra­  se  şi  pe  culmea  dealului,  loni  şi  ridicând  oraşe,   ţ  cialiste  -  I.M.  Lupeni,
          cintc-   necesar   echilibru   dintre   colaboratorilor   şi   calitatea   ră  vocaţie  a  prieteniei  şi   confirmă   cu   prisosinţă  dintre  care  uncie  mai   l  Traian  Borşa  -  I.M.  Vul-
    jmânesc. Mu-   tradiţie  şi  inovaţie  lărâ  de   materialelor.  „Noţiunea  de                                                                      , can, Ferenc Fazakas —
    • piti ară  (co­                                                  de  o  mare  delicateţe  su­  că  locul  acesta  a  fost  dăinuiesc  şi  astăzi,  ceea
                   care  o  viaţă  spirituală  nor­  cultură  naţională  —   se   fletească  pe  care  i-o  tră­  deosebit  de  căutat  şi  a-  ce  mărturisesc  inscripţii­  1  I.  M.  Paroşeni,  Mircea
     rt uni ini cal   mală,  liresc  evolutivă,  ar   spunea in articolul program  dează  de  altlel  atit  roma­  preciat  de  creatorii  şi  le  de  o  vechime  atit  de   l Secrieru — I.M. Livezeni, t
     color)        li  de  neconceput.  Cînd  Io                                                                                                        ■ Ştefan Alba — I. M. Petri-
    e   zvon   de                                                     nul  Adela,  socotit  de  G.   purtătorii   civilizaţiilor  respectabilă  a  monumen­
    iră...  cu  CQ-   direcţia  ei  se  află  o  per­                 Călinescu  intîiul  nostru  ro­  străvechi.           telor  lor  descoperite  in   1  la,  Alexandru  Laszlo  —
    ,Madrigal*»  *  sonalitate  cu  orizont  larg,                    man  psihologic,  cit  şi  afo­  Numeroase  şi  conclu­  foarte multe locuri".    ţ I.M. Bărbăteni, Gheorghe
    e  din  com  ci­  receptivă  la  nou,  cu  un                                                                                                       t Stoica - I. M. Uricani.
                                                                      rismele  sale  cuprinse  sub
    nematografice                                 PRIVELIŞTI                                        dente  dovezi  atestă  pre­  Italianul  Giovan  Andrea
    ru   scurt   *   simţ  sigur  al  valorilor,  străi­              titlul  Privind  viaţa.  Dar  a   zenţa  băştinaşilor  daci  şi  Gorao,  care  a  stat  11  ani   / Felicitări ! • Lăcătuşul A-
    nul în G00 de  nă  de  spiritul  de  gaşcă  şi                    moi  lost  „domnul  Ibrăilea­  mai  apoi  a  romanilor  ca­  in  Transilvania,  începînd   \  vram  Furdui  este  unul
    •  *  Trei  şla-   de  manifestările  exclusivis­  —  nu  e  în  contrazicere  cu   nu",  poate  în  primul  rind,   re  au  ridicat  pe  vârful  a-  cu 1564, mărturiseşte:  i  dintre  cei  mai  pricepuţi,
    ei  interpreţi...
