Page 54 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 54
in întimpinarea gloriosului jubileu al partidului ;
100 000 tone de Dolomită mai multă,
cărbune energetic de bună califale
peste plan
Colectivul de oameni
Răspunzînd prin fapte ai muncii de la cariera
de muncă îndemnurilor III Teliuc, din cadrul
1 secretarului general al I.M. Hunedoara, rapor
1) partidului, t o v a r ă ş u l
l Nicolae Ceauşescu, de a tează succese de presti
) extrage pentru cerinţele giu în întrecerea socia
) economiei naţionale pro- listă. După cum ne-a in
l)RMM l>l COMITATULUI JUDEŢEAN UUMEDOflRA AL P.C i tlucţii suplimentare de format tovarăşul maistru
i cărbune cocsificabil, mi- Lăscuţ Bodea, şeful ca
1 nerii din Valea Jiului rierei, de la începutul a-
^ şi-au intensificat efortu- nului, de aici au fost
( rile în acest început de expediate beneficiarilor
1 an şi de cincinal, obţi- 6 771 tone dolomită su
ţ nînd zi de zi însemnate plimentar sarcinilor de
Plan.
l depăşiri de plan. In cele cu rezultate cît mai bune
/ două luni şi jumătate în muncă a celei de-a Acest important succes
1 trecute din an, printr-o 65-a aniversări de la muncitoresc arc la bază
i bună organizare, aprovi- crearea Partidului Comu o mai bună organizare a
i zionare cu materiale şi nist Român. Astfel, în muncii în carieră, folosi
' piese de schimb, uliliza- cinstea măreţei sărbători, rea timpului de lucru şi
a utilajelor din dotare la
oamenii muncii de la
Duminică, pe ogoare, s-a lucrat cu spor ^ rea cît mai eficientă a I.J.R.V.M.R. Deva rapor parametri optimi, dorinţa
i modernelor instalaţii şi
I utilaje de mare producti- tează însemnate succese fierbinte a întregului co
\ vitate din dotare, printr-o în recircuitarea materia lectiv de a cinsti cu alese
la pregătirea terenului şi la însămînţări i mobilizare exemplară în lelor refolosibile: depăşi realizări jubileul Parti
muncă a lucrătorilor, din rea prevederilor de plan dului Comunist Român.
\ abatajele întreprinderilor pe două luni şi jumătate Cu contribuţii deose
Sub conducerea organi grădinăreşte. Pe lingă cele două solarii .şi au terminat ^ miniere s-au extras su- din 1986, la fontă veche bite în munca de zi cu
zaţiilor de partid, lucrăto 37 de hectare însămînţate însămînţarea gogoşarilor i plimentar prevederilor de — cu 30 la sută, la zi se înscriu minerul şef
rii ogoarelor hunedorenc cu borceag, aici au mai pentru producerea răsadu 1 plan mai mult de 100 000 plumb — cu 26 la sută, de brigadă Adrian Dumi-
acţionează cu răspundere fost semănate 20 de ha cu lui, iar tractoriştii Nicolae \ tone de cărbune energe- la cenuşi de plumb — un trescu, excavatoriştii Ma
şi exigenţă — în spiritul lucernă în cultură pură şi Hogman, Pavel Popa, Ia- ( tic. în acest mod înţeleg Plus de 161 la sută, cără rin Troacă, Ioan Mihăi-
cerinţelor formulate de se 14 în cultură ascunsă, iar cob Bob şi Sorin Şomfelean ’ minerii de la Paroşeni, mizi refractare magnezie- şan, Gheorghiţă Gheor- -
cretarul general al parti pe toate semănăturile de au acţionat la fertilizări şi , Lonea, Vulcan, Petrila, ne — 23 Ia sută, cauciuc glie, mulţi alţii. (ARON \
dului, tovarăşul Nicolae toamnă s-a făcut o lucrare pregătirea patului germina \ Dîlja, de la celelalte uni- — 19 la sută şi altele. CATA, corespondent).
Ceauşescu, la plenara lăr de grăpare, acţiune reali tiv pentru însămînţarea le ’i tăţi, să întîmpine glorio-
gită a Consiliului Naţional zată de Ion Cîzu. în para gumelor rădăcinoase. O I sul jubileu al partidului.
al Agriculturii, Industriei lel, o formaţie de mecani amplă mobilizare la între
Alimentare, Silviculturii .şi zatori, dintre care îi amin ţinerea pajiştilor naturale | Depăşirea prevederilor
Gospodăririi Apelor — tim pe Dumitru Andreucă, s-a făcut la Haţeg şi Sil- i la materiale
pentru a pregăti baze te Gheorghe Şofronie, Florin vaş, unde lucrarea s-a rea \ rerolosibile
meinice recoltei acestui an. Buştea şi Teodor Florea, lizat pe 220 de hectare.
