Page 52 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 52
• DUMINICĂ, 16 MARTIE 1986 pag. 3
dar adevăratul spirit direc
Viaţa Român inima ei, au fost, de la 1 rea socialistă pe Combi-
fîZIUNE tor al revistei, mintea şi Cetatea Deva (II) ) ® Fruntaşi în întrece-
apariţie pină in 1933, cri l natul minier Valea Jiu-
1G MARTIE Revistele literare sau ce la laşi. S-a impus încă de ticul Carabei Ibrăileanu. Continuînd relatările am spus mai înainte, in- i lui în fiecare an din cin-
le de cultură in sensul larg la primele numere prin Din multele amintiri ale despre cetatea Deva, tre vingîndu-1 pe regele De- i cinalul 1981—1985 au fost
copiilor : al cuvintului reprezintă in prezentarea grafi că şi ţi celor care l-au cunoscut, buie menţionat că urmele cebal care domnea in a- ) declaraţi următorii şefi
ilmolcca de istoria culturală sistemul nuta de aleasă intelectua ceste locuri, a schimbat-o l de brigadă : Constantin
dan (color) ne-a rămas imaginea unui de cultură materială, des
olo de Atlan- circulatoriu care asigură litate, prin atitudinea ei om bizar. Sfios, ipohondru coperite pe diferite tera în provincie aducând eo- ) Popa, Erou al Muncii So-
F^isodul 1 schimbul de idei şi acel democratică, prin prestigiul şi noctambul, dar cu o ra se şi pe culmea dealului, loni şi ridicând oraşe, ţ cialiste - I.M. Lupeni,
cintc- necesar echilibru dintre colaboratorilor şi calitatea ră vocaţie a prieteniei şi confirmă cu prisosinţă dintre care uncie mai l Traian Borşa - I.M. Vul-
jmânesc. Mu- tradiţie şi inovaţie lărâ de materialelor. „Noţiunea de , can, Ferenc Fazakas —
• piti ară (co de o mare delicateţe su că locul acesta a fost dăinuiesc şi astăzi, ceea
care o viaţă spirituală nor cultură naţională — se fletească pe care i-o tră deosebit de căutat şi a- ce mărturisesc inscripţii 1 I. M. Paroşeni, Mircea
rt uni ini cal mală, liresc evolutivă, ar spunea in articolul program dează de altlel atit roma preciat de creatorii şi le de o vechime atit de l Secrieru — I.M. Livezeni, t
color) li de neconceput. Cînd Io ■ Ştefan Alba — I. M. Petri-
e zvon de nul Adela, socotit de G. purtătorii civilizaţiilor respectabilă a monumen
iră... cu CQ- direcţia ei se află o per Călinescu intîiul nostru ro străvechi. telor lor descoperite in 1 la, Alexandru Laszlo —
,Madrigal*» * sonalitate cu orizont larg, man psihologic, cit şi afo Numeroase şi conclu foarte multe locuri". ţ I.M. Bărbăteni, Gheorghe
e din com ci receptivă la nou, cu un t Stoica - I. M. Uricani.
rismele sale cuprinse sub
nematografice PRIVELIŞTI dente dovezi atestă pre Italianul Giovan Andrea
ru scurt * simţ sigur al valorilor, străi titlul Privind viaţa. Dar a zenţa băştinaşilor daci şi Gorao, care a stat 11 ani / Felicitări ! • Lăcătuşul A-
nul în G00 de nă de spiritul de gaşcă şi moi lost „domnul Ibrăilea mai apoi a romanilor ca in Transilvania, începînd \ vram Furdui este unul
• * Trei şla- de manifestările exclusivis — nu e în contrazicere cu nu", poate în primul rind, re au ridicat pe vârful a- cu 1564, mărturiseşte: i dintre cei mai pricepuţi,
ei interpreţi...