    cert  ★   Tele-   te,  cînd  mai  arc  şi  şansa   cea  de  cultură  universală,   un  spirit  intransigent  şi  se­  cestei  înălţimi  greu  acce­  „La  o  depărtare  de  două   l  harnici  şi  conştiincioşi
    ' Lumea mi-    unor  colaboratori  pe  mă­  omenească. Mai mult : (...)   ver  atunci  cînd  era  vorba   sibile fortificaţii cu ros-  mile de aceasta (Ulpia  1 muncitori de la Atelierul
     a ^filmului *   sura  unei  ostiei  de  perso­  un popor nu-şi poate justi­  de  valoarea  artistică.  Gra­                                       ţ  de  nemetalifere  Vaţa  de
     a telespecta-
                   nalităţi,  o  revistă  poate  să   fica  dreptul  la  existenţă   ţie  acestui  respect  al  va­                                    ţ Jos. Prin strădaniile sale
    poranii noş-   devină  o  veritabilă  institu­  distinctă în sinul popoare­  lorii,  in  paginile  „Vieţii  Ro­  Călători străini despre meleagurile   I  de  inteligenţă  tehnică  şi
    Privind cu     ţie  şi  să  însemne  un  ca­  lor  civilizate  decit  dacă   mâneşti"  ou  semnat  toţi                                            \  acţiune  concretă  ou  fost
    eală viitorul,                                                                                                   hunedorene
    ij (color)     pitol  in  istoria  culturală  a   poate  contribui  cu  ceva  la   scriitorii  de  seamă  ai  vre­                                 1  aduse  o  serie  de  îmbu-
    nai            unui   popor.   Apariţia   ei   cultura universală, dîndu-i   mii,  chiar  dacă  nu  s-a  a-                                        ^ nătăţiri în procesul de
    leu azi        poate  să  reprezinte  atunci   nota  specifică  a  geniului   llat  cu  ei  in  cele  mai  cor­  turi  de  apărare,  de  sem­  Traiana  Sarmizegetusa  —
    a României     un  moment,  iar  evoluţia  ei   său".   E   cuprins   aici,   în   diale  laporturi.  Criteriul  va­  nalizare  şi  control.  După  n  a.)  se află  Turnul Sfin­  1
                   poate  marca  o  întreagă   esenţă,   întregul   program                         cum  menţiona  dr.  doc.  tei  Marii  (Subcetate  —
    rtistie „Da-                                                      lorii,  unic  şi  de  neperver­
    peran(ei“      epocă.  Este  cazul  „Vieţii   al   revistei   :   ambiţios,   dar,   tit,  o  făcut  din  „Viaţa  Ro­  Octavian  Flocn.  „Existen­  n.a.)  făcut  de  romani  de­  \  E  C  R  A  N
    nai.           Româneşti".   Nu   singurul   cum   s-a   dovedit,   lucid   şi   mânească"  una  dintre  mo­  ţa  pe  culmea  dealului  a  asupra  unui  munte  care   \
                   caz,  desigur,  căci  istoria   realizabil,   axat   pe   ideea                  unor  fortificaţii  dacice,  domină  diferite  văi  du-
     MARTIE                                                           rile  reviste-instituţii  ale  cul­                                              \
                   presei  culturale  româneşti   profund   patriotică   a   pro­  turii  româneşti.  Ibrăileanu   cu  ziduri  in  piatră,  după  cînd  toate  spre  acea  fru­
    nai            e  foarte  bogată  in  astfel   movării   specificului   naţio­  şi  revista  pe  care  a  con­  sistemul   cetăţilor   din  moasă  cîmpic  ;  la  picioa­
    telinico-v;tiin-  de  nume  care  au  însem­                                                                                                         producţie  al  unităţi.  A-
    ilor)                                   nal în artă şi literatură.  dus-o  -  poate  cea  mai  de   Munţii  Orăştiei,  este  do­  rele  acelui  munte  se  u-   semenea  oameni  acce­
    folcloric (co-  nat,   fiecare,   nişte   date   Din   primul   comitet   de   seamă  izbîndă  a  vieţii  sale   cumentată  nu  numai  prin  nesc  două  rîuri  care  nu   lerează  progresul.u  •  La