Iată cîteva aspecte semni a asigurat aplecarea guno \ După cum ne informea-
ficative în acest sens, des iului de grajd cu 9 MIG-uri ÎN FERMELE I.A.S. — i ză ec. Dorin Jude, direc-
prinse cu prilejul raidului pe suprafeţe destinate cul SUPRAFEŢE TOT MAI / torul întreprinderii jude-
MARI ÎNSĂMÎNŢATE ' ţene pentru recuperarea
^ şi valorificarea materia-
Cu bune rezultate s-a lu i lelor refolosibile Deva,
crat duminică şi în ferme I oamenii muncii din a-
le I.A.S. La ferma din \ ceasta unitate acţionează
Ilăşdat, a I.A.S. Simeria, l cu toate forţele pentru
s-a încheiat însămînţarea } realizarea şi depăşirea
mazării pe cele 59 de hec 1 sarcinilor de plan, a an-
Secţia velur croit a între prinderii „Vldra“ din Orăştlc.
tare planificate. Terenul a ţ gajamentelor asumate, Maistrul Opriţa Radu se pre ocupă de respectarea cu stric
fost pregătit de Ion Moroz i Activitatea din această teţe a Încadrării hi normele de consum, urmăreşte modul
şi Gheorghe Vaida, iar se 1 perioadă se desfăşoară in care muncitoarea Ana Să cădat foloseşte materia primă.
mănatul l-a efectuat Gheor \ sub semnul întîmpinării Foio NICOLAE GHEORGHIU l
ghe Ilanţic. Tot duminică,
: ■ •
la ferma din Peştiş s-a ter LUCRĂRI DE
minat semănatul orzoaicei
pe cele 50 de hectare sta ÎNTREŢINERE SI
bilite, iar la complexul Bîr- FERTILIZARE
cea s-a amplificat la 06 de A PĂŞUNILOR calitate © dinamism « eficienţă
Pe terenul A.E.I. Chimul dia, mecanizatorul Gelu Bob ha suprafaţa cultivată cu
încheiat duminică semănatul borceagului. plante de nutreţ. S-au re
marcat tractoriştii Constan Mobilizaţi de consiliul Pădurile hunedorene — izvor
efectuat duminică In mai turilor de primăvară. La tin Tase, Ion Mileşan, Ion popular comunal, peste 200
de cetăţeni ai comunei Sar-
multe unităţi agricole. C.A.P. Sîntandrei, mecani Mureşan, Ion Apostol şi mizegetusa au participat, de produse multiple
zatorul Gheorghe Fulea a alţii.
ORGANIZARE BONA — continuat însămînţarea plan De asemenea, la ferme sîmbătă şi duminică, la o
REZULTATE PE MĂSURĂ telor furajere, iar Pavel le de stat din Deva, Mintia amplă acţiune de curăţare pentru export
a păşunilor naturale din
Cutinici, Constantin Boroş, şi Ilia ale I.A.S., Mintia,
Pentru cooperatorii şi me Eugen Tonia, Constantin Riu Bărbat, Rîu Alb, Sălaş, satele Breazova şi Sarmize-
canizatorii de la C.A.P. IIîcu şi alţii au lucrat la Sîntămăria-Orlea, Unirea, getusa. în cele două zile în această perioadă de lumului de export cu fie
Şoimuş, duminică a fost o Bretea, Călan şi Chitid, ale — ne-a relatat Valeria Se- înalt dinamism în dezvol care an".
zi plină de lucru. Aici s-a aplicarea gunoiului de I.A.S. Haţeg, s-a lucrat cu ean, primarul comunei — tarea multilaterală a pa Ce se exportă din pădu
continuat în tarlaua „Lun grajd. De asemenea, coope toate forţele la pregătitul au fost distruse muşuroaie triei — pe care întregul rile hunedorene ? Am notat
că", a brigăzii din Boholt, ratorii au fost mobilizaţi la terenului şi semănatul ma le, defrişată vegetaţia lem popor o numeşte cu neţăr denumirea produselor res
plantatul cartofilor pe în curăţatul pajiştilor natura zării, orzoaicei şi altor noasă, adunate pietrele de murită dragoste şi simţire pective, împreună cu con
că patru hectare. Plantatul le. Sub supravegherea in plante pentru nutreţ, în pe 160 ha de păşune. De patriotică „Epoca Nicolae statarea că in fiecare lună
l-a efectuat mecanizatorul ginerului şef al C.A.P. Si- cele mai multe forme ac asemenea, a fost fertilizată Ceauşescu" — pădurile au inspectoratul silvic desfă
Martin Andax, ajutat de meria, Petru Maţeevici, ţiunea respectivă fiind în cu îngrăşăminte organice fost alăturate, în mod fi şoară activitate pentru ex
cooperatorii Albuţ Oprean, tractoristul Viorel Chiş a cheiată. Merită laude pen şi chimice o suprafaţă de resc, celorlalte sectoare de port. Prin urmare 2 fruc
Emil Popa, Ioan Popa, Tra- lucrat la însămînţarea bor tru modul în care şi-au fă 42 do ha. Cetăţenii Mana- producţie şi eficienţă ale tele de pădure (zmeură,
ian Moga, Sebastian Suciu ceagului. De asemenea, me cut datoria tractoriştii Ni sie Simoclroni, Elisabeta economiei naţionale. „S-au mure, afine, porumbe etc.)