cert ★ Tele- te, cînd mai arc şi şansa cea de cultură universală, un spirit intransigent şi se cestei înălţimi greu acce „La o depărtare de două l harnici şi conştiincioşi
' Lumea mi- unor colaboratori pe mă omenească. Mai mult : (...) ver atunci cînd era vorba sibile fortificaţii cu ros- mile de aceasta (Ulpia 1 muncitori de la Atelierul
a ^filmului * sura unei ostiei de perso un popor nu-şi poate justi de valoarea artistică. Gra ţ de nemetalifere Vaţa de
a telespecta-
nalităţi, o revistă poate să fica dreptul la existenţă ţie acestui respect al va ţ Jos. Prin strădaniile sale
poranii noş- devină o veritabilă institu distinctă în sinul popoare lorii, in paginile „Vieţii Ro Călători străini despre meleagurile I de inteligenţă tehnică şi
Privind cu ţie şi să însemne un ca lor civilizate decit dacă mâneşti" ou semnat toţi \ acţiune concretă ou fost
eală viitorul, hunedorene
ij (color) pitol in istoria culturală a poate contribui cu ceva la scriitorii de seamă ai vre 1 aduse o serie de îmbu-
nai unui popor. Apariţia ei cultura universală, dîndu-i mii, chiar dacă nu s-a a- ^ nătăţiri în procesul de
leu azi poate să reprezinte atunci nota specifică a geniului llat cu ei in cele mai cor turi de apărare, de sem Traiana Sarmizegetusa —
a României un moment, iar evoluţia ei său". E cuprins aici, în diale laporturi. Criteriul va nalizare şi control. După n a.) se află Turnul Sfin 1
poate marca o întreagă esenţă, întregul program cum menţiona dr. doc. tei Marii (Subcetate —
rtistie „Da- lorii, unic şi de neperver
peran(ei“ epocă. Este cazul „Vieţii al revistei : ambiţios, dar, tit, o făcut din „Viaţa Ro Octavian Flocn. „Existen n.a.) făcut de romani de \ E C R A N
nai. Româneşti". Nu singurul cum s-a dovedit, lucid şi mânească" una dintre mo ţa pe culmea dealului a asupra unui munte care \
caz, desigur, căci istoria realizabil, axat pe ideea unor fortificaţii dacice, domină diferite văi du-
MARTIE rile reviste-instituţii ale cul \
presei culturale româneşti profund patriotică a pro turii româneşti. Ibrăileanu cu ziduri in piatră, după cînd toate spre acea fru
nai e foarte bogată in astfel movării specificului naţio şi revista pe care a con sistemul cetăţilor din moasă cîmpic ; la picioa
telinico-v;tiin- de nume care au însem producţie al unităţi. A-
ilor) nal în artă şi literatură. dus-o - poate cea mai de Munţii Orăştiei, este do rele acelui munte se u- semenea oameni acce
folcloric (co- nat, fiecare, nişte date Din primul comitet de seamă izbîndă a vieţii sale cumentată nu numai prin nesc două rîuri care nu lerează progresul.u • La
distincte. Ne amintim însă direcţie lăceau parte C. descoperirea unui bogat sint navigabile, deşi sint
• foileton. acum de ,,Viaţa Româneas Stere şi Paul Bujor. Pe — sint două nume insepa material arheologic, în destul de mari. Cam la o clubul sindicatelor din
iubire a lui că" pentru că, la 6 martie, parcurs, comitetul a sufe rabile, precum omul şi special ceramic, ci şi prin milă depărtare de acest Lupeni a fost deschisă
(color) creaţia sa. o expoziţie de grafică,
nai. s-au împlinit opt decenii rit schimbări mai mult sau folosirea în zidurile ce turn se află Deva, oraş prezentînd lucrările de
de la apariţia ei, in 1906, mai puţin semnificative, RADU CIOBANU tăţii feudale a unor pie cu un castel foarte bine ultimă oră ale ingine
tre de construcţie a păr întărit". rului Eliodor Mihăileanu
tinind fortificaţiilor ante La rîndul său. cronicarul • După 25 de ani lu
Biblioteca - prezenţă activă, rioare dacice, fasonate turc Evita Celebi descrie craţi in abatajele minei
după tehnica zidurilor de astfel cetatea Deva : „E