                   distincte.  Ne  amintim  însă   direcţie   lăceau   parte   C.                   descoperirea  unui  bogat  sint  navigabile,  deşi  sint
    •      foileton.  acum de ,,Viaţa Româneas­  Stere   şi   Paul   Bujor.   Pe   —  sint  două  nume  insepa­  material  arheologic,  în  destul  de  mari.  Cam  la  o   clubul  sindicatelor  din
     iubire a lui   că"  pentru  că,  la  6  martie,   parcurs,   comitetul   a   sufe­  rabile,   precum   omul   şi   special  ceramic,  ci  şi  prin  milă  depărtare  de  acest   Lupeni  a  fost  deschisă
     (color)                                                          creaţia sa.                                                                        o  expoziţie  de  grafică,
    nai.           s-au  împlinit  opt  decenii   rit   schimbări   mai   mult   sau                folosirea  în  zidurile  ce­  turn  se  află  Deva,  oraş   prezentînd  lucrările  de
                   de la apariţia ei, in 1906,  mai puţin semnificative,     RADU CIOBANU           tăţii  feudale  a  unor  pie­  cu  un  castel  foarte  bine   ultimă  oră  ale  ingine­
                                                                                                    tre  de  construcţie  a  păr­  întărit".             rului Eliodor Mihăileanu
                                                                                                    tinind  fortificaţiilor  ante­  La rîndul său. cronicarul   •  După  25  de  ani  lu­
                                   Biblioteca - prezenţă activă,                                   rioare   dacice,   fasonate  turc  Evita  Celebi  descrie   craţi  in  abatajele  minei
                                                                                                    după  tehnica  zidurilor  de  astfel  cetatea  Deva  :  „E
       I :   7,00                                                                                  cetate  specifice  societăţii  o  cetate  în  formă  de  pen­  Uricani,  unul  dintre  cei
       GO dc mi-               în ansamblul muncii educaţionale                                                                                          mai  buni  brigadieri  ai
    w jur nai ; Re-                                                                                dacice".                 tagon,  iar  pe  zidurile  ei,   unităţii, llie Amorăriţei —
    ;  8,00  Radio-                                                                                  Prima  mărturisire  scri­  pe  bastioanele  acoperite   specialist  în  exploatarea
    satclor;   9,30   Biblioteca  situată  în  in­  tate  teoretică  şi  practică",   nefamilişti  ale  întreprin­  să,  în  care  e  amintită  lo­  de  iederă,  străjuiesc  tur­
    minical;   12,00   cinta  Casei  de  cultură  a   „în  sprijinul  desfăşurării   derilor  miniere  Livezeni  şi                                      complexelor  mecanizate
    tru toţi; 13,00   sindicatelor  din  Petroşani   invăţămîntului   politieo-i-   D î l j a, ’ I.P.S.R.U.E.E.M.,   calitatea  şi  cetatea  Deva,  nuri  înalte  balimeze,  ca   — a ieşit la pensie. Noroc
     13,15 Vitrina                                                                                  datează  din  anul  1260.  în  ţepii unui arici, incit sea­  bun  şi  sănătate  !  ®  In
    e  muzică  u-   se  înscrie,  ca  fond  de  car­  deo'.ogic",  unde  sint  nota­  T.A.G.C.M. Hunedoara—De­  veacul  al  XlV-lea,  Deva  mănă  cu  cetatea  Van  din
    .  Radiomaga-   te,  între  instituţiile  medii   te  şi  temele  de  studiu  cu   va ş.a. ...                                                       cadrul Centrului zonal de