şi Ion Lugojan, care au canizatorul Radu Tăbîrcic a colae David, Ion Fodoca, Curtean, Ion Zgîrcea, descoperit în acest peri sînt recoltate şi expediate
fost prezenţi la încărcatul declanşat plantatul carto Viorel Muntean, Ştefan Zo- Cristian Lazăr, Dorina O- metru — ne-a declarat ec. in perioada iunie—octom
şi descărcatul tuberculilor, filor la C.A.P. Sîntumăria- ran, Ionel Rădoni, Viorel brejan, Zamfira Dumbravă, Dragomir Olteanu, conta brie, ciupercile comestibi
transportul lor în cîmp Orlea. Cooperatorii din Hă- Cie, llie Miclăuş, Ladislau Dorica Dăncscu ş.a., au fost bil şef al Inspectoratului le (hribi, gălbiori, ghebe)
realizîndu-1 Candin Ciocan, ruu — ne spunea Petru Da Rozoţi şi mulţi alţii. cei care s-au distins prin silvic al judeţului Hune — vara şi toamna, carne
cu autocamionul C.A.P. De lie, preşedintele unităţii —, hărnicie. doara — nebănuite resurse de vînat, celuloză bile-ma-
menţionat calitatea bună au amenajat duminică încă N. TIRCOB materiale care pot şi tre nele, miere de albine —
la pregătirea patului ger buie să sporească baza de în toate lunile anului. „Mai
minativ şi preocuparea pen materii prime a industriei exportăm — ne-a decla
tru a respecta normele din rdmâneşti şi să contribuie rat ing. Gheorghe Lazea,
tehnologie. într-o măsură cît mai mare din cadrul serviciului pro
Prezent la acest punct de la export. în judeţul nos ducţie — mangal de bocşă
lucru, preşedintele C.A.P., tru, al treilea pe ţară ca fabricat în punctele din
Aurel Luca, ne-a spus că suprafaţă împădurită, au Lupeni, Baru şi Grădişte,
şi ceilalţi tractorişti sînt la fost întocmite programe — împletituri din răchită
datorie. Ion Tarţa, Aurel complexe de perspectivă (în 1985 au fost exportate
Tamşa şi Vasile Lichinţean pentru valorificarea Lît mai peste 100 tone), seminţe
au lucrat la discuit pentru deplină a bogăţiilor natu forestiere, tăuraşi îngrăşaţi
a asigura în continuare rale din păduri. Unul din în gospodăriile personalu
front de lucru la plantat, tre aceste programe este lui silvic şi alte multe
iar la brigada din Bejan şi cel de export, la care produse recoltate direct din
tractoriştii Ion Pantea, Io- am obţinut rezultate bune păduri".
sif Răbulea, Horia Cutea- atît în perioada 1981 — — Privitor la bile-manele
nu şi Petru Gavrilă au în 1985, cît şi în lunile care şi celuloză : există în ca
cheiat acţiunea de fertili au trecut din primul an drul inspectoratului şi un
zare a terenului cu îngră al celui de-al 8-lea cin sector de exploatare?
şăminte organice. cinal. Nu - putem spune — Nu, menirea princi
Activitate bine organiza că am realizat depăşiri sub pală a silvicultorilor este
tă am întîlnit şi la A.E.I. stanţiale — de pildă, anul de a împăduri terenurile
Chimindia. Sub directa'în 1985 l-am încheiat cu un destinate fondului forestier
drumare a şefului de fermă plus de 0,6 la sută — însă şi de a apăra pădurea din
Constantin Petculescu, du trebuie menţionată preocu toate punctele de vedere,
minică s-a încheiat însă- parea constantă a colec în situaţia dată este vorba
mînţarca borceagului pe ul tivului inspectoratului pen de arborii accidentali care
timele suprafeţe, lucrare e- tru îndeplinirea ritmică a
rcctuată de tractoristul Ge sarcinilor din acest dome MARIN NEGOITÂ
lu Bob la un înalt pivei niu, pentru, diversificarea
calitativ, în teren pregătit produselor şi. creşterea vo (Continuare în pag. a 2-a)