I : 7,00 cetate specifice societăţii o cetate în formă de pen Uricani, unul dintre cei
GO dc mi- în ansamblul muncii educaţionale mai buni brigadieri ai
w jur nai ; Re- dacice". tagon, iar pe zidurile ei, unităţii, llie Amorăriţei —
; 8,00 Radio- Prima mărturisire scri pe bastioanele acoperite specialist în exploatarea
satclor; 9,30 Biblioteca situată în in tate teoretică şi practică", nefamilişti ale întreprin să, în care e amintită lo de iederă, străjuiesc tur
minical; 12,00 cinta Casei de cultură a „în sprijinul desfăşurării derilor miniere Livezeni şi complexelor mecanizate
tru toţi; 13,00 sindicatelor din Petroşani invăţămîntului politieo-i- D î l j a, ’ I.P.S.R.U.E.E.M., calitatea şi cetatea Deva, nuri înalte balimeze, ca — a ieşit la pensie. Noroc
13,15 Vitrina datează din anul 1260. în ţepii unui arici, incit sea bun şi sănătate ! ® In
e muzică u- se înscrie, ca fond de car deo'.ogic", unde sint nota T.A.G.C.M. Hunedoara—De veacul al XlV-lea, Deva mănă cu cetatea Van din
. Radiomaga- te, între instituţiile medii te şi temele de studiu cu va ş.a. ... cadrul Centrului zonal de
or; 14,00 Un- de profil. Ba numără a- bibliografia aferentă. Sint î m p r e u n ă c u satele în Turcia... Dc asemenea şi translaţie, condus de Lu
4,30 Divcrtis- Se acordă deopotrivă a- conjurătoare, e amintită oraşul de jos, ce se află cian Timar, se impune
•ic; 15,00 Clu- proximativ 40 000 de vo modalităţi extrem de utile tenţie cărţii beletristice, ca un „district militar pe malul rîului Mureş, e
1G,00 Buletin lume. Anual i se alocă de cunoaştere şi aprofun prin organizarea unor me- prin hărnicia, devotamen
05 Virste ale fonduri destul de însem dare a documentelor de valah". La 1371, locali foarte frumos şi înflori tul şi curajul dovedite în
•mâi^cşc î 15,45 nate pentru achiziţia de partid şi de stat. Se orga da’ioane literare dedicate tatea şi cetatea aveau în tor. te captivează prin muncă pilonistul Mircea
onor ; 17,30 scriitorilor Liviu Rebreanu. jurisdicţie patru şi apoi frumuseţea lui. Cele câte Moisin. Activitatea sa,
>to; 18,00 Bu carte nou apărută, ceea nizează. de asemenea, ex Mihai Eminescu, prezentări
ri; 18,05 Pu- ce sporeşte amploarea .şi poziţii de carte ştiinţifico- cinci districte româneşti, va biserici sint o minu indiferent de intemperii,
.30 Muzicote- diversitatea literaturii ofe tchnică, pentru cei mici, de cărţi, acţiuni pentru co care făceau parte din nată podoabă pentru el ; se desfăşoară întotdeau
oţi; 20,00 Ita- pii, în cadrul „Atelierului domeniul cetăţii şi erau acolo se află o mie de na la înălţimi de peste
21,00 Turneul rite publicului cititor de „Condeie hunedorene" cu- artelor" găzduit de casa de case frumoase. Sint şi
21,10 Şlagăre diverse virste şi categorii prinzînd volume ale scrii conduse de cneji şi no 100 m ! ® în judeţul nos
şlagăre con- soc io-prof esio n a 1 e. torilor de- pe aceste melea-. cultură. bili după obiceiul pămin- 500 de prăvălii pentru fe tru — unde pădurile o-
,00 Radiojur- Toate aceste acţiuni au tului (jus valachicum). lurite bresle... Acesta e cupă 46 la sută din su
P an or am ic „Tocmai în funcţie do cei guri apărute în edituri. contribuit la creşterea nu un port mare, deoarece
5 Muzică de care ne trec pragul, ne Fiind situată în puter Deva e amintită după prafaţa totală - a înce
-24,00 Buletin relata bibliotecara Gabrie- nicul bazin minier al Văii mărului de cititori. Doar anul 1500 de Georg Roi- în fiecare iin vin mii şi put şi se desfăşoară la
Ia Marc, ne orientăm acti Jiului, biblioteca manifes în primele două luni ale ehersl'orffer ca fiind aşe mii de corăbii de la Bel înalte cote de hărnicie