    or;  14,00  Un-   de  profil.  Ba  numără  a-   bibliografia  aferentă.  Sint                   î m  p  r e u  n  ă  c u   satele în­  Turcia...  Dc  asemenea  şi   translaţie, condus de Lu­
    4,30  Divcrtis-                                                      Se  acordă  deopotrivă  a-   conjurătoare,  e  amintită  oraşul  de  jos,  ce  se  află   cian  Timar,  se  impune
    •ic; 15,00 Clu-   proximativ  40  000  de  vo­  modalităţi  extrem  de  utile   tenţie   cărţii   beletristice,   ca  un  „district  militar  pe  malul  rîului  Mureş,  e
     1G,00 Buletin   lume.  Anual  i  se  alocă   de  cunoaştere  şi  aprofun­  prin  organizarea  unor  me-                                             prin hărnicia, devotamen­
    05  Virste  ale   fonduri  destul  de  însem­  dare  a  documentelor  de                       valah".  La  1371,  locali­  foarte  frumos  şi  înflori­  tul şi curajul dovedite în
    •mâi^cşc î 15,45   nate  pentru  achiziţia  de   partid  şi  de  stat.  Se  orga­  da’ioane  literare  dedicate   tatea  şi  cetatea  aveau  în  tor.  te  captivează  prin   muncă  pilonistul  Mircea
    onor ;   17,30                                                     scriitorilor  Liviu  Rebreanu.   jurisdicţie  patru  şi  apoi  frumuseţea lui. Cele câte­  Moisin.  Activitatea  sa,
    >to; 18,00 Bu­  carte  nou  apărută,  ceea   nizează.  de  asemenea,  ex­  Mihai Eminescu, prezentări
    ri;  18,05  Pu-   ce  sporeşte  amploarea  .şi   poziţii  de  carte  ştiinţifico-              cinci  districte  româneşti,  va  biserici  sint  o  minu­  indiferent  de  intemperii,
    .30  Muzicote-   diversitatea  literaturii  ofe­  tchnică,  pentru  cei  mici,   de  cărţi,  acţiuni  pentru  co­  care  făceau  parte  din  nată  podoabă  pentru  el  ;   se  desfăşoară întotdeau­
    oţi;  20,00  Ita-                                                  pii,  în  cadrul  „Atelierului   domeniul  cetăţii  şi  erau  acolo  se  află  o  mie  de   na  la  înălţimi  de  peste
    21,00  Turneul   rite  publicului  cititor  de   „Condeie  hunedorene"  cu-   artelor"  găzduit  de  casa  de           case  frumoase.  Sint  şi
    21,10  Şlagăre   diverse  virste  şi  categorii   prinzînd  volume  ale  scrii­                conduse  de  cneji  şi  no­                           100 m ! ® în judeţul nos­
     şlagăre  con-   soc io-prof esio n a 1 e.  torilor  de-  pe aceste melea-.   cultură.         bili  după  obiceiul  pămin-  500 de prăvălii pentru fe­  tru  —  unde  pădurile  o-
    ,00  Radiojur-                                                       Toate  aceste  acţiuni  au   tului (jus valachicum).  lurite  bresle...  Acesta  e   cupă  46  la  sută  din  su­
      P an or am ic   „Tocmai  în  funcţie  do  cei   guri apărute în edituri.  contribuit  la  creşterea  nu­              un  port  mare,  deoarece
    5  Muzică  de   care  ne  trec  pragul,  ne   Fiind  situată  în  puter­                         Deva  e  amintită  după                             prafaţa  totală  -  a  înce­
    -24,00 Buletin  relata  bibliotecara  Gabrie-   nicul  bazin  minier  al  Văii   mărului  de  cititori.  Doar   anul  1500  de  Georg  Roi-   în  fiecare  iin  vin  mii  şi   put  şi  se  desfăşoară  la
                 Ia  Marc,  ne  orientăm  acti­  Jiului,  biblioteca  manifes­  în  primele  două  luni  ale   ehersl'orffer  ca  fiind  aşe­  mii  de  corăbii  de  la  Bel­  înalte  cote  de  hărnicie
                 vitatea.  îi  conturăm  un  a-   tă  prin  modalităţi  specifi­  anului  s-au  înregistrat  a-   zată  pe  Valea  Mureşului,   gradul  de  pe  Dunăre,  de   campania  de  împăduriri
                 numit  specific  care  să  du­  ce  deschidere  spre  cunoaş­  proape  500  de  înscrieri,  ru-   regiunea cea mai frumoa­  la  Serem  şi  Semendira   pe  1986.  Oamenii  mun­
                 că  Ia  sporirea  gradului  de   terea  cărţii  tehnice  atit  de   lîndu-se  un  important  fond   să  a  acestei  provincii...   şi  de  la  Bucla  şi  cumpără   cii din cadrul Inspectora­
                ■ atragere spre lectură, spre   către  specialişti  (vezi  „Ma­  de  carte.  Este  o  contribuţie   „această  Transilvanie  este   de  la  populaţia  acestei   tului  silvic  judeţean  au
    •"‘i’ neu vc-   lectura  pe  care  încercăm   nualul  inginerului  de  mine"   însemnată  cu  care  biblio­  cea  care  odinioară  a  fost   cetăţi  Deva  mult©  mii  de   pregătit  in  pepinierele
         c  I-II   să  o  dirijăm  în  vederea   aparţinînd  prof.  univ.  dr.   teca  se  încadrează  in  an­  Dacia,  şi  dacă  nu  o  cu­  ocale  de  sare,  pe  care  o   proprii  circa  10  milioane
    ilei  -.ra  (Ar-   creşterii  orizontului  de  cu­                 samblul muncii educaţiona­  prinde  în  întregime,  cel   transportă  în  jos,  la  Li-   de  puieţi  de  foioase  şi
    >OARA  :  Toa-                          docent  Aron  Popa  —  n.n.)   le  desfăşurate  de  casa  de                    pova...  Această  sare  fiind
    ;ic  a  mea  —   noştinţe ale oamenilor".  cit  şi  de  ceilalţi  lucrători                    puţin  cuprinde  cea  mai                             răşinoase,  care  vor  fi
     (Moderni  —   în  acest  sens  se  încear­  din  domeniul  mineritului   cultură  a  sindicatelor  la   înfloritoare şi mai însem­  foarte  gustoasă,  c  cunos­  plantaţi  pe  o  suprafaţă
    1  lui  Bachus   că  o  mai  bună  cunoaştere                                                   nată  parte  a  ei,  pe  care   cută  sub  denumirea  de   de peste 2 000 ha !   ®
    \);  Racolarea                          prin  intermediul  acţiunilor   nivelul  municipiului  Petro­
    'roba  de  mi-   a  fondului  de  tipărituri   organizate  în  unităţi  eco­  şani.            împăratul Traian, precum  „sare de Ardeal".           După  cum  ne-a  comu­
    i);   PETRO-   prin  intermediul  expoziţii­  nomice sau în căminele de     MINEL BODEA                                                              nicat  Tiberiu  Vanca,  de
    en  fără  «ral   lor  cu  tematică  diversă  ce                                                                                                      la U.U.M.R. Crişcior, ma­
    Rideţl   ca-n                                                                                                                                        nifestarea  „Tehnic-club",
    Noiembrie)  ;   aduc  cartea  mai  aproape
                                                                                                                                                                       r
    alâ  (Unirea);   de  cititor.  Un  spaţiu  apar­  Dr. ing. Anton Baeu. di­  —  A  fost  o  participare   tr-o  spectaculoasă  dispută   cîndu-se  pe  sine,  în  pro­  organizată în ma tie 1985,
    j'moara   din   te  ocupă  expoziţiile  de   rectorul  I.P.S.R.U.E.E.M.   numeroasă ?         a dîrzeniei şi curajului.  be extrem de dificile.      din iniţiativa inginerului
    rgint  (Cultu-                             Petroşani,  este  o  prezen­                                                  —  Alte mulţumiri ?         Nicolae  Brusturean  —
    AN:   Destine   carte  social-politieă  —  „O-                        —  Fireşte. Şi-au dispu­  —  Cine  au  fost  compo­
    (Luceafărul)  ;   pera  tovarăşului  Nicolae   ţă  activă  pe  piftiile  de   tat  întîietaten  majorita­  nenţii   echipei   „Salva-   —  în  fişierul  „Salva-   sub  egida  comisiei  ingi­
    itălie  pentru   Ceauşescu  —  inestimabil   schi  .şi  pe  potecile  um­  tea  echipelor  „Saîvamont"   mont" Petroşani ?  mont",   din   decembrie   nerilor  şi  tehnicienilor