vitatea. îi conturăm un a- tă prin modalităţi specifi anului s-au înregistrat a- zată pe Valea Mureşului, gradul de pe Dunăre, de campania de împăduriri
numit specific care să du ce deschidere spre cunoaş proape 500 de înscrieri, ru- regiunea cea mai frumoa la Serem şi Semendira pe 1986. Oamenii mun
că Ia sporirea gradului de terea cărţii tehnice atit de lîndu-se un important fond să a acestei provincii... şi de la Bucla şi cumpără cii din cadrul Inspectora
■ atragere spre lectură, spre către specialişti (vezi „Ma de carte. Este o contribuţie „această Transilvanie este de la populaţia acestei tului silvic judeţean au
•"‘i’ neu vc- lectura pe care încercăm nualul inginerului de mine" însemnată cu care biblio cea care odinioară a fost cetăţi Deva mult© mii de pregătit in pepinierele
c I-II să o dirijăm în vederea aparţinînd prof. univ. dr. teca se încadrează in an Dacia, şi dacă nu o cu ocale de sare, pe care o proprii circa 10 milioane
ilei -.ra (Ar- creşterii orizontului de cu samblul muncii educaţiona prinde în întregime, cel transportă în jos, la Li- de puieţi de foioase şi
>OARA : Toa- docent Aron Popa — n.n.) le desfăşurate de casa de pova... Această sare fiind
;ic a mea — noştinţe ale oamenilor". cit şi de ceilalţi lucrători puţin cuprinde cea mai răşinoase, care vor fi
(Moderni — în acest sens se încear din domeniul mineritului cultură a sindicatelor la înfloritoare şi mai însem foarte gustoasă, c cunos plantaţi pe o suprafaţă
1 lui Bachus că o mai bună cunoaştere nată parte a ei, pe care cută sub denumirea de de peste 2 000 ha ! ®
\); Racolarea prin intermediul acţiunilor nivelul municipiului Petro
'roba de mi- a fondului de tipărituri organizate în unităţi eco şani. împăratul Traian, precum „sare de Ardeal". După cum ne-a comu
i); PETRO- prin intermediul expoziţii nomice sau în căminele de MINEL BODEA nicat Tiberiu Vanca, de
en fără «ral lor cu tematică diversă ce la U.U.M.R. Crişcior, ma
Rideţl ca-n nifestarea „Tehnic-club",
Noiembrie) ; aduc cartea mai aproape
r
alâ (Unirea); de cititor. Un spaţiu apar Dr. ing. Anton Baeu. di — A fost o participare tr-o spectaculoasă dispută cîndu-se pe sine, în pro organizată în ma tie 1985,
j'moara din te ocupă expoziţiile de rectorul I.P.S.R.U.E.E.M. numeroasă ? a dîrzeniei şi curajului. be extrem de dificile. din iniţiativa inginerului
rgint (Cultu- Petroşani, este o prezen — Alte mulţumiri ? Nicolae Brusturean —
AN: Destine carte social-politieă — „O- — Fireşte. Şi-au dispu — Cine au fost compo
(Luceafărul) ; pera tovarăşului Nicolae ţă activă pe piftiile de tat întîietaten majorita nenţii echipei „Salva- — în fişierul „Salva- sub egida comisiei ingi
itălie pentru Ceauşescu — inestimabil schi .şi pe potecile um tea echipelor „Saîvamont" mont" Petroşani ? mont", din decembrie nerilor şi tehnicienilor
•iile 1-11 (Mi- tezaur de gîndire şi aetivi- broase din masivul Pa- clin ţară. Şi încă ceva. — Dumitru Birlida — 1985. echipa noastră a din unitate —, a împlinit
’RILA: Lupii
duncitore.se) ; rîng. Şi, aceasta cel pu ( fost apreciată ca una din un an de fructuoasă ac
Afacerea Pi- ţin din două motive : tre cele mai solide, mai tivitate. La dezbaterile
oresc) ; URI- pentru că este un împă omogene şi mai dotate „Tehnic-clubului", ce se
il (Retezat) ; desfăşoară în prima vineri
miinile cura- Simoozion i timit al muntelui şi un Disciplina şi rigorile muntelui din ţară. O parte dintre
oşie); GURA- mare iubitor al schiului membrii echipei noastre a fiecărei luni, la Casa
venturile lui Clubul „Lira" din De şi pentru că este şeful au participat, în compo de cultură din Brad, un