    •iile 1-11 (Mi-   tezaur de gîndire şi aetivi-  broase  din  masivul  Pa-   clin ţară. Şi încă ceva.  —  Dumitru Birlida —  1985.  echipa  noastră  a   din unitate —, a împlinit
    ’RILA:   Lupii
    duncitore.se)  ;                           rîng.  Şi,  aceasta  cel  pu­                                               ( fost apreciată ca una din­  un  an  de  fructuoasă  ac­
     Afacerea  Pi-                             ţin  din  două  motive  :                                                    tre  cele  mai  solide,  mai   tivitate.  La  dezbaterile
    oresc)  ;  URI-                            pentru  că  este  un  împă­                                                  omogene  şi  mai  dotate     „Tehnic-clubului",  ce  se
    il  (Retezat)  ;                                                                                                                                     desfăşoară în prima vineri
    miinile  cura-   Simoozion i               timit  al  muntelui  şi  un   Disciplina şi rigorile muntelui                din  ţară.  O  parte  dintre
    oşie);  GURA-                              mare  iubitor  al  schiului                                                  membrii  echipei  noastre    a  fiecărei  luni,  la  Casa
    venturile   lui   Clubul  „Lira"  din  De­  şi  pentru  că  este  şeful                                                 au  participat,  în  compo­  de  cultură  din  Brad,  un
    r  ©  Moartea                       I                                                                                                                aport  important  au  Vio-
    ■lanul   (Mi-   va  a  organizat  o  intere­  formaţiei   „Saîvamont"                                                   nenţa  formaţiei  Jiul  Pe-
    \ŞTIE :   Cu  santă şi amplă manifes­      Petroşani.                                                                   trila,  la  „Alpiniada"  pe   rel  Martin,  Ioan  Faur,
    aţă (Patria);   tare  cultural-edueativă     L-am   reintîlnit,   pe                                                    ţară,  desfăşurată  nu  de   Voicu  Giurgiu,  Nicolae
    loilor tîrzli                                                                                                           mult  în  masivul  Retezat,   Androne,  Marcel  Socoi,
     GEOAG1U-     dedicată  femeilor.  Co­     schiuri,  pe  piftiile  din
    iri în Marca   municările   prezentate     preajma  cabanei  I.E.F.S.                                                   echipa ocupind locul I.      Ioan Tudoran, Mihaela şi
    asa de cul-   cu  acest  prilej  au  avut   Am  riscat  o  întrebare  pe                                                 —  înseamnă  că  salva-     Emil  Ancheş,  alte  cadre
    EG:   Promi-                                                                                                            montiştii  din  Petroşani    tehnice din întreprindere
    );   BRAZI   :   ca  generice  :  „România   teme de producţie.                                                         sin.t  realmente  nişte  oa­  ®  Gama  prestărilor  de
    -AN:   Lcgen-   socialistă,   promotoare     —  Da, „am mers" foar­
    ui  singuratic   activă  a  politicii  de  pa­  te  bine  în  primele  două                                             meni ai munţilor.            servicii  pentru  locuitorii
    tur.  );  SIME-                                                                                                          —  Da.  Ei  au  învăţat  şi   din  Petroşani  s-a  îmbo­
    ou  împreună   ce  şi  colaborare  in  lu­  luni  ale  anului,  obţinind                                                învaţă  mereu  din  disci­   găţit, recent, cu noi sec­
    ILIA:   Acasă   me",  „Copiii  —  bucuria   depăşiri  de  plan  la  ma­
     GTIELARI :   vieţii,  tinereţea  şi  vi­  joritatea  indicatorilor.  Dar                                               plina  şi  rigorile  muntelui,   ţii  ale  cooperativei  „U-
    (Minerul).    goarea   naţiunii",   „Să    despre  aceste  probleme                                                     intinzind  oricând  mii  ni   nirea" :   rame-geamuri,
                  cunoaştem   frumuseţile      să discutăm jos, în uzină.                                                   salvatoare  celor  ce  încal­  croitorie, frizerie, coafură
                  judeţului   Hunedoara.                                                                                    că aceste atribute. La ori­  şi  ceasornicărie.  Aceste
    EA            Rezervaţii naturale".          —   Atunci  să  vorbim                                                     ce  oră  din  zi  şi  din    secţii dispun de sedii mo­
                                               despre  formaţia  „Salva-
                    în  continuare,  au  a-    mont"  Petroşani,  pe  care                                                  noapte,  ei  „zboară"  spre   derne,  sint  amplasate  în
    ;  vremea  va   vut  loc  un  moment poe­  o  conduceţi,  cu  rezultate                                                 munte,  aducindu-i  la  via­  centrul  municipiuiu'  şi
    al   frumoasă   tic,  prezentări  de  filme                                                                             ţă  pe  cei  ce  nu  cunosc   oferă  servicii  de  calitate
    i  uşor.  Cerul   documentare,   expoziţii   excelente.                                                                 sau  ignoră  ..capcanele"    ®  Pentru  mă.iţea  capa­
    il.  Vîntul  va                              —  Este  o  mare  mulţu­                                                   îngheţate  din  munţi,  ori   cităţii  de  polizare  a  da­
    i  moderat  cu   de  carte,  cusături,  bro-                                                                            pe  cei  care  bravează  în   lelor  mozaicate  a  În­
    isificări   de   deiâi,  ţesături  şi  un  mi-   mire  pentru  noi  să  ajun­
    cm/oră   din   crospectacol  al  formaţiei   gem  viceeampioni  ai  ţă­                                                 drumeţiile  montane.  Şi     treprinderea  „Momnuro"
    •st.  Tempera-                             rii,  la  ediţia  a  XV-a  a   Pentru  ocuparea  locului   căpitanul  formaţiei.  Ale­  din  aceste  puncte  dc  ve­  Simoria este in stadiu a-
    c  vor  fi  cu-   „Lira",  laureată  a  Fes­  Campionatului naţional  al  doilea  pe  formaţii  şi   xandru  Acs,  Ioan  Sin.   dere avem multe reuşite.  vansat  de  execuţie  şi
     mlnus  4  şi   tivalului  naţional  „Cîn-
    d,   iar   cele   tarea  României",  pur-   ,  „Saîvamont",  ale  cărei   cucerirea  titlului  de  vice-   Caijol Laurean, Alexandru   Felicitări  şi  numai   montare un polizor liniar
    e  plus  O  şi   tînd  un  nume  semnifi­  întreceri  s-au  desfăşurat   campioană  naţională,  ne   Dobai,  Ludovic  Pop,  Con­  succese in misiunile dum­  cu  10  capete.  Instalaţia,
    alat  mai  co-                             intre  3—8  februarie  a.c.,   trebuiau  două  locuri  I  şi   stantin  Popa,  Pavel  Ko-   neavoastră  temerare,  u-   de  mare  productivitate,
    t  ceată.  (Me­  cativ  :  „Bucurii  muzica­
    le   serviciu   le  în  prag  de  primăva­  pe  pîrtiiie  de  la  Peştera,   două  locuri  II  la  probe,   vacs,  Aurel  Costache,  Ru-   mano.i    se  realizează  cu  foile
    ak).                                       în Munţii Bucegi.         pe care le-am obţinut în-  dolf Szoes,- fiecare intre-   DUMITRU GHEONEA        proprii, prin autodotare.
                  ră ".
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57