r © Moartea I aport important au Vio-
■lanul (Mi- va a organizat o intere formaţiei „Saîvamont" nenţa formaţiei Jiul Pe-
\ŞTIE : Cu santă şi amplă manifes Petroşani. trila, la „Alpiniada" pe rel Martin, Ioan Faur,
aţă (Patria); tare cultural-edueativă L-am reintîlnit, pe ţară, desfăşurată nu de Voicu Giurgiu, Nicolae
loilor tîrzli mult în masivul Retezat, Androne, Marcel Socoi,
GEOAG1U- dedicată femeilor. Co schiuri, pe piftiile din
iri în Marca municările prezentate preajma cabanei I.E.F.S. echipa ocupind locul I. Ioan Tudoran, Mihaela şi
asa de cul- cu acest prilej au avut Am riscat o întrebare pe — înseamnă că salva- Emil Ancheş, alte cadre
EG: Promi- montiştii din Petroşani tehnice din întreprindere
); BRAZI : ca generice : „România teme de producţie. sin.t realmente nişte oa ® Gama prestărilor de
-AN: Lcgen- socialistă, promotoare — Da, „am mers" foar
ui singuratic activă a politicii de pa te bine în primele două meni ai munţilor. servicii pentru locuitorii
tur. ); SIME- — Da. Ei au învăţat şi din Petroşani s-a îmbo
ou împreună ce şi colaborare in lu luni ale anului, obţinind învaţă mereu din disci găţit, recent, cu noi sec
ILIA: Acasă me", „Copiii — bucuria depăşiri de plan la ma
GTIELARI : vieţii, tinereţea şi vi joritatea indicatorilor. Dar plina şi rigorile muntelui, ţii ale cooperativei „U-
(Minerul). goarea naţiunii", „Să despre aceste probleme intinzind oricând mii ni nirea" : rame-geamuri,
cunoaştem frumuseţile să discutăm jos, în uzină. salvatoare celor ce încal croitorie, frizerie, coafură
judeţului Hunedoara. că aceste atribute. La ori şi ceasornicărie. Aceste
EA Rezervaţii naturale". — Atunci să vorbim ce oră din zi şi din secţii dispun de sedii mo
despre formaţia „Salva-
în continuare, au a- mont" Petroşani, pe care noapte, ei „zboară" spre derne, sint amplasate în
; vremea va vut loc un moment poe o conduceţi, cu rezultate munte, aducindu-i la via centrul municipiuiu' şi
al frumoasă tic, prezentări de filme ţă pe cei ce nu cunosc oferă servicii de calitate
i uşor. Cerul documentare, expoziţii excelente. sau ignoră ..capcanele" ® Pentru mă.iţea capa
il. Vîntul va — Este o mare mulţu îngheţate din munţi, ori cităţii de polizare a da
i moderat cu de carte, cusături, bro- pe cei care bravează în lelor mozaicate a În
isificări de deiâi, ţesături şi un mi- mire pentru noi să ajun
cm/oră din crospectacol al formaţiei gem viceeampioni ai ţă drumeţiile montane. Şi treprinderea „Momnuro"
•st. Tempera- rii, la ediţia a XV-a a Pentru ocuparea locului căpitanul formaţiei. Ale din aceste puncte dc ve Simoria este in stadiu a-
c vor fi cu- „Lira", laureată a Fes Campionatului naţional al doilea pe formaţii şi xandru Acs, Ioan Sin. dere avem multe reuşite. vansat de execuţie şi
mlnus 4 şi tivalului naţional „Cîn-
d, iar cele tarea României", pur- , „Saîvamont", ale cărei cucerirea titlului de vice- Caijol Laurean, Alexandru Felicitări şi numai montare un polizor liniar
e plus O şi tînd un nume semnifi întreceri s-au desfăşurat campioană naţională, ne Dobai, Ludovic Pop, Con succese in misiunile dum cu 10 capete. Instalaţia,
alat mai co- intre 3—8 februarie a.c., trebuiau două locuri I şi stantin Popa, Pavel Ko- neavoastră temerare, u- de mare productivitate,
t ceată. (Me cativ : „Bucurii muzica
le serviciu le în prag de primăva pe pîrtiiie de la Peştera, două locuri II la probe, vacs, Aurel Costache, Ru- mano.i se realizează cu foile
ak). în Munţii Bucegi. pe care le-am obţinut în- dolf Szoes,- fiecare intre- DUMITRU GHEONEA proprii, prin autodotare.
ră ".